marți, 7 februarie 2012

CURSU DI SCRIARI ARMANEASCA

1
CURSU DI SCRIARI ARMÃNEASCÃ
dupã Regulili Astãsiti la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei
Armãneascã di Bituli, Avgustu, 1997
anyrapsit di TIBERIUS CUNIA
TU LOC DI PROTU ZBOR
Tra sã zburãm trã regulili tsi va li dãm tu lectsiili dit aestu cursu, va
lipseascã s-ufilisim zboarã tsi nu s-aflã tu limba zburãtã. Aesti zboarã
va li lom dit limbili muderni internatsiunali sh-va lã dãm un stranj
armãnescu. Cum limba rumãneascã easti limba tsi s-aproachi nai ma
multu di limba-a noastrã, zboarãli, cãndu va s-hibã adusi tu limbã, va
sh-undzeascã multu cu idyili zboarã dit limba rumãneascã. Nu putem
s-fãtsem altã soe. Ma, priningã zboarãli loati dit limbili xeani – cu
definitsiili a lor standardu dit alanti limbi – va s-avem ananghi sh-di
zboarã tsi poati si s-aflã bãgati chiola tu filuluyie, ma noi, nihiindalui
filuloyi, nu li cunushtem. Tr-atsea va nã fãtsem zboarã nali, trã
ihtizaea-a noastrã. S-poati s-hibã multsã armãnj cari s-li cunoascã
aesti zboarã, ma poati s-hibã shi ndoi cari s-nu li shtibã. Tr-atsea va
dãm ma nghios arada-a lor. Definitsiili a zboarãlor li lom dit dictsiunari.
(1) Vocala easti (i) un son dit zburãrea-a omlui, faptu cu tritsearea
sonorã, libirã sh-fãrã cheadicã, a vimtului prit canalu sonor (adrat di
coardili vocali shi ntreaga gurã) icã (ii) un semnu grafic cari aspuni un
ahtari son. Ashi bunãoarã, avem shasili vocali: a, ã, e, i, o, u tsi s-fac
cu vimtul tsi treatsi prit gurã, iu limba poati si s-aflã tu un loc icã altu
shi budzãli pot si sta dishcljisi unã soe icã altã. Vocalili pot s-hibã
pronuntsati singuri icã deadun cu semivocali i consoani.
(2) Consoana easti (i) un son dit zburãrea-a omlui, format di vronduri
adrati pri-aoa sh-pri-aclo prit canalu sonor (adrat di coardili vocali shi
ntreaga gurã) cu strimtarea shi ncljidearea-dishcljidearea-a canalui icã
(ii) un semnu grafic cari aspuni un ahtari son. Bunãoarã: b, c, d, etc.
suntu consoani tsi nu pot si s-pronuntsã singuri, shi s-pronuntsã mash
cãndu suntu deadun cu unã vocalã.
(3) Semivocala/semiconsoana easti un son tsi s-aflã nolgica di vocalã
shi consoanã, cu hãri tsi suntu trapti sh-di la unã sh-di la-alantã.
Bunãoarã, tu sonlu oa dit zborlu moarã, a easti unã vocalã shi o unã
semivocalã. Semivocalili nu pot si s-pronuntsã singuri, totna suntu
ligati di unã vocalã.2
(4) Silaba easti unã cumatã foneticã cari s-pronuntsã cu unã singurã
dishcljideari di gurã, sh-cari easti faptã di un i ma multi « fonemi »
(atseali ma njitsli unitãts sonori dit unã limbã). Silaba ãncljisã
bitiseashti cu unã consoanã, silaba dishcljisã cu unã vocalã.
Monosilaba easti un zbor faptu dit unã singurã silabã, iarã polisilaba
easti un zbor faptu di dauã i ma multi silabi.
(5) Diftongul easti un son adrat di unã vocalã shi unã semivocalã tsi s-
avdu deadun tu idyea silabã shi cari s-pronuntsã cu unã singurã
dishcljideari di gurã. Bunãoarã, ashi avem oa, tu zborlu moarã, icã ai,
tu zborlu plai, etc. Nu shtim cari easti aduchirea-a filuloyilor, ma
cãndu, tu idyea silabã, avem unã consoanã namisa di-unã vocalã sh-
unã semivocalã, noi nu va dzãtsem cã avem un diftongu. Bunãoarã, tu
silaba vreri, nu-avem un diftongu, cã semivocala i ari consoana r
namisa di ea sh-di vocala e. Ma silaba vrei ari diftongul ei cã vocala e
shi semivocala i suntu ligati deadun, fãrã nitsiunã consoanã namisa di
eali.
(6) Triftongul easti un son adrat di unã vocalã shi dauã semivocali tsi
s-avdu deadun tu idyea silabã shi s-pronuntsã cu unã singurã
dishcljideari di gurã, ca bunãoarã, zborlu ceai, iu a easti vocalã, iarã e
shi i suntu semivocali.
(7) Prifixul easti unã cumatã foneticã tsi s-bagã nãintea-a unui zbor ca
s-lj-alãxeascã noima shi s-lu facã s-hibã un altu zbor (dirivatã di-a
protlui). Bunãoarã, zborlu semivocalã icã semiconsoanã (zboarã tsi vor
s-aspunã idyiul lucru) ari noima di « giumitati di vocalã » icã
« giumitati di consoanã » (unã noimã tsi s-aflã namisa di noima-a
zboarãlor vocalã shi consoanã) cã easti faptu di prifixul semi (cari ari
noima di giumitati) shi zborlu vocalã icã zborlu consoanã.
(8) Sufixul easti unã cumatã foneticã tsi s-adavgã nãpoea-a unui zbor
(icã lja loclu-a unui altu sufixu) ca s-lj-alãxeascã noima shi s-lu facã s-
hibã un altu zbor (dirivatã i formã gramaticalã di-a protlui). Bunãoarã,
zboarãli minduescu, minduiri shi mindueam suntu fapti di-arãdãtsina
mindu shi sufixili escu, iri, eam, iu noima-a zborlui easti datã, em di-
arãdãtsinã, em di sufixu.
Cãtivãrãoarã, tu locuri-locuri, aesti definitsii va s-hibã niheamã-alãxiti
cã va s-adãvgãm, aclo iu va s-avem ananghi, shi ndauã definitsii di-a
noastri:
(1) Va dzãtsem vocalã lungã, tu loc di vocalã, shi vocalã shcurtã, tu loc
di semivocalã. Bunãoarã, a sonlui i-shcurtu dit zboarãli arachilor, mãri
shi mãi, icã a sonlui u-shcurtu dit zboarãli arãu shi ditu, noi va-lj
dzãtsem shi semivocalã shi vocalã shcurtã, dupã cum va nã si ndreagã
lucrul.
(2) Va dzãtsem consoanã simplã, cãndu easti scriatã cu unã singurã
litirã, consoanã compusã, ma s-hibã scriatã cu dauã litiri shi consoanã3
complexã ma s-hibã scriatã ca unã litirã ma s-avdi ca dauã consoani.
Bunãoarã, c, g, l, n, d, etc. suntu consoani simpli; ch, dz, dh, gh, lj, nj,
sh, ts shi th suntu consoani compusi; shi litira x tsi s-pronuntsã, cãndu
cs shi cãndu gz, easti unã consoanã complexã.
(3) Va dzãtsem semisilabã, trã unã parti (nu giumitati) di silabã tsi nu
poati s-hibã pronuntsatã singurã ca unã silabã sh-tr-atsea easti ligatã
cu unã cratimã di altã silabã di dinãinti i di dinãpoi. Bunãoarã,
particulili nj (parti dit silaba nji/ãnj) shi lj (dit silaba lji/ãlj), etc. dit
expresiili: nj-mi dush, dzã-nj, dzã-lj, lj-eara, etc. va s-hibã cunuscuti
aoa ca semisilabi.
(4) Va dzãtsem diftongu icã triftongu simplu, cãndu s-aflã ntreg tu
idyiul zbor shi diftongu icã triftongu compus, cãndu s-aflã mpãrtsãt du
dauã i ma multi zboarã. Bunãoarã, tu expresiili: (ali)dzeai, beau,
iar(nã), ljau, oa(minj), etc. avem diftondzã icã triftondzã simpli, iarã tu
expresiili: mi-a(darã), tsi-ai (di ti duts la el), ti-au (pãtidzatã), etc.
avem diftondzã icã triftondzã compush.
Nu shtiu cum u au filoloyilji, ma cãndu noi va sã zburãm di diftongu shi
triftongu, lipseashti si s-aducheascã cã zburãm di cum suntu elj
scriats, nu pronuntsats. Ma, cãtivãrãoarã, va si zburãm sh-di diftondzã
shi triftondzã ashi cum suntu pronuntsats, ca s-lj-alidzem di atselj
scriats. Bunãoarã, diftongul au (vocalã a, semivocalã u) poati s-yinã
dupã consoana compusã lj, ca tu zborlu ljau, bunãoarã. Cum consoana
lj s-avdi cu un i-shcurtu la coadã cari, tu sistemlu-a nsotru, nu si scrii,
idyiul diftongu au, s-avdi ca triftongul eau/iau. Tr-atsea, cãtivãrãoarã,
va dzãtsem cã diftongul au, s-avdi ca triftongul eau/iau cãndu yini
dupã consoana lj. Bãgats oarã cã, la ndoi scriitori, zborlu ljau (tsi ari
diftongul au), easti scriat ljiau/ljeau, va dzãcã, zborlu easti scriat cu
triftongul iau/eau.
Multi zboarã tsi va li dãm ca exempli, va hibã dispãrtsãti tu silabi.
Cititorlu lipseashti s-aducheascã cãtse bãgãm cratima (semnul « - » tsi
disparti dauã pãrtsã dit un zbor) tu-aesti zboarã shi s-nu li minteascã
cu zboarãli iu cratima fatsi parti di scriarea di-aradã a zborlui ca,
bunãoarã, ashi cum s-fatsi cu zborlu xana-zburãscu.
Di itia cã avem datã multi ditalii, multi exempli, shi avem aspusã lucri
tsi nu sh-au loclu tu unã lectsii di scriari ma tu alti cãrtsã ca, bunãoarã,
unã gramaticã i carti di aleadziri, lectsiili va s-hibã poati mult ma mãri
dicãt lipsea s-hibã. Ma noi u featsim maxus; cã lectsiili nu suntu fapti
ahãntu trã filoloyi, cãt suntu fapti trã oaminjlji di-aradã tsi vor sã
nveatsã scriarea ndreaptã (corectã) a limbãljei armãneascã. Armãnjlji
nu au sculiili a lor iu s-poatã s-lji nveatsã njitslji si scrii shi sã
dyivãseascã armãneashti, tsintsi dzãli pi stãmãnã, 5-6 oari di chiro tu
dzuã, sh-anj cu-arada. Multu-multu, ficiorlji armãnj, cari nveatsã adzã
carti tu sculii xeani, va s-aibã dauã-trei sãhãts pri siptãmãnã di limbã
armãneascã. Aclo va lã s-aspunã, priningã alti lucri, shi sistemlu di4
scriari a limbãljei armãneascã. Sh-dascalu nu va poatã s-aibã multu
chiro tra s-lji nveatsã njitslji tuti regulili di scriari.
Tr-atsea, un ficior cari ari mirachea sã nveatsã sã scrii ghini
armãneashti, lipseashti s-lucreadzã singur – ma s-nu-aibã unã carti
cari s-lj-aspunã cum si scrii – s-citeascã singur cãrtsã scrisi cu soi-soi
di reguli shi, dit citirea-a lor, s-aflã el singur regulili atseali buni, tsi
dascalu di la shcoalã nu-ari chiro s-lji li-aspunã. Tr-aestu ficior,
avearea aproapea di mãnã a unei carti cu tuti aesti lectsii, iu s-hibã
aspusi normili di scriari, cu multi ditalii shi exempli, va-lj hibã di mari
ufelie, agiutor.
LECTSIA 1 – ALFABETLU ARMÃNESCU
Cu njits alãxiri, alfabetlu di ma nghios easti atsel pripus tu 1984 di
rivista Zborlu a Nostru (Anlu 2, Numirlu 1, Padzina 30). Aestu alfabet
fu nsustsãnut shi di rezolutsiili aduptati la:
(i) Adunarea generalã a armãnjlor tsi loarã parti la Doilu Cungres
Internatsiunal di Limbã shi Culturã Armãneascã tsi s-tsãnu dit 25-li tu
28-li di Avgustu, 1988 la Universitatea di Freiburg-Ghirmãnie shi
(ii) Simpozionlu trã Standardizarea-a Scriariljei Armãneascã tsi s-tsãnu
Bituli-Machidunie, dit 24-li tu 31-lu di Avgustu, 1997.
Cu alãxirli tsi s-au faptã, alfabetlu aduptat di Editura Cartea Aromãnã
easti aestu di ma nghios:
a, ã, b, c, ch, d, dh, dz, e, f, g, gh, h, i, j, k, l, lj, m, n, nj,
o, p, q, r, s, sh, t, th, ts, u, v, w, x, y, z.
Scriarea-a limbãljei armãnã cu aestu alfabet, ari timelj fonetic:
(i) ti cati son avem unã litirã simplã i compusã (adratã di unã
combinatsii di dauã litiri) shi
(ii) ti cati litirã simplã i compusã avem un singur son.
Ma suntu sh-multi exceptsii:
(i) Idyiul son poati s-hibã scriat cu ma multi turlii di litiri simpli i
compusi. Bunãoarã, idyiul son easti scriat k tu zborlu (di-arãzgã
xeanã) kilogram, c tu zborlu casã, shi ch tu zborlu cheatrã; idyiul son z
easti scriat z tu zboarã ca zurlu, zbor, zmelciu, etc. shi s tu expresii ca
s-ved, s-yin, etc.
(ii) Unã singurã litirã, simplã i compusã, poati si s-pronuntsã ma multi
soi. Bunãoarã, litira c s-avdi k tu casã shi palatalizat (muljat) ãn fatsa-
al e shi i tu zboarãli cicior shi ceatã; litira x tsi s-avdi ca cs tu zboarãli
axescu, alãxescu, xeani, etc. shi ca gz tu zboarãli exemplu, existu,
etc.; diftondzãlj oa shi ua (vocalã a, semivocalã o/u), au idyiul son.
Cu tuti cã tu-aestu cursu va s-aspunã regulili di scriari shi pronuntsari
trã cati litirã aparti, va s-aspunem ma nghios ãndauã zboarã di cum5
easti ufilisit la sistemlu cu cari lu ngrãpsim cursul.
Dupã grailu a omlui, litira ã s-avdi, cãndu ca rumãnescul î/â, cãndu ca
rumãnescul ã. Aestã regulã simplificã scriarea: fãrshirotslji au mash
sonlu ã, pindenjlji au dauãli sonuri î/â shi ã.
Bunãoarã, zborlu cãntã poati si s-avdã: la pindenj, cîntã (cu actsentul
tsi cadi pri ultima litirã ã; ca tu: el cîntã multu aseara), icã cãntî/cîntî
(cu actsentul tsi cadi pri prota litirã ã icã î; ca tu: el cãntî/cîntî tora) shi
la fãrshirots, cãntã (cu actsentul tsi cadi pri prota litirã ã; ca tu: el lu-
arãseashti multu tra s-cãntã.
Litira c ari dauã sonuri:
(i) cãndu nu s-aflã nãintea-a vocalilor e shi i, ca, bunãoarã, tu zboarãli
casã, cuc, crutsi, etc. s-avdi ca sonlu-al k; ma
(ii) cãndu s-aflã dinintea-a vocalilor e shi i, sonlu al c s-moalji shi s-
avdi ca tu zboarãli celnic shi cicior.
Ta si s-avdã diznou ca sonlu k, cãndu s-aflã nãintea-al e shi i,
lipseashti s-ufilisim litira compusã ch; trã exemplu, zboarãli cheptu shi
chiro s-pronuntsã keptu shi kiro.
Aflãm shi unã exceptsie iu ch-lu poati si s-citeascã ca dauãli litiri
pronuntsati ahoryea, c-h. Bunãoarã, aflãm zborlu veclju (chirut tora!)
di arãzgã nturtseascã, mechemé (tsi va dzãcã tribunal) cari s-
pronuntsã mec-he-mé, nu s-pronuntsã me-ke-mé. Tr-atsea, ma s-
aflãm ahtãri zboarã ma nclo, easti ghini s-li ngrãpsim cu kh, tu loc di
ch; va dzãcã, zborlu mechemé s-hibã ngrãpsit mekhemé.
Litira d poati s-aibã doauã sonuri:
(i) sonlu latin d ca tu zboarãli domnu, drac, etc.; shi
(ii) sonlu grãtsescu « dhelta », tu ndauã zboarã mash, ca dalã, doarã,
dascal, etc.
Aestã regulã simplificã scriarea: multsã armãnj dit Machidunie shi dit
Rumãnie nu au tu limbã sonlu « dhelta ». Atselj tsi vor s-lu scrii aestu
son, va poatã s-u facã cu litira compusã dh.
Trã exemplu, tu cãrtsãli publicati la editura-a noastrã, noi va s-lucrãm
cu-aestã regulã shi va sã ngrãpsim dalã, doarã, dascal, etc. shi
cititorlu va li pronuntsã cum va el, dupã cum lj-easti grailu-a lui di-
acasã. Mash cãndu scriitorlu va s-aspunã maxus cã d-lu lipseashti si s-
avdã ca sonlu grãtsescu « dhelta », atumtsea zboarãli di ma nsus va s-
hibã ngrãpsiti dhalã, dhoarã, dhascal, etc.
Litira compusã dz s-avdi ca tu zborlu budzã.
Litira g poati s-aibã trei sonuri:
(i) Cãndu nu s-aflã nãintea-a vocalilor e shi i, s-avdi ca tu zboarãli
gãljinã, gae, grunj, etc.
(ii) Cãndu s-aflã dinintea-a vocalilor e shi i, sonlu al g s-moalji shi s-
avdi ca tu zboarãli gepi shi gioni.
Ta s-nu s-avdã muljat, dinãintea al e shi i, sonlu g easti urmat di litira
h; trã exemplu, litira compusã gh s-avdi ca tu zboarãli ghelã shi ghini.6
(iii) Regula aestã poati s-aibã shi unã exceptsie: tu ndauã graiuri di
armãnj, sh-tu ma multi zboarã, litira g (ca tu zboarãli cãtigursescu,
agalea, gumar, etc.) shi litira compusã gh (ca tu zboarãli ghiftu,
Ghirmãnie, neologhismu, gheneral, etc.) pot s-aibã, priningã sonlu a
lor latin g, sh-atsel grãtsescu « ghamma ». Aestã va dzãcã cã zboarãli
di ma nsus, va poatã s-hibã pronuntsati sh-cu latinescul g, sh-cu
grãtsescul « ghamma », dup?atilde; cum va s-u va cititorlu.
Litira compusã lj s-avdi ca tu zboarãli fumealji, ljepur, etc.
Avem shi exceptsii, ca zborlu noljucan, bunãoarã, iu lj-lu lipseashti
pronuntsari ca dauã sonuri separati l-j. Putem s-lu tsãnem aestu zbor
ca exceptsie, sh-atumtsea va-l pronuntsãm nol-ju-can, icã, multu
cama ghini, s-lu-avem tu limbã ca nol-gi-can (cum easti aspus ca unã
variantã sh-tu dictsiunarlu al Tachi Papahagi), sh-ashi cum dzãtsi sh-
regula astãsitã Bituli, tu simpozionlu dit 1997, ca j/ji-lu s-poatã si sã
scrii (tu ndauã zboarã iu easti pronuntsat sh-ca gi/ge) shi cu
combinatsia di litiri gi/ge.
Litira compusã nj s-avdi ca tu zboarãli njari, njel, etc.
Avem shi exceptsii, ca zboarãli: conji, junjulã, hãnjar, hinji, finji, shi
njiredz, icã neologhismi ca: aranjamentu, injectsie shi conjunctsie, iu
nj-lu lipseashti pronuntsari ca dauã sonuri separati n-j. Putem s-li
tsãnem aesti zboarã ca exceptsii, sh-atumtsea va li pronuntsãm: con-
ji, jun-ju-lã, hãn-jar, hin-ji, fin-ji, nji-redz, a-ran-ja-men-tu, in-jec-tsi-
e shi con-junc-tsi-e, icã, multu cama ghini, s-li-avem tu limbã ca con-
gi, giun-giu-lã, hãn-gear, hin-gi, fin-gi (varianti tsi, cu exceptsia-al
congi, li-aflãm ãngrãpsiti ashi sh-tu dictsiunarlu al Tachi Papahagi), a-
ran-gea-men-tu, in-gec-tsi-e shi con-giunc-tsi-e ashi cum dzãtsi regula
astãsitã Bituli, tu simpozionlu dit 1997, ca j/ji-lu s-poatã si sã scrii (tu
ndauã zboarã iu easti pronuntsat sh-ca gi/ge) shi cu combinatsia di
litiri gi/ge. Mash zborlu nji-redz, tsi s-avdi n’ji-redz, un zbor tsi va s-
dzãcã « fac jar » , va-l tsãnem ca exceptsii.
Litira compusã sh s-avdi ca tu zboarãli shoput, shishi, etc.
Avem sh-aoa exceptsii ca zboarãli icã neologhismili arãshirat,
ipushisescu (dau zbor), iposhisi, catashisi (sucrestu, sechestru),
sholarhiu (liceu), shizmã (schizmã), shezã (ligãturã), transhumantsã,
dishiintsari shi dishãmari icã numi ca Voshopoli (Muscopuli), tuti
zboarã iu sh-lu lipseashti si s-avdã ca dauã consoani ahoryea, s-h, va
dzãcã, zboarãli vor pronuntsari a-rãs-hi-rat, i-pus-hi-ses-cu, i-pos-hi-
si, ca-tas-hisi, s’ho-lar-hiu, s’hiz-mã, s’he-zã, trans-hu-man-tsã, dis-
hi-in-tsedz, dis-hã-ma-ri shi Vos-ho-po-li; nu s-pronuntsã a-rã-shi-rat,
i-pu-shi-ses-cu, i-po-shi-si, ca-ta-shi-si, sho-lar-hiu, shiz-mã, she-zã,
tran-shu-man-tsã, di-shi-in-tsedz, di-shã-ma-ri shi Vo-sho-po-li.
La simpozionlu di Bituli dit 1997, s-astãsi regula ca:
(i) zboarãli: ipushisescu, iposhisi, catashisi shi sholarhiu, zboarã veclji
tsi suntu cunuscuti, poati, mash tu graili dit Grãtsie, si sã scoatã dit7
limbã shi s-nu mata hibã bãgati tu dictsionarlu armãnescu;
(ii) zboarãli: shizmã, shezã shi Voshopoli si sã s-scrii: schizmã, schezã
shi Voscopoli; sh-tu soni,
(iii) neologhismi shi derivati di-a lor ca: transhumantsã, dishiintsari shi
dishãmari s-armãnã, trã tora di oarã, ca exceptsii.
Litira t poati s-aibã doauã sonuri:
(i) sonlu latin t ca tu zboarãli tinir, trup, etc.; shi
(ii) sonlu grãtsescu « theta », tu ndauã zboarã mash, ca cati, timelj,
pirmit, etc.
Aestã regulã simplificã scriarea: multsã armãnj dit Machidunie shi dit
Rumãnie nu au tu limbã sonlu « theta ». Atselj tsi vor s-lu scrii aestu
son, va poatã s-u facã cu litira compusã th.
Bunãoarã, noi va sã ngrãpsim cati, timelj, pirmit, etc. shi cititorlu va li
pronuntsã cum va el. Mash cãndu autorlu va s-aspunã maxus, cã t-lu
lipseashti si s-avdã ca sonlu grãtsescu « theta », atumtsea, zboarãli di
ma nsus va li ngrãpsim cathi, thimelj, pirmith, etc.
Ma avem shi exceptsii. Tu ndauã zboarã, litira compusã th, cari normal
s-pronuntsã ca sonlu grãtsescu « theta », s-avdi ca dauãli sonuri t-h
pronuntsati ahoryea; ashi bunãoarã, zboarãli bathava, fitheauã (ayitã
tinirã) shi alithea s-pronuntsã bat-ha-va, fit-hea-uã shi a-lit-hea (i a-
lith-hea); tu treili zboarã di ma nsus, th-lu nu s-pronuntsã « theta ».
Litira compusã ts va s-avdã ca tu zboarãli tsiva, frats, tsinã.
Avem sh-aoa unã exceptsie ca zborlu Ghetsimani iu ts-lu lipseashti si
s-avdã ca dauã litiri pronuntsati ahoryea, t-s, va dzãcã, zborlu s-
pronuntsã Ghet-si-ma-ni; nu s-pronuntsã Ghe-tsi-ma-ni. Aestu zbor
va-l tsãnem ca unã exceptsie.
Ahãrzeashti s-aspunem aoa shi zboarãli bitsi, girimitsi, hiritsi, mirimitsi
shi numãtsi (tsi yin di la verbili bitsescu/bitisescu,
girimitsescu/girimitisescu, hiritsescu/hiritisescu,
mirimitsescu/mirimitisescu shi numãtsescu/numãtisescu) cari pot si s-
pronuntsã shi (i) bi-tsi, gi-ri-mi-tsi, hi-ri-tsi, mi-ri-mi-tsi shi nu-mã-tsi;
ma pot si s-pronuntsã shi (ii) bit-si, gi-ri-mit-si, hi-rit-si, mi-ri-mit-si
shi nu-mãt-si shi bit-si; shi, cu forma-atsea lungã di (iii) bi-ti-si, gi-ri-
mi-ti-si, hi-ri-ti-si, mi-ri-mi-ti-si shi nu-mã-ti-si. Aesti zboarã va li
ngrãpsim bitsi/bitisi, girimitsi/ girimitisi, hiritsi/hiritisi,
mirimitsi/mirimitisi shi numãtsi/numãtisi sh-va s-alãsãm cititorlu s-li
pronuntsã ashi cum va s-va el!
Litira x, ari dauã sonuri. Poati si s-avdã:
(i) cs, ca tu zboarãli axescu, alãxescu, xeani, etc. icã
(ii) gz, ca tu zboarãli exemplu, existu, etc.
Tu cãrtsãli-a editurãljei va li ngrãpsim di ma multili ori cu x; mash
cãtivãrãoarã, cãndu nu shtim cum s-fãtsem (cã scriarea-a zborlui nu
easti astãsitã ninga, shi aspusã tu dictsiunar), va li scriem icã cu cs icã
cu gz.8
Litira y ari trei sonuri:
(i) ari prota sonlu grãtsescu « ghamma », tu zboarãli armãneshti,
cãndu s-aflã nãintea-a vocalilor e shi i; shi
(ii) di multi ori, tu ndauã grai armãneshti, litira y poati si s-avdã sh-ca
semivocala i.
Ashi avem, ca exemplu, zboarãli: yin, yis, yinghits, yermu, mãyistrã,
etc. iu litira y s-pronuntsã ca sonlu grãtsescu « ghamma » sh-cari tu
ndauã grai armãneshti s-pronuntsã shi ca sonlu latinescu i ca: in, is,
inghits, ermu, mãistrã, etc.
(iii) Tu numili icã zboarãli xeani, ca York, Young, Yale, Peyfuss,
bunãoarã, s-avdi ca vocala icã semivocala i, va dzãcã, zboarãli xeani di
ma nsus va si s-pronuntsã: Iorc, Iong, Ieil, Paifus, etc.
Aproapea tuts armãnjlji cari scriu armãneashti cu un alfabet fãrã
seamni diacrititsi (afoarã di litira ã), u fac cu-alfabetlu di ma nsus. Ma
avem sh-altsã armãnj trã cari sonlu grãtsescu ghamma shi scrii totna
y, sh-cãndu s-aflã dinintea-a sonlui i icã a sonlui e (cãndu lu scriem
sh-noi y), sh-cãndu s-aflã nãintea-a unui altu son (cãndu noi lu scriem
g, icã gh).
LECTSIILI 2 shi 3 - SCRIAREA-A LITIRÃLJEI A
Litira a poati s-aibã, cãndu easti scriatã, ma multi sonuri:
(i) poati s-aibã un son-timelj, ascur, di vocalã a;
(ii) poati si s-avdã muljat, ca vocalã, deadun cu unã semivocalã e/i ãn
fatsã cari nu sã ngrãpseashti, va dzãcã, un son tsi si scrii a, ma s-avdi
ca diftongul ea/ia;
(iii) poati si s-avdã, ca vocalã, deadun cu unã semivocalã o/u ãn fatsã
cari nu sã ngrãpseashti, va dzãcã, un son tsi si scrii a, ma s-avdi ca
diftongul oa/ua; shi
(iv) poati s-aibã niscãntiori sh-un son mut, va dzãcã, s-nu s-avdã dip.
Sonlu 1 di Timelj: Vocala Ascurã a
(cãndu s-avdi a, NU s-avdi ca diftongul ia/ea, oa/ua)
Vocala a, cãndu ari sonlu-timelj, poati si s-avdã:
(i) Singurã (va dzãcã, nu-ari ningã ea, tu idyea silabã, nitsiunã
semivocalã) ca, bunãoarã, vocala a tu zboarãli: a-bur, a-cats, ba-na,
cal, sa-ri, etc. Nu-avem prublemi, tu scriari, cu-aesti zboarã.
(ii) Deadun cu unã i dauã semivocali, tu idyea silabã, sh-ligatã di eali
tu un diftongu icã triftongu ea/ia, oa/ua, ai, au, eai/iai, eau/iau,
oai/uai, eoa/ioa/iua shi oau/uau (vocalã a, semivocali e/i/o/u), ca9
bunãoarã, tu zboarãli: ear-bã, ha-ra-ua, iar-nã, loai, moa-ri, mu-reai,
oa-rã, tsea-rã, vi-deai, etc. Necã aoa nu-avem prublemi cu scriarea-a
vocalãljei a, ma putem s-avem prublemi, cu scriarea-a semivocalilor
dit diftongu icã triftongu, e/i/o/u.
Notã – Bãgats oarã cã gruplu di litiri oai nu easti automat triftongu.
Bunãoarã, gruplu:
(i) poati s-hibã un triftongu oai, cã treili litiri, o, a shi i, suntu tu idyea
silabã, ca tu zborlu loai; shi
(ii) poati s-hibã un diftongu oa cu unã vocala i cari s-aflã tu unã altã
silabã, ca tu zboarãli oa-i icã ploa-i.
Regulã – (1) Diftongul shi triftondzãlj:
(i) ea/ia, eai/iai shi eau/iau (vocalã a, semivocali e/i/u) lipsescu scriari,
ãn general, cu e, nu cu i;
(ii) oa/ua shi oai/uai (vocalã a, semivocali i/o/u) lipsescu scriari, ãn
general, cu o, nu cu u; shi
(iii) eoa/ioa/iua (vocalã a, semivocali e/i/o/u) lipseashti scriari, ãn
general cu o nu cu u.
Exceptsiili pot s-u facã mash
(i) ndauã zboarã tsi traditsiunal si scriu cu ia, ua shi iua, nu cu ea, oa
shi ioa, shi eali va hibã aspusi tu un dictsiunar (niscriat ninga),
(ii) formili articulati a zboarãlor fiminini cari bitisescu, la singular, cu
diftongul uã shi
(iii) diftondzãlj shi triftondzãlj compush (faptsã dit alichirea-a ma
multor zboarã).
(2) Imperfectul a verbilor, persoana a treia plural, lipseashti scriari shi
pronuntsari, dupã cum easti zborlu:
(i) cu sufixul adrat di vocala a, nu diftongul au; icã
(i) cu sufixul adrat di diftongul ea, nu triftongul eau.
Tra s-videm ma ghini cum s-aplicã (lucreadzã) regula di ma nsus va
dãm ãndauã exempli (paradigmi).
(1) Ãn general, cãndu au diftongul ea/ia icã triftondzãlj eai/iai shi
eau/iau (vocalã a, semivocali e/i/u) zboarãli lipsescu scriari cu ea, nu
cu ia.
Ashi, bunãoarã, avem zboarãli cari lipsescu totna scriari: a-li-dzeai, a-
ma-rea, a-meas-tic, a-veai, (elj) bea, (mini) beau, ceai (la neutru, tsi
s-avdi cu un u-shcurtu la coadã tsi nu sã ngrãpseashti, cã la fiminin
easti cea-i/cea-e), cheai-me-ti, du-tseai/du-tseam, ea-ra (ea-rá,
verbul, nu iá-ra, adverbul), ea-si, eas-ti, hir-beai, ma-ea, ma-ea-uã,
mea-sã, meash-ti, sea-tea, trã-dzea/trã-dzeai, vrea-ri/vreai, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrnãoarã scriari ca: a-li-dziai, a-ma-ria, a-
mias-tic, a-viai, (elj) bia, (mini) biau, ciai (neutru), chiai-me-ti, du-
tsiai/du-tsiam, ia-ra (ea-rá, verbul, nu si scrii ca iá-ra, adverbul), ia-si,10
ias-ti, hir-biai, ma-ia, ma-ia-uã, mia-sã, miash-ti, sia-tia, trã-dzia/trã-
dziai, vria-ri/vriai, etc.
Notã – Bãgats oarã cã, di multi ori, s-fatsi alath la scriarea-a
zboarãlor: ea-ra (verbul), ea-si, eas-ti, hir-beai, ma-ea, etc. Videm
armãnj tsi li scriu aesti zboarã, ashi cum nu lipsescu vãrnãoarã scriari
ca: ia-ra (cãndu easti verbu), ia-si, ias-ti, hir-biai, ma-ia, etc.
Exceptsii – (i) Zboarã tsi traditsiunal lipsescu scriari cu ia ca: ia-ra (iá-
ra, adverbul), iar-nã, (a) tre-ia, etc. nu lipsescu scriari: ea-ra (iá-ra,
adverbul, nu si scrii ca ea-rá, verbul), ear-nã, (a) tre-ea, etc. Aoa
putem s-bãgãm shi zboarãli iu traditsia u caftã ca un zbor s-aibã unã
noimã cãndu easti scriat cu ea shi altã noimã cãndu easti scriat cu ia.
Ashi avem aspusã, ma nsus, verbul ea-ra (cu actsentul pi silaba ra) shi
adverbul ia-ra (cu actsentul pi silaba ia).
(ii) Diftongu icã triftongu (cãtivãroarã shi silabi cu unã vocalã a shi trei
semivocali) tsi s-amintã dit sonuri tsi yin dit dauã zboarã cari s-avdu
deadun ca un singur zbor, protlu tsi bitiseashti cu i sh-andoilu tsi
nchiseashti cu a, scriati ahoryea ma ligati cu unã cratimã, lipsescu
scriari ca tu expresiili: mi-a(darã); tsi-ai (s-fats); ti-au (bãgatã); etc.
nu lipsescu scriari ca: me-a(darã); tse-ai (s-fats); te-au (bãgatã); etc.
(iii) Zboarã compusi dit prifixul nigativ ni tsi s-aflã nãintea-a unui altu
zbor tsi nchiseashti cu a – shi si scrii deadun cu el – zboarã ca: nia-
drat, niar-su, nias-tes, etc. nu lipsescu scriari ca: nea-drat, near-su,
neas-tes, etc. Bãgats oarã cã aesti zboarã pot si s-avdã sh-cu i-lu tu
unã altã silabã ca: ni-a-drat, ni-ar-su, ni-as-tes, etc.
(2) Ãn general, zboarãli tsi au diftongul oa/ua shi triftondzãlj ioa/iua,
oai/uai shi oau/uau (vocalã a, semivocali i/o/u) lipsescu scriari cu oa,
nu cu ua, ca zboarãli: a-oa/a-oa-tsi, a-oal-tadz/a-oal-tari/a-oar-tari,
az-boai-rã, ca-fi-gioa-nji, ci-cioa-ri, cioa-li, cioa-min, cioa-rã, cioa-ric,
coa-sã, gioa-cã, gioa-nã, loai, loa-rã, lu-crã-toa-ri, moa-rã, moar-ti,
mus-tã-cioa-rã, ni-goai-dã, oa-rã, pa-ra-loai, pli-cioa-sã, plu-ioa-sã,
poa-rtã, sã-nã-toa-sã, shi-cã-gioa-nji, etc.
Zboarãli di ma nsus nu lipsescu vãrãoarã scriari cu ua: a-ua/a-ua-tsi,
a-ual-tadz/a-ual-tari/a-uar-tari, az-buai-rã, ca-fi-giua-nji, ci-ciua-ri,
ciua-li, ciua-min, ciua-rã, ciua-ric, cua-sã, giua-cã, giua-nã, luai, lua-
rã, lu-crã-tua-ri, mua-rã, muar-ti, mus-tã-ciua-rã, ni-guai-dã, ua-rã,
pa-ra-luai, pli-ciua-sã, plu-iua-sã, pua-rtã, sã-nã-tua-sã, shi-cã-giua-
nji, etc.
Notã – Avem vidzutã, di multi ori, cã s-fatsi alath la scriarea-a
zboarãlor: a-oa/a-oa-tsi, loai, loa-rã, oa-rã, pa-ra-loai, poa-rtã, etc.
Vidzum lumi tsi li scrii, ashi cum nu lipsescu vãrnãoarã scriari ca: a-
ua/a-ua-tsi, luai, lua-rã, ua-rã, pa-ra-luai, pua-rtã, etc.
Exceptsii – (i) Avem zboarã tsi traditsiunal lipsescu scriari cu ua ca:
mua-be-ti, mua-gir (iu ua easti, di ma multi ori, pronuntsat sh-11
dispãrtsãt tu dauã silabi ca: mu-a-be-ti, mu-a-gir), etc. Aesti zboarã
nu lipsescu scriari: moa-be-ti, moa-gir, etc.
(ii) Substantivi fiminini cari bitisescu, la singular, cu diftongul uã, au
forma articulatã cari lipseashti scriari cu ua, ca zboarãli: a-ra-ua/a-
roa-ua, cu-ra-ua, da-ua/doa-ua, grea-ua, ha-ra-ua, ha-ua, na-ua/noa-
ua, nea-ua, pã-tlja-ua, stea-ua, etc. (cã formili lor niarticulati suntu:
a-ra-uã/a-roa-uã, cu-ra-uã, da-uã/doa-uã, grea-uã, ha-ra-uã, ha-uã,
na-uã/noa-uã, nea-uã, pã-tlja-uã, stea-uã, etc.).
(iii) Diftongu icã triftongu (cãtivãroarã silabi cu unã vocalã a shi trei
semivocali) tsi s-amintã dit sonuri tsi yin dit dauã zboarã cari s-avdu
deadun ca un singur zbor, protlu tsi bitiseashti cu u sh-andoilu tsi
nchiseashti cu a. Aesti zboarã suntu scriati ahoryea ma ligati cu unã
cratimã. Eali lipsescu scriari ca tu expresiili: (cãtsã)lu-a(tsel); (iu) u-ai
(s-ti duts); iu-ai (s-ti duts); iu-au (s-ducã); etc. nu lipsescu scriari ca:
(cãtsã)lo-a(tsel); iu o-ai (s-ti duts); io-ai (s-ti duts); io-au (s-ducã);
etc.
(3) Vocala a, poati si s-aflã shi tu diftondzãlj ai shi au (vocalã a,
semivocali i/u). Ashi avem zboarãli: a-flai, ai-bã, ai-di, a-lã-sai, as-cã-
pai, au, dai, dau, hai-man-li-i, grai-lu, lai-lji, mai-mun, pai-to-ni, stai,
stau, tai-fã, zai-re, etc. Ea nu-adutsi vãrnã prublemã tu scriari.
(4) Zboarãli, di la imperfectul a verbilor, persoana a treia plural,
lipsescu scriari shi pronuntsari ca: (elj/eali) a-li-dzea, a-vea, du-tsea,
hir-bea, trã-dzea, vrea, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari shi pronuntsari ca: (elj/eali) a-li-dzeau,
a-veau, du-tseau, hir-beau, trã-dzeau, vreau, etc.
Nota 1 – Cãtivãrãoarã, sonlu a, oa, ai, au, oai/uai, oau/uau poati si s-
pronuntsã ca sonlu ea/ia, ioa/eoa, eai/iai, eau/iau, ioai/iuai, ioau/iuau
(semivocalã e/i tsi s-avdi ma nu si scrii cãndu yini dupã litirli compusi
lj, nj shi sh). Ashi avem zboarã tsi lipsescu scriari ca: a-di-ljoa-sã, a-
go-nja, a-rã-njoa-sã, bi-du-cljoa-sã, fãn-tã-njoa-rã, fu-ljoa-ri, jgljoa-
tã, li-shoa-rã, ljai, ljau, mu-lja-ri, nja-ri, nja-tã, scãn-ti-ljoa-sã, shai-
dzãts, shai-tan, shcljoa-pã, shoa-ric, tã-ljai, tã-ljoa-sã, etc.
Zboarãli di ma nsus nu lipsescu scriari vãrnãoarã cu semivocala i ca:
a-di-ljioa-sã, a-go-njia, a-rã-njioa-sã, bi-du-cljioa-sã, fãn-tã-njioa-rã,
fu-ljioa-ri, jgljioa-tã, li-shioa-rã, ljiai, ljiau, mu-ljia-ri, njia-ri, njia-tã,
scãn-ti-ljioa-sã, shiai-dzãts, shiai-tan, shcljioa-pã, shioa-ric, tã-ljiai,
tã-ljioa-sã, etc.
Eali nu vor scriari necã cu semivocala e: a-di-ljeoa-sã, a-go-njea, a-rã-
njeoa-sã, bi-du-cljeoa-sã, fãn-tã-njeoa-rã, fu-ljeoa-ri, jgljeoa-tã, li-
sheoa-rã, ljeai, ljeau, mu-ljea-ri, njea-ri, njea-tã, scãn-ti-ljeoa-sã,
sheai-dzãts, sheai-tan, shcljeoa-pã, sheoa-ric, tã-ljeai, tã-ljeoa-sã,12
etc.
Idyiul lucru lu-aflãm sh-tu zboarã compusi tsi si scriu ca tu expresiili:
nj-ai/nj-au (faptã), lj-ai/lj-u-ai/lj-u-au (datã cartea), etc. cari nu si
scriu vãrnãoarã nji-ai/nji-au, lji-ai/lji-u-ai/lji-u-au, etc.
Nota 2 – Cãtivãrãoarã, diftongul ai poati si s-pronuntsã ca un triftongu
aiu (vocalã a, semivocali i tsi si scrii, shi u tsi nu si scrii).
Bunãoarã, substantivili shi adgectivili masculini i neutri tsi bitisescu cu
triftongul aiu (semivocali i shi u) vor scriari cu diftongul ai ca: a-mi-ra-
lai/mi-ra-lai, bu-du-vai, bu-geai, cu-rai, grai, lai, Mai, plai, rai, nã-vai,
su-mu-lai, ti-hi-lai, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrnãoarã scriari: a-mi-ra-laiu/mi-ra-laiu, bu-
du-vaiu, bu-geaiu, cu-raiu, graiu, laiu, Maiu, plaiu, raiu, nã-vaiu, su-
mu-laiu, ti-hi-laiu, etc.
Nota 3 – Cãtivãroarã diftongul au shi triftongul oau si scriu ca
triftongul auã, i ca unã silabã cu patru vocali shi semivocali, oauã iu
semivocala ã easti mutã.
Ashi avem zboarã ca: dauã-li/doauã-li/doauã-lor, nauã-li/noauã-
li/noauã-lor, oauã-li/oauã-lor, etc. tsi suntu formili articulati di la
zboarã ca: dauã, nauã, oauã, etc. (zboarã tsi pot si s-avdã sh-cu trei
silabi ca: da-uã-li/ doa-uã-li/doa-uã-lor, na-uã-li/ noa-uã-li/noa-uã-lor,
oa-uã-li/oa-uã-lor, etc.).
Sonlu 2: Vocala Muljatã a
(cãndu s-avdi, ma NU si scrii, ca diftongul ea/ia)
Avem zboarã iu diftongul ea/ia si scrii mash a; semivocala e/i nu sã
ngrãpseashti. Putea si scrii ca diftongu – sh-avem scriitori armãnj cari
lu scriu diftongul ãntreg – ma traditsia u caftã, tu limba-a noastrã sh-
tu multi alti limbi, ta si sã scrii mash a. Bunãoarã, zborlu Maria s-avdi
Ma-ri-ea, ma tu multi limbi sã ngrãpseashti Ma-ri-a.
Regulã – Diftongul ea/ia (vocalã a, semivocalã e/i) cari yini:
(i) dupã unã vocalã i (tsi s-aflã tu silaba di nãinti);
(ii) dupã consoana j (inclusiv litirili compusi lj shi nj); shi
(iii) dupã litira compusã sh:
lipseashti scriari a; diftongul nu lipseashti scriari ea/ia, cu tuti cã s-
avdi ashi.
Aesti litiri (i, j, nj, lj shi sh) pot si s-aflã
(i) tu idyiul zbor, icã
(ii) tu bitisita-a zborlui di nãinti, cãndu dauãli zboarã suntu ligati cu
unã cratimã.
Exceptsie u fac zboarãli compusi di un prifixu ca: ni, pri, stri, etc. shi
un zbor tsi nchiseashti cu a; aestu a s-avdi a, nu ea.13
Dupã regula di ma nsus, zboarãli tsi au sonlu ea/ia tsi yini (i) dupã
vocala i, (ii) dupã consoanili (simpli i compusi) j, lj, nj, icã (iii) dupã
litira compusã sh, lipsescu scriari cu a, nu cu ea. Ashi avem, bunãoarã:
(1) Zboarãli tsi au sonlu ea/ia tsi yini dupã vocala i (tsi s-aflã tu silaba
di nãinti) ca zboarãli di ma nghios (substantivi fiminini articulati,
adgectivi, adverbi, dirivati di verbi), lipsescu totna scriari cu a, nu cu
ea/ia: a-rã-chi-a, a-tsi-a, a-vli-a, nclji-am/nclji-a-tã/nclji-a-ri, ci-shi-
ash-ti/ci-shi-am/ci-shi-a-ri, ciu-di-a, i-li-chi-a, ir-nji-a, i-ti-a, Ma-ri-a,
Ma-chi-du-ni-a, mi-li-a, mur-dã-ri-a, (a) nji-a, nu-ti-a, scri-am/scri-a-
tã/scri-a-ri, shi-ac, shti-am/shti-a-ri, ti-nji-a, etc.
Eali nu lipsescu vãrnãoarã scriari ca: a-rã-chi-ea, a-tsi-ea, a-vli-ea,
nclji-eam/nclji-ea-tã/nclji-ea-ri, ci-shi-eash-ti/ci-shi-eam/ci-shi-ea-ri,
ciu-di-ea, i-li-chi-ea, ir-nji-ea, i-ti-ea, Ma-ri-ea, Ma-chi-du-ni-ea, mi-li-
ea, mur-dã-ri-ea, (a) nji-ea, nu-ti-ea, scri-eam/scri-ea-tã/scri-ea-ri,
shi-eac, shti-eam/shti-ea-ri, ti-nji-ea, etc.
Bãgats oarã cã arãdãtsina-a unui verbu ca: nclji-edz, ci-shi-es-cu,
scriu, shtiu, etc. poati s-bitiseascã cãtivãrnãoarã cu vocala e/i.
Atumtsea, dupã regula-a noastrã di ma nsus, sufixili a imperfectului (-
eam/-eai/-ea/-eam/-eats/-ea), a partitsipiului tricut (-eatã), a
infinitivlui (-eari), etc. yin dupã unã vocalã e/i shi sh-u cher
semivocala e/i cu cari s-avdu.
(2) Zboarãli tsi au sonlu ea/ia tsi yini dupã litira simplã j icã litirili
compusi lj shi nj, ca zboarãli di ma nghios (substantivi fiminini
articulati, adgectivi, adverbi, dirivati di verbi), lipsescu totna scriari cu
a, nu cu ea/ia: a-go-nja, a-rã-nja, a-ru-jam, a-yi-nja, bi-lja-uã, bu-ja-
nã, cã-pu-lja, cãr-vea-lja, clja-i/clja-e, cljash-ti/cljash-te, coa-ja, di-
cu-njar, dis-pu-lja-ri/dis-pu-lja-re, du-nja-uã, dur-njam, gãr-gã-ljan,
glja-mi/glja-me, glja-tsã, hi-lja, ja-li/ja-le, jar, lam-nja, lja-nu-rã, lu-
jar, mu-lja-ri/mu-lja-re, nja-lã, nja-ri/nja-re, nja-tã, or-nja, pãr-ja-lã,
pea-ja, prea-clja, stra-ja, un-glja, u-rea-clja, vea-clja, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrãoarã scriari cu ea/ia ca: a-go-njea, a-rã-
njea, a-ru-jeam, a-yi-njea, bi-ljea-uã, bu-jea-nã, cã-pu-ljea, cãr-vea-
ljea, cljea-i/cljea-e, cljeash-ti/cljeash-te, coa-jea, di-cu-njear, dis-pu-
ljea-ri/dis-pu-ljea-re, du-njea-uã, dur-njeam, gãr-gã-ljean, gljea-
mi/gljea-me, gljea-tsã, hi-ljea, jea-li/jea-le, jear, lam-njea, ljea-nu-rã,
lu-jear, mu-ljea-ri/mu-ljea-re, njea-lã, njea-ri/njea-re, njea-tã, or-
njea, pãr-jea-lã, pea-jea, prea-cljea, stra-jea, un-gljea, u-rea-cljea,
vea-cljea, etc.
Bãgats sh-aoa oarã cã arãdãtsina-a unui verbu ca: a-ru-jes-cu, dis-
polj, dor-mu, etc. poati s-bitiseascã nãintea imperfectului, a
partitsipiului tricut shi a infinitivlui, cu litira simplã j, icã cu litirili
compusi lj, shi nj. Atumtsea, dupã regula-a noastrã di ma nsus, sufixili
a imperfectului (-eam/-eai/-ea/-eam/-eats/-ea), a partitsipiului tricut14
(-eatã), a infinitivlui (-eari), etc. yin dupã litirili j, lj shi nj, shi sh-u
cher semivocala e/i cu cari s-avdu.
(3) Zboarãli tsi au sonlu ea/ia tsi yini dupã litira compusã sh, ca
zboarãli di ma nghios (substantivi fiminini articulati, adgectivi, adverbi,
dirivati di verbi), lipsescu totna scriari cu a, nu cu ea/ia: cã-mea-sha,
cã-tu-sha, ci-nu-sha, cir-sham, fa-sha, gu-sha, mã-nu-sha, mãr-sha,
moa-sha, mpi-ru-sham/mpi-ru-sha-tã/mpi-ru-sha-ri, mu-shat, ni-sha-
ni, pi-ru-sha-nã, sha-ca-i, sha-di, sha-in, shai-tan, shal-vari, sha-mi-i,
shap-ti, shar-pi, sha-uã, u-sha, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrãoarã scriari cu ea/ia ca: cã-mea-shea, cã-
tu-shea, ci-nu-shea, cir-sheam, fa-shea, gu-shea, mã-nu-shea, mãr-
shea, moa-shea, mpi-ru-sheam/mpi-ru-shea-tã/mpi-ru-shea-ri, mu-
sheat, ni-shea-ni, pi-ru-shea-nã, shea-ca-i, shea-di, shea-in, sheai-
tan, sheal-vari, shea-mi-i, sheap-ti, shear-pi, shea-uã, u-shea, etc.
Bãgats sh-aoa oarã cã arãdãtsina-a unui verbu ca: cir-shes-cu, mpi-
ru-shedz, etc. poati s-bitiseascã nãintea imperfectului, a partitsipiului
tricut shi a infinitivlui, cu litira compusã sh. Atumtsea, dupã regula-a
noastrã di ma nsus, sufixili a imperfectului (-eam/-eai/-ea/-eam/-
eats/-ea), a partitsipiului tricut (-eatã), a infinitivlui (-eari), etc. yin
dupã litira compusã sh, shi sh-u cher semivocala e/i cu cari s-avdu.
(4) Un zbor tsi bitiseashti cu unã semivocalã i, poati si s-leagã (cu unã
cratimã) di un altu zbor tsi yini dupã el sh-cari nchiseashti cu vocala a.
Cãndu si scrii, semivocala i s-fatsi unã singurã silabã cu vocala a tra s-
da diftongul i-a (tu-unã singurã silabã, nu dauã!) cu pronuntsarea
ea/ia a lui. Ma cãndu semivocala i nu si scrii, vocala a:
(i) poati si sh-lu tsãnã sonlu di bazã a, ma
(ii) poati shi sh-lu-alãxeascã sonlu tu-atsel a diftongului ea/ia.
Bunãoarã, cãndu pronumili nji (ãnj, a njia) shi lji (ãlj, a lui/ljei) shi
monosilaba shi (pronumi icã pripozitsie) s-leagã di zboarãli tsi yin dupã
eali, vocala i dit bitisitã s-transformã tu semivocalã i cari nu si scrii. Tu
fraza: « nj-arãdi mushat, ca s-mi facã s-lj-aspun tsi minduescu »
avem silabili tsi lipsescu scriari: « nj-a »(rãdi) shi « s-lj-as »(pun) iu a
s-pronuntsã ea/ia, silabi tsi nu lipsescu scriari: « nji-a »(rãdi) shi « s-
lji-as »(pun). Iarã tu fraza: « cãndu-lj vinji sh-a lui arada tra si sh-
aspunã tsi mindueashti », avem silabili cu pripozitsia shi tu »sh-a lui »
shi cu pronumili shi tu « sh-as »(punã). Aesti silabi lipsescu scriari
« sh-a », nu lipsescu scriari « shi-a ».
(5) Tu zboarãli cari pot s-hibã lugursiti ca zboarã compusi di
(i) prifixurli ni, spri, stri shi
(ii) un zbor di bazã tsi nchiseashti cu a,
vocala a s-pronuntsã ca sonlu-timelj a shi nu ca diftongul ea/ia.15
Bunãoarã, lipseashti scriari: ni-ar-su, ni-a-mis-ti-cat, ni-a-vea-ri, spri-
a-lin-gu, stri-a-ush (strãaush), etc. cã nu s-pronuntsã ni-ear-su, ni-ea-
mis-ti-cat, ni-ea-vea-ri, spri-ea-lin-gu, stri-ea-ush, etc. cu tuti cã
putem s-li videm pronuntsati sh-ca: near-su, nea-mis-ti-cat, nea-vea-
ri, sprea-lin-gu, strea-ush, etc.
Nota 1 – Aestã regulã lipseashti ufilisiri shi la tuti neologhismili di idyea
soi ca, bunãoarã, substantivili fiminini: a-ten-tsi-i/a-ten-tsi-e, com-bi-
na-tsi-i/com-bi-na-tsi-e, fi-lo-lo-yi-i/fi-lo-lo-yi-e, glo-ri-i/glo-ri-e, etc.
trã cari formili articulati lipsescu scriari: a-ten-tsi-a, com-bi-na-tsi-a,
fi-lo-lo-yi-a, glo-ri-a, etc. pricum sh-la alti zboarã ca: A-dri-an, co-
mer-tsi-al, co-pi-am, di-a-lec-tu, di-a-log, va-ri-am, va-ri-an-tã, etc.
Aesti zboarã di ma nsus nu lipsescu scriari vãrnãoarã: A-dri-ean, a-
ten-tsi-a, com-bi-na-tsi-a, co-mer-tsi-eal, co-pi-eam, di-ea-lec-tu, di-
ea-log, fi-lo-lo-yi-a, glo-ri-a, va-ri-eam, va-ri-ean-tã, etc.
Nota 2 – Zborlu giugia (tsi va dzãcã shcurtabac), ari trei silabi, shi s-
citeashti, cu tuti cã nu si scrii, giu-gí-ea (actsentul pi silaba dit mesi
gi). Bãgats oarã cã, ma s-eara cu dauã silabi, zborlu lipsea scriari
giugea!
Sonlu 3: Vocala a tsi s-avdi (ma nu si scrii) ca
diftongul oa/ua (semivocalã o/u)
Vocala a poati si s-pronuntsã (tu idyea silabã) cu unã semivocalã o/u
dininti, tsi s-avdi shcurtu ma nu si scrii, va dzãcã, s-pronuntsã ca
diftongul oa/ua.
Regulã – Shapti zboarã articulati, iu sonlu oa/ua yini dupã unã vocalã
u, lipsescu scriari cu a, zboarãli: au-a, cu-a, dzu-a, mai-mu-a, mi-du-
a/mã-du-a, ve-du-a, u-ari/u-át (shi derivatili u-a-tã, u-ats, u-a-ti).
Nota 1 – Bãgats oarã cã shaptili zboarã dit regula di ma nsus s-avdu
cu oa/ua ma nu lipsescu scriari ca: au-ua, cu-ua, dzu-ua, mai-mu-ua,
mi-du-ua/mã-du-ua, ve-du-ua, u-uari/u-uát (u-ua-tã, u-uats, u-ua-ti).
Nota 2 – Protili shasi zboarã suntu formili articulati a substantivilor
fiminini tsi bitisescu (la forma-a lor niarticulatã) cu unã vocalã ã tsi s-
avdi uã sh-tsi yini dupã unã vocalã u; suntu formili articulati a
zboarãlor a-u-ã, cu-ã, dzu-ã, mai-mu-ã, mi-du-ã/mã-du-ã shi ve-du-ã.
Zborlu dit soni, u-ari/u-át, yini di la substantivlu ou, ma ghini dzãs, di
la un verbu, chirut tora, tsi va dzãcã « fac oauã ».
Nota 3 -Tu protili shasi zboarã, litira a tsi s-avdi ua, yini dupã unã
silabã tsi bitiseashti cu u. Ma s-bitisea cu unã altã vocalã ca, bunãoarã,
vocala a dit zboarãli a-roa-ua, cu-ra-ua, ha-ra-ua, nea-ua, stea-ua,
etc. diftongul ua va si ngrãpsea ntreg.
Di-aestã itie, ndoi scriitori armãnj urmeadzã regula generalã shi shasili16
zboarã di ma nsus suntu scriati, cum nu lipsescu scriari dupã regulili di
Bituli:
(i) a-u-uã, cu-uã, dzu-uã, mai-mu-uã, mi-du-uã/mã-du-uã shi ve-du-
uã cãndu suntu niarticulati; shi
(ii) au-ua, cu-ua, dzu-ua, mai-mu-ua, mi-du-ua/mã-du-ua, shi ve-du-
ua, cãndu suntu articulati.
Nu vrem s-dzãtsem cã noi avem ndriptati. Nu vrem necã s-dzãtsem cã
altsã au ndriptati. Tsi easti ndreptu sh-tsi easti strãmbu, tsãni di
regula faptã. Mini aveam pripusã Bituli ca sã scriem zboarãli cu ua, nu
cu a. Ma, trã standardizarea-a scriariljei, sh-di itii tsi nu li-aspunem
aoa, n-aduchim tuts Bituli, cã easti ghini s-fãtsem regula ashi cum u-
aspusim ma nsus.
Nota 4 -Verbul aruedz (tsi yini di la zborlu aroauã sh-va dzãcã « molj
cu-aroauã » icã « fac s-cadã aroaua pri »), ari imperfectul a-ru-am, a-
ru-ai, partitsiplu tricut a-ru-a-tã shi infinitivlu, a-ru-a-ri. Aoa litira a s-
pronuntsã cu sonlu a ljei di bazã, a, shi nu s-pronuntsã oa/ua.
Sonlu 4: Vocala Mutã a (tsi NU s-avdi)
Avem dauã turlii di son a-mut:
(i) unã vocalã a tsi normal poati si sã ngrãpseascã, cã tu multi grai s-
avdi; ma, di itia cã di multi ori, tu zburãrea di-aradã, nu s-avdi, s-lo
apofasea Bituli ca vocala a s-nu si scrii, necã si s-avdã; shi
(ii) un vocalã a tsi easti scriatã totna, ma nu s-avdi, di sibepea cã easti
ligatã di unã altã vocalã a, cu cari s-avdi pronuntsatã deadun.
Aesti dauã turlii li-aspunem tu regula di ma nghios.
Regulã – (1) Zboarãli tsi ahiursescu cu sonurli an/n shi am/m (cari, di
multi ori, pot si s-avdã sh-cu ãn/ãm tu ahiursitã), trã cari litira a poati
s-hibã pronuntsatã, ma poati shi s-nu hibã pronuntsatã, lipsescu
scriari fãrã a shi fãrã ca si s-leagã (cu unã cratimã) di zborlu din fatsã.
Unã exceptsie poati si s-facã cãndu:
(i) zborlu s-aflã dupã unã consoanã icã tu nchisita di frazã; shi
(ii) autorlu va s-aspunã maxus cã a easti unã vocalã tsi lipseashti
pronuntsari, ca bunãoarã, tu unã puizii iu ritmul a versului u caftã.
(2) Un zbor tsi bitiseashti cu a, shi un altu zbor tsi yini dupã el shi
nchiseashti cu a (inclusiv particula-a genitivlui, a/al/ali)
(i) lipsescu scriari ntredz ca dauã zboarã ahoryea fãrã s-hibã ligati cu
unã cratimã, cãndu nu s-avdu deadun, shi
(ii) lipsescu scriari ntredz ca dauã zboarã ligati cu unã cratimã, cãndu
s-avdu deadun, ca un singur zbor.
Dauãli vocali a lipsescu totna scriari. Ãn particular, cãndu protlu zbor
easti
(i) unã monosilabã ca: la, va, ca, tra, ma, etc. icã
(ii) un prifixu ca: para shi xana, sh-andoilu zbor easti un zbor tsi17
nchiseashti cu a,
dauãli vocali a lipsescu totna scriari sh-atumtsea cãndu s-avdu ca dauã
zboarã ahoryea, fãrã s-hibã ligati cu unã cratimã, sh-atumtsea cãndu
suntu ligati cu unã cratimã, cã s-avdu deadun, ca un singur zbor.
Bunãoarã:
(1) Zboarãli polisilabi tsi ahiursescu cu sonurli an/n shi am/m shi
normal suntu pronuntsati cu a icã ã tu nchisitã, lipsescu scriari ca
zboarãli: mbud-yi-ses-cu, mbu-nedz, ncã-nes-cu, nchea-dic, ndoa-pir,
ndrip-ta-ti, ngrãp-ses-cu, ntsap, nvets, nvi-cljedz, nyi-li-ces-cu, nyi-
sedz, etc.
Afoarã di exceptsiili aspusi tu regula di ma nsus, aesti zboarã
(i) nu lipsescu scriari: am-bud-yi-ses-cu, am-bu-nedz, an-cã-nes-cu,
an-chea-dic, an-doa-pir, an-drip-ta-ti, an-grãp-ses-cu, an-tsap, an-
vets, an-vi-cljedz, an-yi-li-ces-cu, an-yi-sedz, etc.
(ii) necã scriari: ãm-bud-yi-ses-cu, ãm-bu-nedz, ãn-cã-nes-cu, ãn-
chea-dic, ãn-doa-pir, ãn-drip-ta-ti, ãn-grãp-ses-cu, ãn-tsap, ãn-vets,
ãn-vi-cljedz, ãn-yi-li-ces-cu, ãn-yi-sedz, etc. shi
(iii) necã scriari (shi ligari cu unã cratimã di zboarãli di dinintea-a lor),
ca: -mbud-yi-ses-cu, -mbu-nedz, -ncã-nes-cu, -nchea-dic, -ndoa-pir, -
ndrip-ta-ti, -ngrãp-ses-cu, -ntsap, -nvets, -nvi-cljedz, -nyi-li-ces-cu, -
nyi-sedz, etc.
(2) Un zbor cari nchiseashti cu vocala a shi yini dupã un altu zbor tsi
bitiseashti cu vocala a, lipseashti scriari ashi cum easti aspus tu
exemplili:
(i) casa aestã, narea aroshi, capela atsea arosha, etc. cãndu zboarãli
s-avdu ahoryea; shi
(ii) casa-aestã, narea-aroshi, capela-atsea-arosha, etc. cãndu s-avdu
deadun, ca un singur zbor.
Aesti expresii nu lipsescu vãrnãoarã scriari: cas-aestã, casa-estã, casa
estã, nare-aroshi, narea-roshi, narea roshi, capel-atsea-rosha, capela-
tsea-rosha, capela tsea rosha, etc.
(3) Particula a/al/ali a genitivlui lipseashti scriari ca tu exemplili:
(i) stizma a noastrã, capela a ljei, casa ali Marie, narea al Cola, etc.
cãndu particula a/al/ali s-avdi ca un zbor ahoryea; shi
(ii) stizma-a noastrã, capela-a ljei, casa-ali Marie, narea-al Cola etc.
cãndu, tu zburãri, particula s-avdi alichitã di zborlu din fatsã.
Aesti expresii nu lipsescu vãrnãoarã scriari: stizma noastrã, capela ljei,
casa-li Marie, narea-l Cola, etc.
(4) Cãndu zborlu din fatsã easti (i) unã monosilabã ca: la, va, ca, tra,
ma, etc. icã (ii) un prifixu ca: para, xana, etc. shi zborlu di dinãpoi18
nchiseashti cu vocala a, dauãli zboarã lipsescu scriari ca tu expresiili:
(i) la atsel, va aduts, ca alantu, la aveari, ma aratsi, para adar, para
aduc, xana adar, xana aduc, etc. cãndu s-avdu ahoryea ca dauã
zboarã, shi
(ii) la-atsel, va-aduts, ca-alantu, la-aveari, ma-aratsi, para-adar, para-
aduc, xana-adar, xana-aduc, etc. cãndu s-avdu deadun, ca un singur
zbor.
Eali nu lipsescu scriari, cãndu s-avdu deadun, ca: l-atsel, v-aduts, c-
alantu, l-aveari, m-aratsi, paraadar/paradar, paraaduc/ paraduc,
xanaadar/xanadar, xanaaduc/xanaduc, etc.
PRUBLEMI
Tu cati prublemã di ma nghios, va dãm un textu tu cari va si s-aflã
ndauã zboarã scriati maxus cu alathus. Lucrul a cititorlui va s-hibã ca
s-li aflã aesti zboarã, s-li ngrãpseascã cum lipseashti shi s-aflã tsi
regulã dit lectsii avem cãlcatã tu scriari. Bãgats oarã cã regulili di
scriari tsi va cãlcãm, suntu mash atseali dit aestã lectsii. Alantu textu
easti scriat cum lipseashti, dupã regulili a noastri.
Prublema 1 (ndreaptã maxus di noi ca s-aspunã zboarã niscriati ghini)
– Dzuua di iarnã iara musheatã. Maia shidea n casã, ningã vatrã. Casa
ljei nu eara multu mari. Cum iara di jeali, purta unã sheamii lai n cap.
Cãmeashea di pri nãsã, lj-eara sh-ea lai. Arusheatsa-a pirãljei u
ncãldza. Cljiashtili eara ningã nãsã. Ma nu vru s-acatsã di jearlu tsi
nyilicea pristi cinushea-tsea dit vatrã. Vrea s-bagã cafelu s-hiarbã, ma
nu-avea chiro. Sh-foclu trãdzia s-moarã. S-minduia s-ducã n pãzari s-
acumpãrã ndauã lucri: pãni, cash, njeari, lãcumi, etc. Astarã vrea s-lji
miascã oaspitslji-atselj tsi lji-ashtipta sã-lj yinã n vizitã. Gljeatsa din
cali s-avea tuchitã. Ma lji-angrica si s-ducã n pãzari, cã « ausheaticlu
iasti greu ». Ma nu-avea tsi s-facã: lipsea si s-ducã.
Cum inshea nafoarã prit ushea-atsea din fatsã, ãncljisi ghini ushea cu
cljeaia shi vidzu cã, cum tricu praglu di casã, u-astãlje cãtushea-atsea
laia. « Nu para iasti semnu bun » sh-dzãsi ea cu mintia. Ãn cali aflã
unã altã muljeari, moashi sh-nãsã, soatsã di-a ljei. Haraoa eara mari,
cã nu s-aveau vidzutã cu moashea di sheapti dzãli. S-bãshearã. Dauãli
muljeri imnau agonjea, cã iara ca amãnat. Nchisea s-antunearicã. S-
videa niori pri tser, ma s-videa ghini shi steaoa-atsea marea.
Acãtsarã s-facã niheamã moabeti. Maia u durea niheamã gushea sh-tr-
atsea zbura ma putsãn, asculta ma multu. Nu para-avdza ghini di-unã
ureaclji. Tr-atsea sh-aplicã ureacljea-atsea buna cãtrã soatsã. Deadirã
n cali di-unã pirusheanã cari, aspãreatã, nchisi s-azbuairã. Nisheani di
pulj. Vidzurã sh-un bãrbat-ncãlar, pi-unã shiauã tsi-aspunea multu
veaclji.
Agiumsirã n pãzari. Ved aua un om tsi sheadi pi un scamnu sh-vindi19
ndauã lucri. Omlu u cunushtea ghini moasha, sh-tinjiea tsi lji-u purta
lu nchidica sã-lji vindã lucri slabi. Cãrvealjea di pãni lji-eara uscatã.
Cuua aspunea sh-ia multu uscatã. Maia nu u-acumpãrã, ma acumpãrã
mash ndauã meari. Shi-aesti earau veclji, sh-coajea mearilor aspunea
multu sufrusitã. Li luarã lucrili acumpãrati cu nãsi shi s-turnarã la casa
lor.
Prublema 2 (loatã dit rivista di Skopje, « Grailu Armãnescu », Anlu 1,
Numir 1, Mai 1997, padzina 1; tu textu alãxim scriarea-a sonlui i, cã
cititorlu nu-ari ninga nvitsatã aestã regulã shi zboarãli cu i furã scriati
cum lipseashti) – Ma musheatã numã zate shi nu s-putea! « Grailu
Armãnescu » spuni multi; spuni cã noi armãnjlji ca unã mileti-
ahorghea din Balcanj, avem unã musheatã limbã cari u-avem ca
yishteari armasã shi vigljeatã di para-para-pãpãnjlji nica dit etili-
atseali cari tora s-ved diparti ca tu neguri di dauã njilj di-anj. Limba-
armãneascã easti mushuteatsa cu cari nã pirifãnsim tuts noi cari nã u
vrem Armãnamea. Limba-armãneascã easti-atsea pi cari s-cãntarã
njiljli di cãntitsi cari li-avem shi cari li-aflãm shi pit cãrtsãli veclji, limba
pi cari multi dadi sh-diznjirdarã shi-sh lji-adunarã njitslji-a lor ta s-
doarmã tu sãrmãnitsã, limba pi cari multi feati shi gionj sh-lji spusirã
« caimadzlji »-a sivdãlui ma shi limba pi cari s-plãmsirã shi s-mirlusirã
multsã gionj picurari shi cãrvãnari shi dascalj shi preftsã, cari sh-u
deadirã bana ti vruta-lã Armãnami, tu etsli mintiti shi tu anjlji grei ti-
Armãnamea lã dzãtsem cã suntu Apostolj shi Martiri-armãneshtsã. Cã,
cripãri shi-anj grei zate Armãnjlji avurã ca baia – nu shtea multu ti
ghinets.
Prublema 3 (loatã dit: « Zborlu a Nostru, Anlu XIII, Nr 2 (50) 1996,
padzina 45: (i) u-lu shcurtu dit bitisita-a zboarãlor nu fu scriat di noi;
(ii) i-lu shcurtu dupã litira sh scriat di autor, nu easti scriat dupã regula
di Bituli; shi (iii) sonlu ghamma nãintea sonlui r lu scriem g, nu y cum
u-ari faptã autorlu)
Loai tu chiro mushatlu calendar a Ligãljei, ti anlu 1996, cartea
(scrisoarea) a voastrã dit meslu Shcurtu sh-tora, cljimarea la adunarea
(andamasea) di Aminciu. Acã tuti tsi-ai pitricutã suntu angrãpsiti pi
unã limbã tsi nu u acãchisescu, voi s-vã ifhãrãstãsescu ti vrearea sh-
pidimolu a vostru tra s-tsãnets ligãturã frãtseascã cu armãnamea di
iutsido. Cu tuti cã la adunãrli a voastri nu sã zburashti armãneashti,
aveam mari mirachi s-ved nica unãoarã locurili ca dit paradis sh-
livenda armãnami di Aminciu tsi ãsh tinjiseashti cu pirifanji limba
latineascã, arãdzli shi strãaushescul portu dit Pindu cari suntu unã
scumpã aveari culturalã nu mash a armãnamiljei dit veacljea sh-marea
provincie romanã « Macedonia » (Ipir, Thesalia, veacljea Macedonie, iu
fitrusi armãnamea sh-iu armasi pãnã azã), ma, suntu unã mushatã20
cumatã sh-dit yishtearea a Elladiljei shi dit atsea ma mari, a Europãljei
– trã cari cilãstãsim s-hibã patria di deadun sh-ti tutã miletea a
noastrã.
DIZLIGAREA-A PRUBLEMILOR
Zboarãli tsi nu suntu scriati dupã regulili a noastri va s-hibã sumliniati
shi scriati cum lipseashti. Deapoea, trã cati zbor scriat cu alathus, va
dzãtsem regulili tsi furã cãlcati.
Prublema 1 – Dzua di iarnã eara mushatã. Maea shidea n casã, ningã
vatrã. Casa-a ljei nu eara multu mari. Cum eara di jali, purta unã
shamii lai n cap. Cãmeasha di pri nãsã, lj-eara sh-ea lai. Arushatsa-a
pirãljei u ncãldza. Cljashtili eara ningã nãsã. Ma nu vru s-acatsã vãrã
cumatã di jarlu tsi nyilicea pristi cinusha-atsea dit vatrã. Vrea s-bagã
cafelu s-hearbã, ma nu-avea chiro. Sh-foclu trãdzea s-moarã. S-
minduea s-ducã n pãzari s-acumpãrã ndauã lucri: pãni, cash, njari,
lãcumi, etc. Astarã vrea s-lji meascã oaspitslj-atselj tsi lj-ashtipta sã-lj
yinã n vizitã. Gljatsa din cali s-avea tuchitã. Ma lji ngrica si s-ducã n
pãzari, cã « aushaticlu easti greu ». Ma nu-avea tsi s-facã: lipsea si s-
ducã.
Cum insha nafoarã prit usha-atsea din fatsã, ncljisi ghini usha cu
cljaea shi vidzu cã, cum tricu praglu di casã, u-astãlje cãtusha-atsea
laea. « Nu para easti semnu bun » sh-dzãsi ea cu mintea. Ãn cali aflã
unã altã muljari, moashi sh-nãsã, soatsã di-a ljei. Haraua eara mari,
cã nu s-avea vidzutã cu moasha di shapti dzãli. S-bãsharã. Dauãli
muljeri imna agonja, cã eara ca amãnat. Nchisea sã ntunearicã. S-
videa niori pri tser, ma s-videa ghini shi steaua-atsea marea.
Acãtsarã s-facã niheamã muabeti. Maea u durea niheamã gusha sh-tr-
atsea zbura ma putsãn, asculta ma multu. Nu para-avdza ghini di-unã
ureaclji. Tr-atsea sh-aplicã ureaclja-atsea buna cãtrã soatsã. Deadirã n
cali di-unã pirushanã cari, aspãreatã, nchisi s-azboairã. Nishani di pulj.
Vidzurã sh-un bãrbat ncãlar, pi-unã shauã tsi-aspunea multu veaclji.
Agiumsirã n pãzari. Ved aoa un om tsi shadi pi un scamnu sh-vindi
ndauã lucri. Omlu u cunushtea ghini moasha, sh-tinjia tsi lji-u purta lu
nchidica sã-lji vindã lucri slabi. Cãrvealja di pãni lji-eara uscatã. Cua
aspunea sh-ia multu uscatã. Maea nu u-acumpãrã, ma acumpãrã
mash ndauã meari. Shi-aesti eara veclji, sh-coaja-a mearilor aspunea
multu sufrusitã. Li luarã lucrili acumpãrati cu nãsi shi s-turnarã la
casa-a lor.
(1) Regula dzãtsi ca diftongul ea/ia si ngrãpseascã ea; tr-atsea
zboarãli: « cljaia, iara (verbul), iasti, hiarbã, laia, maia, miascã,
minduia, mintia, trãdzia » lipsescu scriari: « cljaea, eara (verbul),
easti, hearbã, laea, maea, meascã, minduea, mintea, trãdzea ».21
(2) Regula dzãtsi ca diftongul ea/ia tsi yini dupã vocala i, si
ngrãpseashti a, nu sã ngrãpseashti ea/ia; tr-atsea, zborlu « tinjiea »
va scriari « tinjia ».
(3) Regula dzãtsi ca diftongul ea/ia tsi yini dupã litira simplã j, shi
dupã litirili compusi lj shi nj, si ngrãpseashti a, nu sã ngrãpseashti
ea/ia; tr-atsea, zboarãli: « agonjea, cãrvealjea, cljeaea, cljeashtili,
coajea, gljeatsa, jeali, jearlu, lji-ashtipta, muljeari, njeari, oaspitslji-
atselj, ureacljea », lipsescu scriari: « agonja, cãrvealja, cljaea,
cljashtili, coaja, gljatsa, jali, jarlu, lj-ashtipta, muljari, njari, oaspitslj-
atselj, ureaclja ».
(4) Regula dzãtsi ca diftongul ea/ia tsi yini dupã sonlu sh, si
ngrãpseashti a, nu sã ngrãpseashti ea/ia; tr-atsea zboarãli:
« arusheatsã, ausheatic, bãsheari, cãmeashea, cãtushea, gushea,
inshea, moashea, musheatã, nisheani, pirusheanã, sheadi, sheamii,
sheapti, sheauã, ushea » lipsescu scriari: « arushatsã, aushatic,
bãshari, cãmeasha, cãtusha, gusha, insha, moasha, mushatã, nishani,
pirushanã, shadi, shamii, shapti, shauã, usha ».
(5) Regula dzãtsi cã diftongul oa/ua si scrii oa (cãndu nu yini dupã
vocala u), tu zboarã ca: « aua, azbuairã, luarã »; aesti zboarã lipsescu
scriari: « aoa, azboairã, loarã ». Ma avem shi exceptsiili: « haraoa,
moabeti, steaoa » tsi lipsescu scriari: « haraua, muabeti, steaua ».
(6) Regula dzãtsi cã diftongul oa/ua tsi yini dupã vocala u shi scrii a,
ca tu zboarãli: « cuua, dzuua » tsi lipsescu scriari: « cua, dzua ».
(7) Regula-a sonlui a, cãndu easti mut, nã dzãtsi cã zboarãli: « s-
antunearicã, ãncljisi, bãrbat-ncãlar, casa lor, casa ljei, cãtusha-tsea,
coaja mearilor, lji-angrica », lipsescu scriari: « si ntunearicã, ncljisi,
bãrbat ncãlar, casa-a lor, casa-a ljei, cãtusha-atsea, coaja-a mearilor,
lji ngrica ».
(8) Regula dzãtsi cã sufixul a imperfectului, persoana-a treia plural
lipseashti s-hibã a, nu au; tr-atsea zboarãli: « s-aveau, imnau, s-
videau », lipsescu scriari: « s-avea, imna, s-videa ».
Prublema 2 (loatã dit rivista di Skopje, « Grailu Armãnescu », Anlu 1,
Numir 1, Mai 1997, padzina 1; tu textu alãxim scriarea-a sonlui i, cã
cititorlu nu-ari ninga nvitsatã aestã regulã shi zboarãli cu i furã scriati
cum lipseashti) – Ma mushatã numã zate shi nu s-putea! « Grailu
Armãnescu » spuni multi; spuni cã noi armãnjlji ca unã mileti-
ahorghea din Balcanj, avem unã mushatã limbã cari u-avem ca
yishteari armasã shi vigljatã di para-para-pãpãnjlji nica dit etili-atseali
cari tora s-ved diparti ca tu neguri di dauã njilj di-anj. Limba-
armãneascã easti mushuteatsa cu cari nã pirifãnsim tuts noi cari nã u
vrem Armãnamea. Limba-armãneascã easti-atsea pi cari s-cãntarã
njiljli di cãntits cari li-avem shi cari li-aflãm shi pit cãrtsãli veclji, limba
pi cari multi dadi sh-diznjirdarã shi-sh lj-adunarã njitslj-a lor ta s-22
doarmã tu sãrmãnitsã, limba pi cari multi feati shi gionj sh-lji spusirã
« caimadzlji »-a sivdãlui ma shi limba pi cari s-plãmsirã shi s-mirlusirã
multsã gionj picurari shi cãrvãnari shi dascalj shi preftsã, cari sh-u
deadirã bana ti vruta-lã Armãnami, tu etsli mintiti shi tu anjlji grei ti-
Armãnamea sh-azã lã dzãtsem cã suntu Apostolj shi Martiri-
armãneshtsã. Cã, cripãri sh-anj grei zate Armãnjlji avurã ca baia – nu
shtea multu ti ghinets.
Regula tsi-ari s-facã cu scriarea-a diftongului ea/ia, cãndu yini dupã
vocala i, litira simplã j shi litirili compusi lj, nj shi sh fu cãlcatã. Ashi
aflãm zboarãli: « lji-adunarã, musheatã, njitslji-a, shi-anj, shi-azã,
vigljeatã », tsi lipsea scriari: « lj-adunarã, mushatã, njitslj-a, sh-anj,
sh-azã, vigljatã ».
Prublema 3 (loatã dit: « Zborlu a Nostru, Anlu XIII, Nr 2 (50) 1996,
padzina 45. Tu scriarea-a textului featsim trei alãxiri: (i) u-lu shcurtu
dit bitisita-a zboarãlor nu fu scriat di noi; (ii) i-lu shcurtu dupã litira sh
scriat di autor, nu easti scriat dupã regula di Bituli; shi (iii) sonlu
ghamma nãintea sonlui r noi lu scriem g, nu y cum u-ari faptã autorlu)
Loai tu chiro mushatlu calendar a Ligãljei, ti anlu 1996, cartea
(scrisoarea) a voastrã dit meslu Shcurtu sh-tora, cljimarea la adunarea
(andamasea) di Aminciu. Acã tuti tsi-ai pitricutã suntu angrãpsiti pi
unã limbã tsi nu u acãchisescu, voi s-vã ifhãrãstãsescu ti vrearea sh-
pidimolu a vostru tra s-tsãnets ligãturã frãtseascã cu armãnamea di
iutsido. Cu tuti cã la adunãrli a voastri nu sã zburashti armãneashti,
aveam mari mirachi s-ved nica unãoarã locurili ca dit paradis sh-
livenda armãnami di Aminciu tsi ãsh tinjiseashti cu pirifanji limba
latineascã, arãdzli shi strãaushescul portu dit Pindu cari suntu unã
scumpã aveari culturalã nu mash a armãnamiljei dit veaclja sh-marea
provincie romanã « Macedonia » (Ipir, Thesalia, veaclja Macedonie, iu
fitrusi armãnamea sh-iu armasi pãnã azã), ma, suntu unã mushatã
cumatã sh-dit yishtearea a Elladiljei shi dit atsea ma mari, a Europãljei
– trã cari cilãstãsim s-hibã patria di deadun sh-ti tutã miletea a
noastrã.
Dupã regulili di Bituli, zborlu « veacljea », lipsea scriari « veaclja ». Pi
di-altã parti, zborlu « mushatã » easti scriat cum lipseashti. Bãgats
oarã cã particula a a genetivlui easti totna scriatã, ca bunãoarã:
« calendar a Ligãljei, cartea a voastrã, pidimolu a vostru, adunãrli a
voastri, etc. ».23
LECTSIILI 4 shi 5 - SCRIAREA-A LITIRÃLJEI Ã
Litira ã poati s-aibã ma multi sonuri:
(i) poati s-aibã, ca vocalã, sh-dupã grailu-a omlui, doauã sonuri-timelj,
î/â shi ã;
(ii) poati si s-avdã cu unã semivocalã u ãn fatsã (tsi nu si scrii), va
dzãcã, un son tsi si scrii ã ma s-avdi ca diftongul uã; shi
(iii) poati si s-avdã ca unã semivocalã icã s-nu s-avdã dip (dupã cum
easti grailu a omlui), son cari nu lipseashti scriari.
Sonurli 1 shi 2 di Timelj: Sonurli Rumãneshti î/â shi ã.
Litira ã ari, ca vocalã, dauã sonuri-timelj:
(i) un son ma ncljis, ca sonlu rumãnescu, î/â, shi
(ii) un son ma dishcljis, ca sonlu rumãnescu, ã.
Regulã – Dauãli sonuri, rumãnescul î/â (ãncljis) shi rumãnescul ã
(dishcljis) lipsescu scriari cu idyea litirã ã. Pronuntsarea-a litirãljei ã,
va si s-facã dupã cum easti grailu di-acasã a cititorlui.
Nu-ari vãrã regulã generalã cari s-n-aspunã cãndu ã-lu s-pronuntsã î/â
sh-cãndu s-pronuntsã ã; sh-avem multi zboarã cari s-pronuntsã sh-cu
î/â, sh-cu ã, dupã cum easti grailu-a omlui. Bunãoarã, fărshirotslji au
mash sonlu dishcljis ã, pindenjlji au dauãli sonuri î/â, shi ã. Zboarãli
pãni shi cãntic suntu pronuntsati sh-cu sonlu dishcljis ã, di fãrshirots,
ma suntu pronuntsati sh-cu sonlu ãncljis î/â, di-armãnjlji dit Pindu. Di
itia cã:
(i) pronuntsarea-al ã s-fatsi cu dauãli sonuri-timelj shi
(ii) multi zboarã pot si sã ngrãpseascã sh-cu î/â sh-cu ã,
s-featsi regula di ma nsus ca
(i) dauãli sonuri î/â shi ã s-hibã scriati cu idyea litirã ã shi,
(ii) catiun s-lu pronuntsã zborlu ashi cum lj-easti grailu-a lui di-acasã.
Notã – Aflãm mash ãndauã zboarã iu, tu graiurli tsi au dauãli sonuri î/â
shi ã, omlu poati s-nu shtibã ghini cari easti noima bunã a zborlui. Ashi
aflãm, bunãoarã:
(i) Zborlu arãu, adgectivlu, tsi va dzãcã « slab, nibun », s-avdi cu ã
dishcljis, shi zborlu arâu, substantivlu, tsi va dzãcã « apã tsi curã tu-
unã vali », s-avdi cu ã ãncljis, î/â.
(ii) La ndauã verbi formili di tricut bitisescu cu sonlu, dishcljis shi
actsintuat, ã, ca, bunãoarã, zborlu cântã (actsentul pri silaba dit soni,
tã), shi formili di prizentu bitisescu cu sonlu, ãncljis shi niactsintuat,
î/â, ca, bunãoarã, zborlu cãntâ (actsentul pri prota silabã, cãn).
Vocala ã poati si s-aflã singurã (tu idyea silabã), dispãrtsãtã di alti
vocali (dit alti silabi), ca tu zboarãli cãn-du, cã-ni, mã-rat, etc. Poati si24
s-aflã tu nchisita-a unui zbor, tu mesi i tu bitisita-a lui. Di multi ori
poati s-hibã pronuntsat shi ncljis shi dishcljis, (î/â icã ã), ca vocalã, ca
unã semivocalã, icã mut (s-nu hibã pronuntsat dip), dupã cum u va
zburãtorlu. Ma, vocala ã poati si s-avdã deadun sh-cu alti vocali tu
idyea silabã, ca un singur son, va dzãcã, si s-aflã ca unã parti dit un
diftongu icã triftongu.
Cãndu s-pronuntsã mash ca unã vocalã, nu-avem vãrnã prublemã: ã-
lu lipseashti totna scriari. Ma, cãndu tu idyiul zbor, sonlu ã poati s-hibã
pronuntsat ca unã vocalã, semivocalã icã s-nu hibã pronuntsat dip (s-
hibã mut), atumtsea ã-lu poati:
(i) si sã ngrãpseascã cu tuti cã nu s-pronuntsã, icã
(ii) s-nu sã ngrãpseascã, cã easti i cã nu easti ligat (cu unã cratimã),
di zborlu di dinãinti i di-atsel di dinãpoi.
Tr-atsea avem adratã ndauã reguli, cati regulã faptã trã unã clasã
(aradã) ahoryea di zboarã.
Clasa 1: cu zboarã cari nchisescu cu sonlu ã tsi poati s-hibã
vocalã, semivocalã, icã s-nu s-avdã dip.
Regulã – (1) Zborlu monosilabic ãn/ãm lipseashti scriari
(i) ãntreg, ãn/ãm, cãndu vocala ã s-pronuntsã, shi
(ii) n/m, cãndu ã-lu nu s-avdi.
Cu tuti cã s-pronuntsã deadun cu zborlu di dininti i cu-atsel di dinãpoi,
particula n/m nu lipseashti scriari -n/-m icã n-/m- sh-necã ligari di-
aestu zbor.
(2) Zboarãli monosilabi ãnj, ãl, ãlj, ãsh, ãts
(i) lipsescu scriari ãntredz, ãnj, ãl, ãlj, ãsh, ãts, cãndu vocala ã s-
pronuntsã, shi
(ii) cãndu ã-lu nu s-avdi, lipsescu scriari -nj/-nj-, -l/l-, -lj/lj-, -sh/sh-,
shi -ts/ts- shi ligari di zborlu di dininti i di-atsel di dinãpoi.
(3) Zboarãli (fãrã monosilabili ãn/ãm, ãnj, ãl, ãlj, ãsh, ãts) tsi
ahiursescu cu sonurli ãn/n shi ãm/m (cari pot si s-avdã sh-cu an/am tu
ahiursitã, di multi ori), trã cari litira ã poati s-hibã pronuntsatã, ma
poati shi s-nu hibã pronuntsatã, lipsescu scriari fãrã ã/a shi fãrã ca si
s-leagã (cu unã cratimã icã apustrof) di zborlu di nãinti. Va dzãcã, eali
nu lipsescu scriari cu -ãn/-n shi -ãm/-m, necã ligari di zborlu di nãinti.
Singurli exceptsii suntu:
(i) cãndu zborlu s-aflã dupã unã consoanã icã tu nchisita di frazã; shi
(ii) cãndu autorlu va s-aspunã maxus cã ã-lu easti unã vocalã tsi
lipseashti pronuntsari, ca bunãoarã tu unã puizii iu ritmul a versului u
caftã.
Bunãoarã:
(1) Zborlu monosilabic ãm/ãn, lipseashti scriari ntreg, ca tu expresia:
« s-dusi ãn pãzari sh-trapsi ndreptu ãn casã », cãndu ã-lu easti unã25
vocalã shi, « s-dusi n pãzari sh-trapsi ndreptu n casã »cãndu ã-lu easti
semivocalã icã nu s-avdi.
Estã expresie nu lipseashti vãrãoarã scriari: « s-dusi-n pãzari sh-trapsi
ndreptu-n casã » necã lipseashti vãrãoarã scriari: « s-dusi mpãzari sh-
trapsi ndreptu ncasã ». Bãgats oarã cã noi scriem n pãzari, cu tuti cã
multsã-l pronuntsã zborlu mpãzari.
Iarã zborlu monosilabic ãnj, lipseashti scriari ntreg, ca tu expresia:
« ea ãnj adrã un lucru », cãndu ã-lu s-avdi ca unã vocalã shi « ea-nj
adrã un lucru » icã « ea nj-adrã un lucru », cãndu ã-lu nu s-avdi.
(2) Zboarãli tsi ahiursescu cu sonurli ãn/n shi ãm/m (polisilabi, cãndu
suntu pronuntsati shi scriati cu ã tu nchisitã), lipsescu scriari ca,
bunãoarã, zboarãli: nchi-ses-cu, nghios, ngrãp-ses-cu, nsus, nvets,
nvi-cljedz, nyi-li-ces-cu, nyi-sedz, etc.
Cu exceptsia-a atsilor tsi s-aflã dupã un zbor tsi bitiseashti cu unã
consoanã icã s-aflã tu nchisita-a unei frazã, aesti zboarã:
(i) nu lipsescu scriari ca: ãn-chi-ses-cu, ãn-ghios, ãn-grãp-ses-cu, ãn-
sus, ãn-vets, ãn-vi-cljedz, ãn-yi-li-ces-cu, ãn-yi-sedz, etc.
(ii) necã scriari ca: an-chi-ses-cu, an-ghios, an-grãp-ses-cu, an-sus,
an-vets, an-vi-cljedz, an-yi-li-ces-cu, an-yi-sedz, etc. shi
(iii) necã scriari cu unã cratimã tra s-hibã ligati di zboarãli di dinintea-a
lor, ca: -nchi-ses-cu, -nghios, -ngrãp-ses-cu, -nsus, -nvets, -nvi-
cljedz, -nyi-li-ces-cu, -nyi-sedz, etc.
Nota 1 – Di tuti zboarãli tsi s-aflã tu dictsiunarlu al T. Papahagi shi
nchisescu cu litira ã, mash patru, pronumili ãl, ãlj, ãsh, ãts, nu
nchisescu cu litirli ãm shi ãn/ãnj. Sh-aproapea tuti aesti zboarã tsi
nchisescu cu ãm shi ãn/ãnj, fãrã ã-lu ditu nchisitã, s-aflã sh-tu arada
di zboarã (dit dictsiunar) tsi nchisescu cu m shi n. Mash cã, la litirli m
shi n, avem ninga, multu di multu, sh-alti zboarã tsi lipsea bãgari (ma
nu suntu bãgati) sh-tu-arada-a zboarãlor tsi nchisescu cu ã (icã a).
Nota 2 – Tu rivistili armãneshti di-aoa sh-vãrã sutã di anj, particulili
semisilabi ca l, lj, sh, ts, nj (arupti dit zboarãli monosilabi ãl, ãlj, ãsh,
ãts shi ãnj), s-ved, di multi ori, scriati fãrã cratimã sh-ahoryea di alti
zboarã.
Nota 3 – Pronumili ãl, ãlj, ãsh, ãts shi ãnj au sh-unã a daua formã, lu,
lji, shi, tsi/tsã, nji tsi fatsi ca prublema-a lor s-hibã ligatã sh-di
prublema cama mari a altor zboarã monosilabi tsi pot si s-leagã, cu
unã cratimã, di zborlu di dinãinti, ma pot si s-leagã sh-di zborlu di
dinãpoi.
Nota 4 – Suntu armãnj cari pronuntsã shi scriu monosilaba ãs, tu loc di
sã. Aestã variantã nu easti aprucheatã di noi.
Clasa 2: cu zboarãli iu vocala ã easti tu mesea di zboarã shi
poati si s-avdã sh-ca unã semivocalã icã s-nu s-avdã dip.
Suntu zboarã iu sonlu ã dit mesea-a unui zbor poati si s-avdã ca26
vocalã, icã semivocalã, icã poati s-nu s-avdã dip. Bunãoarã, zboarãli:
a-dã-ram, al-tã-oa-rã, bu-nã-oa-rã, fã-tseam, hã-rã-sit, mã-ca-ri, pã-
rea-sinj, pã-rã-mit, sã-lã-ghes-cu, u-nã-oa-rã, vãr-nã-oa-rã etc. pot si
sh-lu chearã ã-lu tu zburãrea di-aradã, shi si s-avdã ca: a-dram, al-
toa-rã, bu-noa-rã, ftseam, hãr-sit, mca-ri, prea-sinj, pãr-mit, sãl-
ghes-cu, u-noa-rã, vãr-noa-rã etc.
Nu-ari vãrã regulã generalã cari s-n-aspunã cãndu si sã ngrãpseascã
sh-cãndu s-nu si ngrãpseascã aestu ã. Scriarea-a catiunui zbor, cu
vocalã icã semivocalã ã (tsi nu si scrii) va hibã aspusã tu un dictsiunar
(nifaptu ninga). Mash ti vãrã dzatsi zboarã, atseali trã cari ã-lu s-aflã
nãintea-a zborlui oarã, s-featsi regula ca ã-lu si sã scrii.
Regulã – Sonlu ã dit zboarãli: u-nã-oa-rã/nã-oa-rã, al-tã-oa-rã, di-u-
nã-oa-rã/di-nã-oa-rã, vãr-nã-oa-rã/vã-rã-oa-rã, cã-ti-vãr-nã-oa-rã/cã-
ti-vã-rã-oa-rã, bu-nã-oa-rã, sh-alti ca eali, iu vocala icã semivocala ã
s-aflã dinintea-a sufixului oarã, lipseashti scriari. Trã tuti alanti zboarã,
iu ã-lu poati s-hibã vocalã i semivocalã, scriarea lipseashti si s-facã
ashi cum va hibã aspusã tu un dictsiunar niscriat ninga.
Exceptsie cu scriarea (cãndu easti vocalã) icã niscriarea (cãndu easti
semivocalã) a sonlui ã va si facã mash la puizii, cãndu ritmul a versului
poati s-caftã unã silabã ma multu i ma putsãn.
Nota 1- Zboarã ca: unãoarã, nãoarã, bunãoarã, etc. suntu compusi,
ma si scriu ca un singur zbor. Eali pot si sã scrii sh-ca dauã zboarã,
unã oarã, nã oarã, bunã oarã, etc. cãndu zborlu oarã va s-dzãcã « unã
oară di chiro », ca tu frazili: « dupã unã bunã oarã di chiro mi dush la
el », « va-lj lja vãrnã oarã di chiro ca si s-ducã pãnã la el », etc.
Nota 2 – Aoa nu zburãm di zboarãli iu dauãli sonuri ã shi oa nu s-
pronuntsã deadun, cã s-aflã tu dauã silabi ahoryea. Ashi avem,
bunãoarã, zboarãli, sil-nã-oa-sã, nji-lã-oa-sã, gã-oaci, gã-oa-lji, nã-or,
gã-rã-or, etc. iu ã-lu nu s-pronuntsã vãrnãoarã shcurtu.
Clasa 3: cu zboarã tsi bitisescu cu unã vocalã,
tsi poati s-hibã shi semivocalã icã s-nu s-avdã dip, shi
ari unã i ma multi consoani nãintea-a ljei.
Regulã – (1) Vocala ã dit bitisita-a zboarãlor, lipseashti scriari totna,
(i) cãndu ã-lu yini dupã unã singurã consoanã shi ã-lu s-avdi ca unã
vocalã, vãrãoarã ca unã semivocalã, shi
(ii) cãndu ã-lu yini dupã dauã i ma multi consoani, shi s- pronuntsã ca
unã vocalã, ca unã semivocalã icã s-nu s- pronuntsã dip.
Adutsem aminti cã litirli compusi suntu lugursiti ca unã consoanã, iarã
litira complexã x, ca dauã consoani.
(2) Zboarãli monosilabi (iu ã-lu easti vocalã): cã, lã, nã, sã, trã, tsã, s-27
vã,
(i) lipsescu scriari ntredz, cãndu zboarãli s-avdu ahoryea di zboarãli tsi
yin dupã eali, ma
(ii) lipsescu scriari c-, l-, n-, s-, tr-, ts-, shi v- (shi ligari cu unã cratimã
di zborlu di dinãpoi), cãndu dauãli zboarã s-avdu deadun ca un singur
zbor.
(3) Zboarãli tsi bitisescu cu vocala ã (alti dicãt monosilabili cã, lã, nã,
sã, trã, tsã, shi vã), cari au dupã eali un altu zbor tsi nchiseashti cu
unã vocalã, lipsescu scriari ntredz:
(i) fãrã cratimã, cãndu ã-lu easti vocalã shi dauãli zboarã s- avdu
ahoryea, ma
(ii) ligati cu unã cratimã, cãndu dauãli zboarã s-avdu deadun ca un
singur zbor.
Dauãli vocali – ã-lu dit bitisita-a protlui zbor shi vocala dit ãnchisita-a
andoilui zbor – armãn scriati.
Bunãoarã:
(1) Zboarãli tsi bitisescu cu vocala ã tsi yini dupã unã singurã
consoanã (simplã i compusã, ma nu complexã) sh-iu ã-lu nu s-avdi
vãrãoarã ca unã semivocalã, lipsescu scriari totna cu ã, ca tu zboarãli:
bra-tsã, cã-ru-tsã, cã-tu-shã, dzea-nã, pea-nã, u-shã, etc. Aesti
zboarã nu lipsescu scriari fãrã ã, ca: brats (plural), cã-ruts, cã-tush
(singular fiminin), dzean, pean, ush (singular), etc.
Zboarãli tsi bitisescu cu sonlu ã tsi yini dupã dauã i ma multi consoani
(simpli i compusi) icã unã consoanã complexã shi poati si s-pronuntsã
ca unã vocalã, ca unã semivocalã icã s-nu s-pronuntsã dip, lipsescu
scriari totna cu ã, ca tu zboarãli: av-dzã, mun-tsã, pã-rin-tsã, pun-tsã,
etc. Aesti zboarã nu lipsescu scriari (cu tuti cã poati si s-pronuntsã)
fãrã ã, ca: avdz, munts, pã-rints, punts, etc.
Exceptsie poati si s-facã la puizii cãndu ritmul a versului va s-u caftã.
(2) Monosilabili dit expresii ca: « cã avea multsã », « lã ari datã sh-a
lor paradz », « sã arcã tu-amari », « trã atsea cã nu ti cunushtea »,
« tsã avea dzãsã cã vã avea datã paradz », lipsescu scriari ahoryea,
cãndu nu s-avdu ligati di zboarãli tsi yin dupã eali.
Ma cãndu monosilabili s-avdu ligati di zboarãli tsi yin dupã eali,
expresiili lipsescu scriari: « c-avea multsã », « l-ari datã sh-a lor
paradz », « s-arcã tu-amari », « tr-atsea cã nu ti cunushtea », « ts-
avea dzãsã cã v-avea datã paradz ».
Aesti expresii nu lipsescu vãrãoarã scriari: « cã-avea multsã », « lã-ari
datã sh-a lor paradz », « sã-arcã tu-amari », « trã-atsea cã nu ti
cunushtea », « tsã-avea dzãsã cã; vã-avea datã paradz ».28
(3) Dauã zboarã, protlu tsi bitiseashti cu ã shi andoilu tsi nchiseashti
cu unã vocalã, lipsescu scriari ca tu expresiili:
(i) « putsãnã aveari », « multã urãteatsã », « pãnã earam », etc.
cãndu s-avdu ahoryea, ca dauã zboarã, ma
(ii) « putsãnã-aveari », « multã-urãteatsã », « pãnã-earam », etc.
cãndu s-avdu deadun, ca un singur zbor.
Idyili expresii nu lipsescu vãrnãoarã scriari ca: putsãn-aveari (putsãn
aveari), mult-urãteatsã (mult urãteatsã), pãn-earam (pãn earam), etc.
Nota 1 – Aoa nu zburãm di zboarã iu
(i) sonlu ã easti unã semivocalã (tsi poati si s-avdã icã s-nu s-avdã
dip) shi
(ii) ã-lu ari unã singurã consoanã (simplã i compusã) dinãintea-a lui.
Ahtãri suntu zboarãli cari si scriu fãrã sonlu ã ca: bradz, frats, ni-pots,
pã-radz, etc. Di-aesti zboarã va zburãm ma nghios, cãndu va discutãm
Sonlu 3.
Nota 2 – Multi di zboarãli tsi bitisescu cu ã la coadã, pot si s-avdã,
dupã cum easti zborlu a omlui, sh-cu i. Bunãoarã, zboarã ca: bra-tsã,
cã-tu-shã, mun-tsã, pã-rin-tsã, pun-tsã, sã, trã, u-shã, etc. pot si s-
pronuntsã shi si sã scrii cu i, ca: bra-tsi, cã-tu-shi, mun-tsi, pã-rin-tsi,
pun-tsi, si, tri, u-shi, etc.
Idyiul lucru lu-avem sh-cu zboarã tsi bitisescu cu semivocala ã (tsi nu
si scrii) ca: bradz, frats, ni-pots, pã-radz, etc. cari pot s-hibã
pronuntsati sh-cu unã semivocalã i tu coadã. Di-aestã prublemã va
zburãm ma multu tu lectsia-a sonlui i.
Clasa 4: cu zboarã iu vocala ã fatsi parti dit diftondzãlj ãi shi ãu.
Diftondzãlj ãi shi ãu s-aflã tu zboarã ca: a-rãi, a-rãu, cãi-mac, cu-rãi,
hãi-dip-ses-cu, gãi, gãi-tani, hãu, lãi, mãi, zbu-rãi, sh-multi alti tsi nu
n-aduc vãrnã prublemã la scriari.
Singura prublemã easti cu shaptili zboarã tsi pot s-bitiseascã cu ã-
actsintuat, sh-lipsescu scriari ca: a-mi-rã, bã-cã-lã, cã-trã-mã, Dum-
ni-dzã, hãz-nã, tãm-bã-rã, tãr-hã-nã.
Aesti zboarã pot shi s-bitiseascã cu ãu, ma nu lipsescu scriari ca: a-mi-
rãu, bã-cã-lãu, cã-trã-mãu, Dum-ni-dzãu, hãz-nãu, tãm-bã-rãu, tãr-
hã-nãu.
Regulã – Zboarãli masculini cari, la singular niarticulat, au dauã
varianti:
(i) unã variantã tsi bitiseashti cu vocala ã actsintuatã, shi
(ii) unã altã variantã cari bitiseashti cu diftongul ãu actsintuat (vocalã
ã, semivocalã u),
lipsescu scriari shi pronuntsari mash cu forma-a protãljei variantã.29
Notã – Avem shi zboarã ca: a-rãu/rãu, fã-lã-cãu/ã-lãn-gãu, hãu,
nãu/diz-nãu, tãr-dzãu, tãu, sh-poati sh-alti, cari nu au forma cu ã tu
bitisitã. Aesti zboarã lipsescu scriari mash cu diftongul ãu tu soni.
Clasa 5: cu zboarã iu sonlu ã fatsi parti dit
diftongul uã (vocalã ã, semivocalã u)
Regulã – Zboarãli cari bitisescu cu diftongul uã cari yini dupã unã
vocalã altã dicãt u, (sh-cari pot si s-avdã sh-cu vocala u tu loc di
diftongul uã), lipsescu scriari cu uã; nu lipsescu scriari cu u. Formili
articulati di la genitiv shi dativ, sh-cãtivãrãoarã atseali di la pluralu
articulat, lipsescu scriari sh-eali tut cu uã.
Exceptsie u fac mash shasili zboarã iu diftongul uã yini dupã vocala u,
zboarã di cari va zburãm tu Sonlu 3, ma nghios.
Zboarãli fiminini tsi bitisescu cu diftongul uã (vocalã ã, semivocalã u),
cari yini dupã unã vocalã altã dicãt u, lipsescu scriari ca zboarãli: a-ra-
uã/a-roa-uã, cã-tsa-uã, cu-ra-uã, da-uã/doa-uã, du-nja-uã, fu-lja-uã,
grea-uã, ha-ra-uã, ha-uã, mã-sea-uã, na-uã/noa-uã, nea-uã, oa-uã
(pluralu di la ou), pã-tlja-uã, stea-uã, u-hea-uã, u-vrea-uã, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari ca: a-ra-u/a-roa-u, cã-tsa-u, cu-ra-u,
da-u/doa-u, du-nja-u, fu-lja-u, grea-u, ha-ra-u, ha-u, mã-sea-u, na-
u/noa-u, nea-u, oa-u (pluralu di la ou), pã-tlja-u, stea-u, u-hea-u, u-
vrea-u, etc. cu tuti cã pot si s-avdã ashi tu ndauã grai armãneshti.
Diftongul uã armãni scriat sh-tu dicljinarea-a zboarãlor. Ashi:
(i) Genitivlu shi dativlu singular a zboarãlor di ma nsus, lipseashti
scriari ca: a-ra-uã-ljei/a-roa-uã-ljei, cã-tsa-uã-ljei, cu-ra-uã-ljei, da-
uã-ljei/doa-uã-ljei, du-nja-uã-ljei, fu-lja-uã-ljei, grea-uã-ljei, ha-ra-uã-
ljei, ha-uã-ljei, mã-sea-uã-ljei, na-uã-ljei/noa-uã-ljei, nea-uã-ljei, pãt-
lja-uã-ljei, stea-uã-ljei, u-hea-uã-ljei, u-vrea-uã-ljei, etc.
Genitivlu shi dativlu singular nu lipseashti scriari ca: a-rau-ljei/a-roau-
ljei, cã-tsau-ljei, cu-rau-ljei, dau-ljei/doau-ljei, du-njau-ljei, fu-ljau-
ljei, greau-ljei, ha-rau-ljei, hau-ljei, mã-seau-ljei, nau-ljei/noau-ljei,
neau-ljei, pã-tljau-ljei, steau-ljei, u-heau-ljei, u-vreau-ljei, etc.
(ii) Formili di plural articulat, cãndu sufixul li icã sufixul lor s-adavgã
(la atseali zboarã trã cari forma niarticulatã nu sh-lu cheari ã-lu),
lipsescu scriari ca: a-ra-uã-li/a-roa-uã-li, da-uã-li/doa-uã-li, na-uã-
li/noa-uã-li, oa-uã-li, etc. la numinativ shi acuzativ, icã a-ra-uã-lor/a-
roa-uã-lor, da-uã-lor/ doa-uã-lor, na-uã-lor/noa-uã-lor, oa-uã-lor, etc.
la genitiv shi dativ.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari ca: a-rau-li/a-roau-li, dau-li/doau-li,
nau-li/noau-li, oau-li, etc. la numinativ shi acuzativ, icã a-rau-lor/a-
roau-lor, dau-lor/doau-lor, nau-lor/noau-lor, oau-lor, etc. la genitiv shi
dativ.
Notã – Trã multi zboarã, pluralu sh-alãxeashti forma niarticulatã di la
singular, shi ã-lu cheari la plural; ca bunãoarã, tu zboarãli articulati:30
cã-tsa-li-li/cã-tsa-li-lor, cu-rãi-li/cu-rãi-lor, du-njei-li/du-njei-lor, dzã-
li-li/dzã-li-lor, fu-ljei-li/fu-ljei-lor, grea-li-li/grea-li-lor, ha-rãi-li/ha-rãi-
lor, mã-sei-li/mã-sei-lor, na-li-li/na-li-lor, ne-ur-li/ne-ur-lor, pã-tljei-
li/pã-tljei-lor, stea-li-li/stea-li-lor, u-hei-li/u-hei-lor, u-vrea-li-li/u-vrea-
li-lor, etc. Alti zboarã, ca ha-uã, bunãoarã, nu-au plural.
Sonlu 3: Vocala ã tsi s-avdi ma nu si scrii ca
diftongul uã (vocalã ã, semivocalã u)
Regulã – Diftongul uã (dit bitisita-a unui substantiv fiminin) cari yini
dupã vocala u (tsi s-aflã tu silaba di nãinti), lipseashti scriari ã, nu uã
(cu tuti cã s-avdi uã).
Formili-a aishtor zboarã, cãndu suntu articulati, lipsescu scriari sh-eali
mash cu ã (a), nu lipsescu scriari cu uã (ua).
Shasili zboarã trã cari easti adratã aestã regulată suntu, shi lipsescu
scriari: a-u-ã, cu-ã, dzu-ã, mi-du-ã/mã-du-ã, mai-mu-ã shi ve-du-ã.
Sonlu ã dit soni s-avdi ca diftongul uã (semivocalã u, vocalã ã).
Aesti zboarã nu lipsescu scriari: a-u-uã, cu-uã, dzu-uã, mi-du-uã/mã-
du-uã, mai-mu-uã shi ve-du-uã.
Formili articulati a aishtor zboarã, cãndu nu sh-alãxescu arãdãtsina la
plural (ca pluralili dzã-li, mã-dui, ve-du-i), lipsescu scriari ca: a-u-ã-
ljei/a-u-ã-li/a-u-ãlor, cu-ã-ljei/cu-ã-li/cu-ã-lor, dzu-ã-ljei, mi-du-ã-
ljei/mã-du-ã-ljei, mai-mu-ã-ljei/mai-mu-ã-li/mai-mu-ã-lor shi ve-du-ã-
ljei.
Eali nu lipsescu scriari: a-u-uã-ljei/a-u-uã-li/a-u-uã-lor, cu-uã-ljei/cu-
uã-li/cu-uã-lor, dzu-uã-ljei, mi-du-uã-ljei/mã-du-uã-ljei, mai-mu-uã-
ljei/mai-mu-uã-li/mai-mu-uã-lor shi ve-du-uã-ljei.
Nota 1 – Avem aspusã nãinti, cãndu zburãm di scriarea-a vocalãljei a,
cã forma articulatã, la singular, a aishtor zboarã va scriari cu a, nu cu
ua, cu tuti cã s-pronuntsã cu ua, nu cu a, va dzãcã, zboarãli di ma
nsus, articulati la nominativ shi acuzativ singular, lipsescu scriari: dzu-
a, mi-du-a/mã-du-a, a-u-a, cu-a, ve-du-a shi mai-mu-a.
Nota 2 – Shasili zboarã di ma nsus suntu pronuntsati, tu ndauã graiuri,
mash cu u, tu bitisitã, nu cu diftongul uã. Ma aesti zboarã nu lipsescu
scriari: a-u-u, cu-u, dzu-u, mai-mu-u, mi-du-u/mã-du-u, shi ve-du-u.
Nota 3 – Tachi Papahagi, tu dictsiunarlu a lui, li ngrãpseashti aesti
zboarã cu diftongul uã, nu cu ã, dupã cum u caftã regula di ma nsus,
va dzãcã, li ngrãpseashti, ca tuti alanti zboarã tsi bitisescu cu diftongul
uã: a-u-uã, cu-uã, dzu-uã, mai-mu-uã, mi-du-uã shi ve-du-uã.
Sonlu 4: Semivocala ã dit Bitisita di Zbor (tsi nu si scrii)
Regulã – Semivocala ã dit bitisita-a zboarãlor, nu lipseashti scriari
vãrnãoarã, cãndu yini dupã unã singurã consoanã (simplã i compusã,
ma nu consoana complexã x).31
Singura exceptsii va s-hibã mash atumtsea cãndu scriitorlu va maxus
ca zborlu s-hibã pronuntsat cu vocala ã ca, bunãoarã, tu puiziili iu va u
caftã ritmul a versului.
Zboarãli tsi bitisescu cu litirli compusi dz, sh, shi ts (tsi yin dupã unã
vocalã), s-avdu di multi ori
(i) cu unã semivocalã ã,
(ii) cu unã semivocalã i, icã
(iii) cu unã semivocalã u tu coadã shi, cãtivãrãoarã,
(iv) cu unã semivocalã ã/i (va dzãcã, cãndu cu ã, sh-cãndu cu i, dupã
cum easti grailu-a omlui).
Aesti semivocali, nu lipsescu scriari.
Bunãoarã, avem zboarãli tsi lipsescu scriari: (mini) a-cats, (tini) a-
cats, a-rãdz (substantivlu), ãn-tredz, (mini) bash, (tini) bash, (mini)
bã-nedz, (tini) bã-nedz, cã-dzush, (un) ci-resh, (doi) ci-resh, frats,
fudz, (mini) lu-credz, (tini) lu-credz, mi-lets, muts, pã-radz, pu-tush,
u-dadz, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari: (mini) a-catsu, (tini) a-catsã/a-catsi,
a-rãdzã/a-rãdzi, ãn-tredzã/ãn-tredzi, (mini) bashu, (tini) bashi/bashã,
(mini) bã-nedzu, (tini) bã-nedzã/bã-nedzi, cã-dzushi, (un) ci-reshu,
(doi) ci-reshi, fratsã/fratsi, fudzã/fudzi, (mini) lu-credzu, (tini) lu-
credzã/lu-credzi, mi-letsã/mi-letsi, mutsã/mutsi, pã-radzã/pã-radzi,
pu-tushu, u-dadzã/u-dadzi, etc.
Nota 1 – Shi s-li scriem unã soe,
(i) prota persoanã a verbului s-avdi cu semivocala u la coadã: (mini)
a-cats, (mini) bã-nedz, (mini) bash, (mini) lu-credz, ma a daua
persoanã s-avdi cu semivocala ã/i: (tini) a-cats, (tini) bã-nedz, (tini)
bash, (tini) lu-credz, shi
(ii) singularlu s-avdi cu semivocala u: (un) ci-resh, ma pluralu s-avdi
cu semivocala ã/i: (doi) ci-resh.
Nota 2 – Bãgats oarã cã:
(i) ma sã si scrii cu semivocala ã, forma: (tini) a-catsã, va sã scrii unã
soe cu forma (el) a-ca-tsã, iu ã-lu easti vocalã,
(ii) forma: (tini) bashã/bashi, iu ã/i-lu easti semivocalã, easti unã soe
scriat cu forma: (el) ba-shã/ba-shi, iu ã/i-lu easti vocalã, etc.
PRUBLEMÃ
Tu-aestã prublemã va dãm un textu tu cari va si s-aflã ndauã zboarã
scriati cu alathus. Lucrul a cititorlui va s-hibã ca s-li aflã aesti zboarã,
s-li ngrãpseascã cum lipseashti shi s-aflã tsi regulã dit lectsii avem
cãlcatã tu scriari. Bãgats oarã cã regulili di scriari tsi va cãlcãm, suntu
mash atseali dit aestã lectsii. Alantu textu easti scriat cum lipseashti,
dupã regulili a noastri.
Prublemã – Tu muntsã bãna unoarã un picurar. S-acljima Doni. Avea32
vãrã sutã di oi cu cari-sh tsãnea dzãlili. Eara-nsurat shi lãna di la oi u
lucra acasã-nveasta-a lui. Unã dzuuã di vearã, la stanea-a lui s-avea
apãnghisitã unã taifã di furi. Eara vãrã dzatsi inshi, fuvirosh, cu bãrghi
lãi i arusi. Trã-atsea, Doni avea-ngljitsatã cãndu-lj vidzu cã cãdzurã
pristi el. Unã cãtsau-nchisi sã-alatrã.
A furlor lã eara foami sh-vrea s-mãcã tsiva. Doni lã-avea datã prota
niheamã pãni cu cash, ma elj vrea sh-pitã. Ãl pitricurã Doni acasã,
deadun cu doi furi, tra sã-aducã pitã. Intrarã-n casã. Nveasta-al Doni
lã-avea dzãsã cã, tra sã-adarã pitã, va-lj lja unãoarã di chiro ca s-u
facã, deapoea s-u bagã-n cireap shi sã-u coacã. Nu fatsi tsiva, lj-
dzãsirã furlji, va sã-ashtiptãm. Va tsã-alãsãm shi ndoi pãradzã. Omlu
cãndu tsã-adarã bun, nu lipseashti vãrnã oarã s-lu-agunjiseshti.
DIZLIGAREA-A PRUBLEMÃLJEI
Zboarãli tsi nu suntu scriati dupã regulili-a noastri va s-hibã sumliniati.
Deapoea, trã cati zbor, va s-aspunem regulili tsi furã cãlcati.
Tu muntsã bãna unãoarã un picurar. S-acljima Doni. Avea vãrã sutã di
oi cu cari-sh tsãnea dzãlili. Eara nsurat shi lãna di la oi u lucra acasã
nveasta-a lui. Unã dzuã di vearã, la stanea-a lui s-avea apãnghisitã
unã taifã di furi. Eara vãrã dzatsi inshi, fuvirosh, cu bãrghi lãi i arusi.
Tr-atsea, Doni avea ngljitsatã cãndu-lj vidzu cã cãdzurã pristi el. Unã
cãtsauã nchisi s-alatrã.
A furlor lã eara foami sh-vrea s-mãcã tsiva. Doni l-avea datã prota
niheamã pãni cu cash, ma elj vrea sh-pitã. Ãl pitricurã Doni acasã,
deadun cu doi furi, tra s-aducã pitã. Intrarã n casã. Nveasta-al Doni l-
avea dzãsã cã, tra s-adarã pitã, va-lj lja unã oarã di chiro ca s-u facã,
deapoea s-u bagã n cireap shi s-u coacã. Nu fatsi tsiva, lj-dzãsirã
furlji, va s-ashtiptãm. Va ts-alãsãm shi ndoi pãradz. Omlu cãndu ts-
adarã bun, nu lipseashti vãrnãoarã s-lu-agunjiseshti.
(1) Regula dzãtsi cã zborlu « dzuuã » lipseashti scriari « dzuã ».
(2) Regula dzãtsi ca adverbili « unoarã, vãrnã oarã » lipsescu scriari
« unãoarã, vãrnãoarã ». Ma zborlu « unãoarã (di chiro) » easti faptu di
dauã zboarã: un numiral, « unã » shi di un substantiv, « oarã » sh-eali
lipsescu scriari ahoryea ca « unã oarã » di chiro.
(3) Regula dzãtsi cã zborlu « cãtsau » lipseashti scriari « cãtsauã ».
(4) Regula dzãtsi cã zboarãli polisilabi tsi nchisescu cu ãm/ãm icã
am/an si scriu (cãndu nu avem exceptsii) mash cu m/n nu cu -m/-n.
Idyiul lucru trã monosilaba ãm/ãn tsi s-fatsi m/n. Tr-atsea zboarãli:
« eara-nsurat, acasã-nveasta, avea-ngljitsatã, cãtsau-nchisi, intrarã-n,
bagã-n » lipsescu scriari: « eara nsurat, acasã nveasta, avea
ngljitsatã, cãtsauã nchisi, intrarã n, bagã n ».
(5) Regula dzãtsi cã monosilabili « trã, tsã, sã, lã, etc. » shi-l cher33
sonlu ã, cãndu suntu ligati di un zbor tsi yini dupã eali tsi nchiseashti
cu a. Tr-atsea zboarãli: « trã-atsea, sã-alatrã, lã-avea, sã-aducã, sã-
adarã, sã-u, sã-ashtiptãm, tsã-alãsãm, tsã-adarã » lipsescu scriari:
«tr-atsea, s-alatrã, l-avea, s-aducã, s-adarã, s-u, sã-ashtiptãm, tsã-
alãsãm, tsã-adarã ».
(6) Regula dzãtsi cã semivocala ã dit bitisita-a zborlui nu si
ngrãpseashti cãndu yini dupã unã singurã consoanã. Tr-atsea zborlu
« pãradzã » lipseashti scriari « pãradz ».
LECTSIA 6 - SCRIAREA-A LITIRILOR B, C, CH, K
LITIRA B
Litira b ari mash sonlu-timelj ca tu zboarãli: bal-co-ni, bir-bec, bun,
cor-bu, ih-ti-ba-ri, or-bu, etc.
La scriarea-al b, putem s-avem dauã prublemi, tsi putem s-lã dãm cali
cu regula di ma nghios.
Regulã: (1) Zboarãli tsi pot s-hibã pronuntsati shi scriati em cu b em
cu v, lipsescu scriari cu b. Aesti zboarã va poatã s-hibã pronuntsati cu
sonurli b icã v, dupã cum va s-u va omlu.
(2) Zboarãli tsi pot s-hibã pronuntsati shi scriati em cu mb em cu mp,
lipsescu scriari cu mp. Aesti zboarã va poatã s-hibã pronuntsati cu
sonurli mb icã mp, dupã cum va s-u va omlu.
Exceptsii la aesti reguli va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga.
Bunãoarã:
(1) Zboarãli tsi pot si s-avdã dauã turlii, sh-cu sonlu b sh-cu sonlu v,
lipsescu scriari cu b, ca zboarãli: pro-bã, bi-bli-i/bi-bli-e, bi-bli-u-te-cã,
etc.
Eali nu lipsescu vãrnãoarã scriari cu v ca: pro-vã, vi-vli-i/vi-vli-e, vi-
vli-u-te-cã/vi-vli-u-thí-chi, etc.
(2) Zboarãli tsi pot si s-avdã dauã turlii, sh-cu sonlu mb sh-cu sonlu
mp, lipsescu scriari cu mp ca: am-pã-tu-ra-ri, am-pla-tea, am-plã-tes-
cu, am-put, lam-pã, lim-pi-di, mpa-di, mpi-zu-es-cu, mpros-tu,
mprus-tedz, mpis-ti-men, scum-pu, tram-pã, trum-pe-tã, etc.
Ahtãri zboarã nu lipsescu vãrnãoarã scriari cu mb ca: am-bã-tu-ra-ri,
am-bla-tea, am-blã-tes-cu, am-but, lam-bã, lim-bi-di, mba-di, mbi-zu-
es-cu, mbros-tu, mbrus-tedz, mbis-ti-men, scum-bu, tram-bã, trum-
be-tã, etc.
Nota 1 – Bãgats oarã cã forma cama cunuscutã di ndauã zboarã di ma
nsus, ca zboarãli: lam-bã shi trum-be-tã bunãoarã, poati s-hibã forma34
cu b, nu cu p. Alti exempli-exceptsii, ca zborlu stãm-bu-ses-cu, tsi nu
si scrii stãm-pu-ses-cu, ca zborlu O-lim-pu cari, di ma multili ori, s-
pronuntsã E-lim-bu, va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga.
Nota 2 – Bãgats oarã cã aoatsi zburãm di zboarãli tsi pot si s-avdã
dauã turlii, sh-cu mb sh-cu mp. Nu zburãm di zboari ca am-bar/mbar,
tsi s-pronuntsã mash cu sonlu b, icã mplin tsi s-pronuntsã mash cu p
(cu tuti cã lu-avem avdzãtã, shi cãtivãrãoarã vidzutã scriat, shi
mblin!).
Nota 3 – Ma nclo, tu sectsia-a litirãljei m, va s-videm cã gruparea di
litiri mb poati si s-aflã scriatã (strãmbu) shi nb. Regula di-aoa s-aplicã
la (easti bunã trã) tuti zboarãli iu gruparea di litiri s-aflã scriatã mb sh-
cari s-pronuntsã shi mp.
LITIRILI C, CH, K
(1) Dupã litira tsi yini dupã ea, litira simplã c ari dauã sonuri:
(i) Cãndu nu s-aflã nãintea-a sonurlor e shi i, litira simplã c poati s-
aibã un son di timelj, ascur ca, bunãoarã, atsel dit zborlu cal.
(ii) Cãndu s-aflã nãintea-a sonurlor e shi i, litira simplã c poati s-aibã
sh-un altu son, muljat ca, bunãoarã, tu zborlu ci-cior.
(2) Litira compusã ch s-aflã totna nãintea-a litirilor e shi i, shi ari un
singur son, idyiul son cu-atsel ascur al litirãljei simplã c, cum s-aflã tu
zborlu chep-tu, bunãoarã.
(3) Litira k ari mash un singur son, idyiul son cu-atsel ascur al c.
Regulã: (1) Idyiul son-timelj, ascur lu-avem cu:
(i) Litira simplã c cãndu nu-ari dupã ea litirli e shi i;
(ii) Litira compusã ch cãndu ari dupã nãsã litirli e shi i; shi
(iii) Litira k cãndu u-aflãm tu zboarã xeani.
(2) Un son dultsi, muljat lu-avem cãndu litira simplã c s-aflã nãintea al
e shi i (lungu i shcurtu).
Bunãoarã:
(1) Sã ngrãpseashti c shi s-pronuntsã totna cu sonlu c, ascur, cãndu
zboarãli nu-au unã litirã e necã unã litirã i cari s-yinã dupã c ca,
bunãoarã, tu: a-duc, cun-dilj, cad, cã-ra-ri, ca-sã, cã-ru-nã, coa-dã,
co-dru, co-fã, pri-cã, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrnãoarã scriari ca: a-duk, kun-dilj, kad, kã-
ra-ri, ka-sã, kã-ru-nã, koa-dã, ko-dru, ko-fã, pri-kã, etc.
(2) Sã ngrãpseashti ch, nãintea-a litirilor e shi i, shi s-pronuntsã cu un
son ascur, tu zboarã tsi lipsescu scriari ca zboarãli: chea-trã, chelj,
chen-dru, chi-li-mi, chin, du-chea-ni, luchi, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrnãoarã scriari cu k ca: kea-trã/kia-trã,
kelj/kielj, ken-dru/kien-dru, ki-li-mi, kin, du-kea-ni/du-kia-ni, luki, etc.
Bãgats oarã cã aestu h nu s-pronuntsã, easti mut cãndu yini dupã c; el35
fatsi ca sonlu c dinãintea-al e/i, si s-avdã ascur, nu muljat, un son tsi
sh-u-adutsi cu sonlu ascur di timelj c.
Cãtivãrãoarã, tu ndauã zboarã, s-poati ca s-aflãm shi ndauã exceptsii
la aestã regulã. Ashi aflãm, bunãoarã, tu dictsiunarlu al Papahagi,
zborlu di arãzgã nturtseascã (adzã chirut poati dit limbã!) mec-he-mé.
Zbor ari noima di tribunal sh-dauãli sonuri c shi h s-avdu ahoryea, va
dzãcã, zborlu nu s-citeashti me-che-mé (me-ke-mé) ma mec-he-mé.
Ahtãri zboarã, cãndu va li-avem, lipsescu scriari cu k nu cu c, va
dzãcã, zborlu mecheme va s-hibã ngrãpsit mekheme!
(3) Sã ngrãpseashti k shi s-pronuntsã totna cu un son, ascur, ca atsel
a sonlui c/ch tu zboarã, numi di oaminj shi locuri xeani, ca: kilometru,
King, Kripton/Krypton, Kenia, etc.
(4) Sã ngrãpseashti c shi s-avdi dultsi, muljat, cãndu s-aflã nãintea
litirilor e shi i, ca tu zboarãli: cea-tã, cea-i/ceai, cer-gã, ci-resh, ci-nu-
shi, ci-reap, li-li-ci, etc.
Nota 1 – Bãgats oarã cã:
(i) Idyiul son-timelj, ascur poati si sã scrii trei turlii: cu litira simplã c
(cãndu nu-ari dupã ea sonlu e icã i), cu litira compusã ch (cãndu ari
dupã ea sonlu e icã i), shi cu litira simplã k, tu zboarã xeani.
(ii) Sonlu dultsi, muljat si scrii mash unã singurã soe, cu litira simplã c
cãndu ari dupã ea un son e icã i.
Tu scriarea-a litirilor c shi k, avem mash dauã prublemi; sh-aesti suntu
ndreapti cu regula di ma nghios.
Regulã: (1) Zboarãli tsi pot s-hibã pronuntsati shi scriati shi cu c shi cu
h (zboarã tsi s-aflã tu limba di azã, icã zboarã tsi va s-intrã tu limbã
ma nclo, ca neologhismi), lipsescu scriari cu c. Aesti zboarã va poatã
s-hibã pronuntsati cu sonurli c icã h, dupã cum va s-u va omlu.
(2) Zboarãli di-arãzgã xeanã, numi di lucri, oaminj, locuri, etc. trã cari
adetea internatsiunalã easti ca s-hibã scriati cu k, ma cari pot s-hibã
scriati pri-armãneashti sh-cu c/ch shi cu k, lipsescu scriari mash cu k.
Exceptsiili la aesti reguli va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat nica.
Bunãoarã:
(1) Di zboarãli cari au dauã virsiunj, unã cu c ascur, sh-alantã cu h,
cari lipsescu scriari cu c, aflãm: prac-ti-cã, ca-rac-ter, chi-rur-gu, ef-
che-li, hãr-ches-cu, if-chi-i/if-chi-e, mi-lan-cu-li-i/mi-lan-cu-li-e, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrãoarã scriari: prah-ti-cã, ha-rac-ter, hi-rur-
gu, ef-he-li, hãr-hes-cu, if-hi-i/if-hi-e, mi-lan-hu-li-i/mi-lan-hu-li-e,
etc.
Tu-aestã aradã bãgãm shi zboarã (ma multu di-arãzgã nturtseascã) cu
dublu-c tsi lipsescu scriari mash cu c ca: cã-ic-ci, chiurc-ci, ci-cric-ci,
ciu-buc-ci, con-drac-ci, tu-fic-ci, ci-flic-ci, bil-bic-ci, im-bruc-ci, sh-alti
poati tsi n-ascapã ma cari suntu aspusi tu dictsiunar.36
Aesti zboarã nu lipsescu vãrnãoarã scriari cu hc, ca: cã-ih-ci, chiurh-ci,
ci-crih-ci, ciu-buh-ci, con-drah-ci, tu-fih-ci, ci-flih-ci, bil-bih-ci, im-
bruh-ci, etc.
Ma avem aoa shi ndauã exceptsii, ca zboarãli, tsi lipsescu scriari: ah-
ci, ar-hi-u-log, bãh-ce, bãh-ci-shi, bã-tãh-ci, boh-ci, buh-cea-gi, or-
hes-trã, zã-nãh-ci sh-alti poati tsi n-ascapã shi va hibã aspusi tu un
dictsiunar niscriat ninga.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari: ac-ci, ar-chi-u-log, bãc-ce, bãc-ci-shi,
bã-tãc-ci, boc-ci, buc-cea-gi, or-ches-trã, zã-nãc-ci, etc.
(2) Litira k s-aflã mash tu zboarã xeani icã di arãzgã xeanã, ca tu
zboarãli tsi lipsescu totna scriari ca: kilo, kilogram, kilometru, Ke-ni-a,
King, etc. shi ari totna sonlu-timelj, ascur al c/ch di ma nsus (va
dzãcã, c, cãndu nu easti nãintea-al e/i, shi ch cãndu easti nãinti).
Aesti zboarã nu lipsescu vãrãoarã scriari: chilo, chilogram, chilometru,
Che-ni-a, Ching, etc.
PRUBLEMÃ
Tu-aestã prublemã va dãm un textu tu cari va si s-aflã ndauã zboarã
niscriati ghini. Lucrul a cititorlui va s-hibã ca s-li aflã aesti zboarã, s-li
ngrãpseascã cum lipseashti shi s-aflã tsi regulã dit lectsii avem cãlcatã
tu scriari. Bãgats oarã cã regulili di scriari tsi va cãlcãm, suntu mash
atseali dit aestã lectsii.
Intrai tu casa-a lor. Casa nu para eara curatã. Nicuchirlu durnja shi s-
avdza cum hãrhea. Nicuchira avea alãsatã pri measã mãcarea di-unã
searã ninti shi aestã s-avea aspartã shi mbutsa. Shideam mbrostu, tu
mesea di casã, pi unã kilimi lucratã cu mãna, sh-videam limbidi cã nu
easti trã shideari n casã. Inshii nafoarã tu bãccelu dit avlii s-ljau
niheamã vimtu.
Nicuchirlu-a casãljei nu eara un om arãu, bãtãcci. Eara un om di inimã,
mbistimen. Avea un bun haracter, eara nvitsat, yeatru-hirurgu cu
multã prahticã. L-cunushteam ghini. Lu-arãsea si s-ducã s-ascultã
orchestra la risturantu, s-avdã cãntitsi armãneshti, ma lu-arãsea sh-
ma multu sã scrii shi s-citeascã armãneashti. Tr-atsea acumpãra
cãrtsã armãneshti sh-cu-aestã s-poatã s-agiutã ca editura sã
stãmpuseascã sh-ma multi cãrtsã pri limba-a noastrã.
DIZLIGAREA-A PRUBLEMÃLJEI
Zboarãli tsi nu suntu scriati dupã regulili-a noastri suntu sumliniati.
Deapoea, trã cati zbor, va s-aspunem regulili tsi furã cãlcati.
Prublemã – Intrai tu casa-a lor. Casa nu para eara curatã. Nicuchirlu
durnja shi s-avdza cum hãrchea. Nicuchira avea alãsatã pri measã
mãcarea di-unã searã ninti shi aestã s-avea aspartã shi mputsa.37
Shideam mprostu, tu mesea di casã, pi unã chilimi lucratã cu mãna,
sh-videam limpidi cã nu easti trã shideari n casã. Inshii nafoarã tu
bãhcelu dit avlii s-ljau niheamã vimtu.
Nicuchirlu-a casãljei nu eara un om arãu, bãtãhci. Eara un om di
inimã, mpistimen. Avea un bun caracter, eara nvitsat, yeatru-chirurgu
cu multã practicã. L-cunushteam ghini. Lu-arãsea si s-ducã s-ascultã
orhestra la risturantu, s-avdã cãntitsi armãneshti, ma lu-arãsea sh-ma
multu sã scrii shi s-citeascã armãneashti. Tr-atsea acumpãra cãrtsã
armãneshti, tra s-poatã s-agiutã cu-aestã, editura tsi stãmbusea
cãrtsã pri limba-a noastrã.
(1) Regula dzãtsi cã zboarãli: « mbutsa, mbrostu, limbidi, mbistimen »
lipsescu scriari cu mp, nu cu mb: « mputsa, mprostu, limpidi,
mpistimen. Iarã zborlu « stãmpusea » easti unã exceptsie tsi si scrii
« stãmbusea »
(2) Regula dzãtsi cã zboarãli: « hãrhea, haracter, hirurgu, prahticã » si
ngrãpsescu cu c/ch, nu cu h: « hãrchea, caracter, chirurgu, practicã ».
Ma avem shi exceptsiili: bãccelu, bãtãcci, orchestra tsi sã ngrãpsescu
cu h, nu cu c/ch: bãhcelu, bãtãhci, orhestra.
(3) Regula dzãtsi cã zborlu « kilimi » lipseashti si sã scrii « chilimi »;
mash zboarãli xeani si scriu cu k.
LECTSIA 7 - SCRIAREA-A LITIRILOR D, DZ, DH, E
LITIRILI D, DZ, DH
Dupã arãzga-a zborlui sh-dupã cum lj-easti pronuntsarea tu grailu di-
acasã a omlui, sonurli-a litirãljei simplã d shi a litirilor compusi dh shi
dz, suntu aspusi tu regula di ma nghios.
Regulã: Litira simplã d (tsi nu-ari dupã ea litirli h shi z), poati s-aibã:
(i) sonlu-timelj, latinescu, d, icã,
(ii) tu ndauã zboarã di arãzgã grãtseascã i arbinshascã, poati s- aibã,
dupã cum easti grailu-a omlui, dauãli sonuri: sonlu latinescu d icã
sonlu grãtsescu dhelta.
Regulã: Litira compusã dz s-avdi cu un son tsi s-aflã nolgica di sonlu-
timelj al d, shi sonlu-timelj al z.
Regulã: Litira compusã dh ari totna sonlu grãtsescu dhelta.
Bunãoarã:
(1) Cãndu nu-ari dupã ea litira z icã h, litira d, s-pronuntsã cu sonlu38
latinescu d, tu zboarã ca: da-dã, dai-ma, dis-car-cu, gar-du, gãr-di-nã,
pã-du-ri, etc. Tu dictsiunarlu niscriat ninga, aesti zboarã va s-hibã
scriati tuti, mash cu litira d.
Ma, tu ndauã zboarã di arãzgã grãtseascã (cãtivãrnãoarã arbinshascã)
tsi s-aflã scriati cu d (nu dh), ca: da-lã, di-na-mi, das-cal, Di-mi-tri,
etc. va s-pronuntsã, dupã cum easti grail????y?u-a omlui:
(i) cu sonlu latinescu d, icã
(ii) cu sonlu grãtsescu dhelta (dh).
(2) Cãndu litira d ari dupã ea litira z, litira compusã dz s-avdi ca tu
zboarãli: a-ra-dzã, bu-dzã, dzãc, dzã-nã, dzea-nã, dzi-ni-ri, dzu-ã, etc.
Aesti zboarã suntu scriati tu dictsiunar mash cu litira compusã dz.
(3) Cãndu litira d ari dupã ea litira h, cum avem, bunãoarã, tu zboarãli
dha-lã, dhi-na-mi, dhas-cal, Dhi-mi-tri, etc. litira compusã dh s-
pronuntsã totna cu sonlu grãtsescu dhelta.
Notã – Bãgats oarã cã ndauã zboarã dit punctili (1) shi (3) di ma nsus
pot s-hibã scriati dauã turlii; em cu litira simplã d, em cu litira
compusã dh (trã sonlu grãtsescu dhelta).
Tu scriarea-a litirãljei d (shi a litirilor compusi dz shi dh), aflãm ãndauã
prublemi. Nu shtim cum lipsescu scriari:
(i) zboarãli tsi s-pronuntsã, sh-cu sonlu z, sh-cu sonlu dz;
(ii) tuti zboarãli cari s-pronuntsã cu sonlu latinescu d ma s-pronuntsã
shi cu sonlu grãtsescu dhelta (exceptsii hiindalui mash zboarãli
grãtseshti tsi au intratã tora tu soni tu limbã shi suntu cunuscuti mash
tu Grãtsie); shi
(iii) zboarãli tsi au gruplu di litiri nd tsi poati si s-pronuntsã shi nt.
Aesti prublemi suntu dizligati tu regula di ma nghios.
Regulã: (1) Zboarãli tsi pot s-hibã pronuntsati shi scriati dauã turlii,
shi cu dz shi cu z, lipsescu scriari cu dz; scriarea cu z nu easti
aprucheatã. Mash cã aesti zboarã va poatã s-hibã pronuntsati, sh-cu
sonlu dz sh-cu sonlu z, dupã cum easti grailu-a omlui.
(2) Zboarãli di-arãzgã grãtseascã (sh-poati arbinshascã) cari au sonlu
dhelta tu zbor, lipsescu scriari cu d, nu cu dh.
Mash cã scriarea-a zboarãlor cu dh easti aprucheatã ca unã variantã
tr-atselj tsi vor s-aspunã maxus cã zboarãli lipsescu pronuntsari cu
dhelta nu cu d.
(3) Suntu zboarã tsi pot s-hibã pronuntsati shi scriati sh-cu nd shi cu
nt; multi di-aesti zboarã lipsescu scriari cu nt ma suntu shi alti zboarã
tsi lipsescu scriari cu nd. Scriarea va si s-facã dupã cum easti aspusã
tu un dictsiunar niscriat ninga.
Exceptsiili la aesti reguli, va s-hibã-aspusi tu dictsiunar.39
Bunãoarã:
(1) Avem zboarã tsi lipsescu scriari ca: bu-dzã, dzac, dza-dã, dza-mã,
dzan-grã, dza-ri, dza-tsi, dzãn/dzã-nã, dzea-nã, dzea-dzit/dea-
dzit/dzea-dit, dzi-ni-ri, dzu-ã, etc.
Aesti zboarã di ma nsus nu lipsescu vãrnãoarã scriari ca: bu-zã, za-c,
za-dã, za-mã, zan-grã, za-ri, za-tsi, zãn/zã-nã, zea-nã, zea-dzit/zea-
dit/dea-zit, zi-ni-ri, zu-ã, etc. cu tuti cã suntu graiuri iu zboarãli s-
pronuntsã cu z, nu cu dz. Omlu tsi zburashti acasã aesti graiuri, poati
s-li pronuntsã cu z, ma s-u va, ma lipseashti s-li ngrãpseascã totna cu
dz, nu cu z.
Exceptsii ca zborlu a-dzã, tsi va poatã s-aibã shi varianta a-zã, va s-
hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga.
(2) Zboarãli veclji di-arãzgã grãtseascã (cãtivãrnãoarã shi
arbinishascã), tsi s-avdu sh-cu sonlu grãtsescu dhelta sh-cu sonlu
latinescu d, suntu multi, shi eali lipsescu scriari cu d, ca zboarãli-
exempli: a-cri-dã, a-dim-tu, ad-yi-ses-cu, ai-do-nã, al-si-dã, am-bud-
yi-ses-cu, a-na-pud, an-ghi-dã, a-ra-dã, a-rã-dã-tsi-nã, av-de-lã, a-
yiu-di-mã, chin-din, chi-ri-mi-dã, ca-dru, cir-da-chi, coar-dã, cur-de-li,
cur-du-ses-cu, da-lã, das-cal, dghi-vã-ses-cu, di-cu-njar, di-na-mi,
dip-lã, dis-poti, doa-rã, do-xã, e-xu-dã, fi-mi-ri-dã, fi-ri-dã, hãi-dip-
ses-cu, id-yiu, il-pi-dã, lã-lu-dã, li-va-di, lum-bar-dã, lus-chi-dã, mig-
dal, mu-dis-trã, mu-li-di, pã-tri-dã, pir-di-cã, pu-xi-ma-di, scu-ti-di,
sin-do-ni, stã-fi-dã, tsi-gã-ri-dã, ur-dã, ur-di-e, zãr-ca-dã, etc.
Ma zboarãli di ma nsus pot si sã ngrãpseascã sh-cu dh – ma s-va omlu
s-u spunã maxus cã s-avdu cu sonlu grãtsescu dhelta – ca: a-cri-dhã,
a-dhim-tu, adh-yi-ses-cu, ai-dho-nã, al-si-dhã, am-budh-yi-ses-cu, a-
na-pudh, an-ghi-dhã, a-ra-dhã, a-rã-dhã-tsi-nã, av-dhe-lã, a-yiu-dhi-
mã, chin-dhin, chi-ri-mi-dhã, ca-dhru, cir-dha-chi, coar-dhã, cur-dhe-
li, cur-dhu-ses-cu, dha-lã, dhas-cal, dhghi-vã-ses-cu, dhi-cu-njar, dhi-
na-mi, dhip-lã, dhis-poti, dhoa-rã, dho-xã, e-xu-dhã, fi-mi-ri-dhã, fi-ri-
dhã, hãi-dhip-ses-cu, idh-yiu, il-pi-dhã, lã-lu-dhã, li-va-dhi, lum-bar-
dhã, lus-chi-dhã, mig-dhal, mu-dhis-trã, mu-li-dhi, pã-tri-dhã, pir-dhi-
cã, pu-xi-ma-dhi, scu-ti-dhi, sin-dho-ni, stã-fi-dhã, tsi-gã-ri-dhã, ur-
dhã, ur-dhi-e, zãr-ca-dhã, etc.
Trã cititorlu intirisat dãm ma nghios ãndauã zboarã internatsiunali
(loati dit dictsiunarlu-al Tachi Papahagi) cari lipsescu totna scriari cu d
(sh-tu limba-a noastrã ca tu alanti limbi), ca: cru-cu-dil, cu-mi-di-e,
del-fin, de-mun, der-mã, di-a-lec-tu, di-a-log, di-a-man-tu, di-plu-
mat, di-plu-mã, dis-cu, dog-mã, e-pi-di-mi-e, grad, i-de-i, idul, iod, li-
mu-na-dã, lor-du, mi-lu-di-e, mi-toa-dã, mo-dã, mu-ne-dã, pa-ra-dig-
mã, pa-ra-dis, pi-da-go-g, sar-de-lã, si-no-dã, so-dã, etc.
Aesti zboarã cari pot si s-pronuntsã sh-cu dhelta, nu lipsescu
vãrnãoarã scriari tu limba-a noastrã cu dh ca: cru-cu-dhil, cu-mi-dhi-e,40
dhel-fin, dhe-mun, dher-mã, dhi-a-lec-tu, dhi-a-log, dhi-a-man-tu,
dhi-plu-mat, dhi-plu-mã, dhis-cu, dhog-mã, e-pi-dhi-mi-e, gradh, i-
dhe-i, idhul, iodh, li-mu-na-dhã, lor-dhu, mi-lu-dhi-e, mi-toa-dhã, mo-
dhã, mu-ne-dhã, pa-ra-dhig-mã, pa-ra-dhis, pi-da-go-g, sar-dhe-lã,
si-no-dhã, so-dhã, etc.
(3) Avem zboarã tsi pot s-aibã dauã virsiunj, cã pot si s-pronuntsã sh-
cu gruparea di dauã litiri nt, sh-cu gruparea di dauã litiri nd. Dupã cum
va u caftã zborlu, sh-dupã cum va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat
ninga, aesti zboarã va si ngrãpseascã unã soe i dauã.
Bunãoarã, avem zboarã tsi lipsescu scriari cu nt/nd, ca: ghi-gan-tu, in-
da-ti, min-du-es-cu, mur-min-ti/mur-min-tu, nvis-cã-min-tu, pun-ti,
sin-ta-xã, sun-tu, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrnãoarã scriari cu nd/nt, ca: ghi-gan-du, in-
ta-ti, min-tu-es-cu, mur-min-di/mur-min-du, nvis-cã-min-du, pun-di,
sin-da-xã, sun-du, etc.
Pi di-altã parti avem zboarã-exceptsii ca fan-taz-mã, cari pot si s-avdã
shi si scrii shi fan-daz-mã.
LITIRA E
Litira e poati s-aibã ma multi sonuri:
(i) poati s-aibã un son-timelj, ascur, di vocalã e;
(ii) poati si s-avdã muljat, ca vocalã (cu unã semivocalã i ãn fatsã tsi
s-avdi ma nu si scrii); va dzãcã, un son tsi si scrii e ma s-avdi ca
diftongul ie;
(iii) poati si s-avdã ca unã semivocalã, ca tu diftongul ea/ia; shi
(iv) cãndu s-aflã ca unã vocalã e, niactsintuatã, tu bitisita-a multor
zboarã (e-lu final), poati s-aibã dauãli sonuri e shi i, dupã cum easti
grailu-a omlui.
Sonlu 1 di Timelj: Vocala e
(cãndu s-avdi e, NU s-avdi ca diftongul ie)
Vocala e poatã s-aibã sonlu a ljei di timelj, shi si s-avdã:
(i) Singurã, ca unã vocalã ahoryea, fãrã alti semivocali tu idyea silabã,
ca tu zboarãli: me-si, me-tru, ne-gu-rã, per, tser, etc.
(ii) Deadun cu semivocalili i shi u shi s-facã parti dit un diftongu, ei shi
eu, ca tu zboarãli, a-reu, bei, ca-ra-beu/ca-ra-bei, cu-leu/cu-lei, cur-
cu-beu/cur-cu-bei, di-pis-ta-neu, gãb-jeu/gãb-jei, meu/mei, pish-ti-
rei, seu, trei, u-vreu/u-vrei, vrei, etc.
Cu-aestu son, nu-avem vãrnã problemã.
Sonlu 2: Vocala Muljatã e
(cãndu s-avdi ma NU si scrii, ca diftongul ie)
Tu nchisita di zboarã, sh-cãtivãrãoarã sh-tu mesea icã tu sonea-a lor,41
e-lu poati si s-pronuntsã muljat, cu unã semivocalã i dininti, tsi s-avdi
ma nu si scrii, va dzãcã, e-lu s-pronuntsã ca diftongul ie.
Regula generalã easti ca – cu ndauã exceptsii iu traditsia va s-u caftã
scriarea cu ie – diftongul ie si sã scri e. Mash cã, cãtivãroarã, tu ndauã
clasi (arãdz) di zboarã, sonlu e poati si s-avdã, sh-ca sonlu-timelj e,
ma sh-ca sonlu muljat ie.
Regulã – (1) Scriarea-a diftongului ie s-fatsi totna cu litira e; singurili
exceptsii va s-hibã zboarã ca ier-ni/ier-nuri, Ie-ru-sa-lim (icã I-e-ru-
sa-lim), shi alti ndauã cari, traditsiunal, s-au scriatã ashi. Ãn
particular, va si s-avdi totna ie:
(i) litira e tsi yini dupã nj shi lj, shi
(ii) litira e di la nominativlu shi vocativlu a zboarãlor fiminini tsi
bitisescu cu vocalili ai/ae, ãi/ãe, ei/ee, ie, oi/oe, ui/ue, (iu vocala dit
soni nu easti actsintuatã shi dauãli vocali, s-aflã tu dauã silabi
ahoryea)
(2) Sonlu ie lipseashti scriari e (nu ie), cu tuti cã poati s-aibã dauãli
sonuri (em sonlu-timelj e, em sonlu-a diftongului ie), cãndu sonlu e/ie
yini dupã
(i) consoanili c, g, j (ma nu nj shi lj), h (inclusiv ch, gh shi sh), y
(sonlu gãrtsescu ghamma, nãinti di e), shi
(ii) dupã vocalili ã, i, u.
Bunãoarã:
(1) Cãndu au diftongul ie dupã litirli compusi nj shi lj, zboarãli lipsescu
scriari ca: lje-pur, ljer-tu, njedz, njel, Njer-curi, njer-gu, njer-lã, njer-
su, (a) njeu, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrãoarã scriari ca: ljie-pur, ljier-tu, njiedz,
njiel, Njier-curi, njier-gu, njier-lã, njier-su, (a) njieu, etc.
(2) Nominativlu shi vocativlu-a zboarãlor fiminini tsi bitisescu cu ai/ae,
ãi/ãe, ei/ee, ii/ie, oi/oe, ui/ue, (iu vocala din fatsã a/ã/e/i/o/u shi
vocala i/e dit soni, niactsintuatã s-aflã tu dauã silabi ahoryea),
diftongul ie dit coada-a zborlui lipseashti scriari e:
(i) la nominativ, ca: bo-i/bo-e, ca-fe-i/ca-fe-e, ca-fi-ne-i/ca-fi-ne-e,
chi-ma-ne-i/chi-ma-ne-e, ciu-di-i/ciu-di-e, clja-i/clja-e, du-di-i/du-di-e,
du-nja-i/du-nja-e, ga-i/ga-e, ha-re-i/ha-re-e, hu-i/hu-e, i-ti-i/i-ti-e, la-
i/la-e, ma-i/ma-e, na-i/na-e, oa-i/oa-e, pa-i/pa-e, pa-re-i/pa-re-e,
ploa-i/ploa-e, so-i/so-e, ti-nji-i/ti-nji-e, u-i/u-e, etc. shi
(ii) la vocativ ca: bo-e, ca-fe-e, ca-fi-ne-e, chi-ma-ne-e, ciu-di-e, clja-
e, du-di-e, du-nja-e, ga-e, ha-re-e, hu-e, i-ti-e, la-e, ma-e, na-e, oa-e,
pa-e, pa-re-e, ploa-e, so-e, ti-nji-e, u-e, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari, la nominativ shi vocativ ca: bo-ie, ca-
fe-ie, ca-fi-ne-ie, chi-ma-ne-ie, ciu-di-ie, clja-ie, du-di-ie, du-nja-ie,42
ga-ie, ha-re-ie, hu-ie, i-ti-ie, la-ie, ma-ie, na-ie, oa-ie, pa-ie, pa-re-ie,
ploa-ie, so-ie, ti-nji-ie, u-ie, etc. cu tuti cã avem vidzutã scriitori cari
scriu zboarãli di ma nsus cu ie (nu e, cum aspuni regula-a noastrã) ca,
bunãoarã: bo-ie, clja-ie, ga-ie, la-ie, ma-ie, na-ie, oa-ie, pa-ie, ploa-ie,
so-ie, etc.
(3) Sonlu ie cari yini dupã
(i) consoanili c, g, j (ma nu nj shi lj), h (inclusiv ch, gh shi sh), y shi
(ii) dupã vocalili ã, i, u
si ngrãpseashti cu e (nu cu ie) shi poati si s-avdã sh-ca sonlu-timelj a
vocalãljei e.
Zboarãli cu-aestu son lipsescu scriari totna cu e, ca bunãoarã: a-hiur-
hes-cu, a-lãn-ces-cu, an-gu-ces-cu, ãn-shi-edz, a-rã-es-cu, a-ru-shes-
cu, a-yeas-pi/a-yes-chi/yes-par, az-gher, cã-pã-es-cu, ce-ti, che-fi,
chen-dru, chep-tu, che-tri, cher, clu-ces-cu, da-mi-genj, dish-clji-edz,
ed, ef-tin, es, fi-li-genj, flu-eri, ge-pi, ghe-lã, hãr-ches-cu, hãr-ges-cu,
hã-rgiu-es-cu, her, her-bu, je-ljuri, lã-es-cu, ma-tu-yeli, min-du-es-cu,
nã-rã-es-cu, ncã-ceri, ngru-shedz, sclã-vu-es-cu, shed, ta-bi-e-ti,
trun-du-es-cu, u-gechi, u-helj, vi-er, vur-ye-lã, ye-nos, ye-rac, yer-
mu, zãp-ti-e etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrãoarã scriari ca: a-hiur-hies-cu, a-lãn-cies-
cu, an-gu-cies-cu, ãn-shi-iedz, a-rã-ies-cu, a-ru-shies-cu, a-yieas-pi/a-
yies-chi/yies-par, az-ghier, cã-pã-ies-cu, cie-ti, chie-fi, chien-dru,
chiep-tu, chie-tri, chier, clu-cies-cu, da-mi-gienj, dish-clji-iedz, ied, ief-
tin, ies, fi-li-gienj, flu-ieri, gie-pi, ghie-lã, hãr-chies-cu, hãr-gies-cu,
hã-rgiu-ies-cu, hier, hier-bu, jie-ljuri, lã-ies-cu, ma-tu-yieli, min-du-
ies-cu, nã-rã-ies-cu, ncã-cieri, ngru-shiedz, sclã-vu-ies-cu, shied, ta-
bi-ie-ti, trun-du-ies-cu, u-giechi, u-hielj, vi-ier, vur-yie-lã, yie-nos, yie-
rac, yier-mu, zãp-ti-ie etc.
Notã 1 – Tu regulã aspunem mash dauã exceptsii iu, traditsiunal,
diftongul ie nu si scrii e. Ma suntu shi zboarã cari, dupã regula di ma
nsus, lipsescu scriari cu e, nu cu ie, zboarã ca: ed, e-hlã, eri, es, prep,
shi bu-ei, er-buri/er-ghi, es-chi, mã-ei, (pluralu a zboarãlor bu-ea-uã,
ear-bã, eas-cã, mã-ea-uã), etc. cari traditsiunal s-au scriatã sh-cu ie
ma sh-cu e.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari ca: ied, ie-hlã, ieri, ies, priep, shi bu-
iei, ier-buri/ier-ghi, ies-chi, mã-iei, etc.
Notã 2 – Aoa zburãm di sonlu-a diftongului ie, nu sonlu iu vocalili i shi
e s-aflã tu dauã silabi ahoryea, ca bunãoarã, tu zboarãli: a-fi-e-ru-mã,
ãn-shi-edz, di-e-tã, dish-clji-edz, hu-ri-e-ti, ni-e-ti, scri-es-cu, ta-bi-e-
ti, vi-er, zãp-ti-e, etc.43
Sonlu 3: Semivocala e
Semivocala e poati si s-aflã tu diftongul icã triftongul ea/ia, eo/io,
eai/iai, eau/iau shi eoa/ioa/iua (vocali a/o, semivocali e/i/o/u). Trã
diftongul ea/ia, shi triftondzãlj eai/iai, eau/iau shi eoa/ioa/iua dzãsim,
tu sectsia-a sonlui a, cã:
(i) diftongul ea/ia, si scrii ea (mash tu ndauã zboarã-exceptsie si scrii
cãtivãrãoarã ia),
(ii) triftondzãlj eai/iai, eau/iau si scriu totna cu ea, vãrnãoarã cu ia,
(iii) triftongul eoa/ioa/iua si scrii totna cu ioa, nu cu eoa/iua, shi
(iv) discutsia trã eo/io, s-aflã tu unã lectsie ma nghios, iu va sã
zburãm trã litira o.
Sonlu 4: Vocala e (e-final cu pronuntsarea e/i)
Prublema-a vocalãljei e, niactsintuatã, dit bitisita-a numilor masculini
shi fiminini (substantivi, adgectivi, pronumi shi numirali) shi a formilor
verbali, cari s-avdi tu ma multili graiuri shi ca vocalã i, va s-hibã
discutatã tu lectsia-a sonlui i. Agiundzi s-dzãtsem aoatsi cã, zboarãli cu
aestu i-final va poatã sã si scrii shi sã si pronuntsã dauãli turlii, sh-cu
i-final sh-cu e-final, dupã cum easti grailu-a omlui.
PRUBLEMI
Tu-aesti prublemi va dãm un textu tu cari va si s-aflã ndauã zboarã
niscriati ghini. Lucrul a cititorlui va s-hibã ca s-li aflã aesti zboarã, s-li
ngrãpseascã cum lipseashti shi s-aflã tsi regulã dit lectsia di ma nsus
avem cãlcatã tu scriari.
Prublema 1 – Tu hoara-a noastrã s-afla un dhascal bun. Un ghigandu
di om. Numa-a lui era Dhimitri. Lji nvitsa ficiorlji sã scrii shi sã
dhghivãseascã ghini, sh-grãtseashti sh-armãneashti. Lã zbura di idheili
dit cãrtsãli di sculii, di pãtridha-a lor Machidunia, lã pãrãvulsea
pãrmithi cu-unã zãrcadhã din pãduri, di-unã lãludhã pi-un murmindi
apãrãtsit, un crucudhil tsi s-ascãlda tu mardzinea di-arãu, un lordhu
tsi-avea vinjitã s-veadã Machidunia, etc. Multsã ficiori eara oarfãnj. El
lã dãdea mulidhi cu tsi sã ngrãpseascã, ãlj hãidhipsea cãndu scria
ghini, lã dãdea limunadhã s-bea, cãndu lã eara seati, sh-multi alti.
Fãtsea multi exudhi trã elj, sh-tr-atsea ficiorlji vrea multu s-yinã la
sculii.
Dhispoti, cari eara vinjit nu di multu chiro n hoarã, nu-l para
cunushtea ghini dhascalu. Nu para-l vrea, cã el zãtsea cã easti armãn;
cã tuts oaminjlji din hoarã sundu armãnj. Unã searã, dhascalu, cari nu
eara un om anapudh, s-dusi la dhispoti sã-l veadã, s-lji zburascã di
idheili a lui, s-aibã un dhialog cu el. Cãndu tritsea pundea din hoarã,
sh-cum fãtsea scutidhi, sã nchidicã di-unã chirimidhã din cali, sh-
cãdzu. Ma nu s-agudi. Dupã cum u cãfta aradha, lj-adusi unã dhoarã.
Un dhiscu mplin di yimishi. Dupã tsi zburãrã multu, tu-un dhialectu44
grãtsescu tsi-l cunushtea doilji, dhispoti sh-dhascalu sã mbunarã, sh-
di-atumtsea armasirã oaspits.
Prublema 2 – Ploaia nu pãpsea s-cadã di ndauã oari di chiro, sh-aieri,
la maia acasã, n-adunãm soia tutã. Mi dush sh-mini. Cum agiumshu la
casa-ali maie, dishcljis poarta di hier tsi dãdea tu-avlia-a casãljei sh-
aclo vidzui yiernjilj tsi-avea inshitã, di itia-a ploailjei, nafoarã dit loc,
gaia tsi s-anvãrtea deavãrliga ta s-lji mãcã, ayieschi sum streaha di
casã, shi un ied tsi s-agiuca cu oaia di ningã poartã. Minduiescu cã
soia-nj s-afla tutã n casã tu-atsea oarã, sh-tu chieptu, ahurhiescu s-
aduchiescu haraua cã va lj-adun. Ved un di elj cã iasi din casã, shi-l
ghiunuiescu cu tutã vrearea. Deadun intrãm ãn casã. Trunduiescu
usha dupã mini cãndu-lj ved tuts alantsã cã s-cãpãiescu di-arãdeari;
avea vidzutã c-aveam adusã cu mini ndauã cãstãnj tsi vream s-li
hierbu. Arãiescu prota cãstãnjli pri measã, aleg atseali yirminoasi tra
sh-li-aruc, sh-alanti li bãgai pri foc ca s-hiarbã.
DIZLIGAREA-A PRUBLEMILOR
Zboarãli niscriati dupã regulili-a noastri suntu sumliniati. Deapoea, trã
cati zbor, va s-aspunem regulili tsi furã cãlcati.
Prublema 1 – Tu hoara-a noastrã s-afla un dascal bun. Un ghigantu di
om. Numa-a lui era Dimitri. Lji nvitsa ficiorlji sã scrii shi sã
dghiv&atildeseascã ghini, sh-grãtseashti sh-armãneashti. Lã zbura di
ideili dit cãrtsãli di sculii, di pãtrida-a lor Machidunia, lã pãrãvulsea
pãrmithi cu-unã zãrcadã din pãduri, di-unã lãludã pi-un murminti
apãrãtsit, un crucudil tsi s-ascãlda tu mardzinea di-arãu, un lordu tsi-
avea vinjitã s-veadã Machidunia, etc. Multsã ficiori eara oarfãnj. El lã
dãdea mulidi cu tsi sã ngrãpseascã, ãlj hãidipsea cãndu scria ghini, lã
dãdea limunadã s-bea, cãndu lã eara seati, sh-multi alti. Fãtsea multi
exudi trã elj, sh-tr-atsea ficiorlji vrea multu s-yinã la sculii.
Dispoti, cari eara vinjit nu di multu chiro n hoarã, nu-l para cunushtea
ghini dascalu. Nu para-l vrea, cã el dzãtsea cã easti armãn; cã tuts
oaminjlji din hoarã suntu armãnj. Unã searã, dascalu, cari nu eara un
om anapud, s-dusi la dispoti sã-l veadã, s-lji zburascã di ideili a lui, s-
aibã un dialog cu el. Cãndu tritsea puntea din hoarã, sh-cum fãtsea
scutidi, sã nchidicã di-unã chirimidã din cali, sh-cãdzu. Ma nu s-agudi.
Dupã cum u cãfta arada, lj-adusi unã doarã. Un discu mplin di yimishi.
Dupã tsi zburãrã multu, tu-un dialectu grãtsescu tsi-l cunushtea doilji,
dispoti sh-dascalu sã mbunarã, sh-di-atumtsea armasirã oaspits.
(1) Regula dzãtsi cã zboarãli: « crucudhil, dhialectu, dhialog, dhiscu,
idheili, limunadhã, lordhu », suntu zboarã tsi s-aflã tu limbili
internatsiunali sh-eali lipsescu si s-avdã shi sã ngrãpseascã mash cu45
latinescul son d (vãrãoarã cu grãtsescul son dhelta): « crucudil,
dialectu, dialog, discu, ideili, limunadã, lordu ».
(2) Regula dzãtsi cã zboarãli: « anapudh, aradha, chirimidhã, dhascal,
dhghivãseascã, Dhimitri, dhispoti, dhoarã, exudhi, hãidhipsea, lãludhã,
mulidhi, pãtridha, scutidhi, zãrcadhã » si scriu cu sonlu latinescu d ca:
« anapudh, aradha, chirimidhã, dhascal, dhghivãseascã, Dhimitri,
dhispoti, dhoarã, exudhi, hãidhipsea, lãludhã, mulidhi, pãtridha,
scutidhi, zãrcadhã » ma pot si sã ngrãpseascã sh-cu sonlu grãtsescu
dhelta ashi cum easti faptu tu textul a noastru. Tr-atsea aesti zboarã
nu lipsescu s-hibã lugursiri ca alatusuri!
(3) Regula dzãtsi cã zboarãli: « ghigandu, murmindi, pundea, sundu »
cari au sonlu nd/nt lipsescu scriari ashi cum suntu dati tu dictsiunar:
« ghigantu, murminti, puntea, suntu ».
(4) Regula dzãtsi cã zborlu « zãtsea » lipseashti scriari « dzãtsea ».
Prublema 2 – Ploaea nu pãpsea s-cadã di ndauã oari di chiro, sh-aeri,
la maea acasã, n-adunãm soea tutã. Mi dush sh-mini. Cum agiumshu
la casa-ali mae, dishcljis poarta di her tsi dãdea tu-avlia-a casãljei sh-
aclo vidzui yernjilj tsi-avea inshitã, di itia-a ploailjei, nafoarã dit loc,
gaea tsi s-anvãrtea deavãrliga ta s-lji mãcã, ayeschi sum streaha di
casã, shi un ed tsi s-agiuca cu oaea di ningã poartã. Minduescu cã
soea-nj s-afla tutã n casã tu-atsea oarã, sh-tu cheptu, ahurhescu s-
aduchescu haraua cã va lj-adun. Ved un di elj cã easi din casã, shi-l
ghiunuescu cu tutã vrearea. Deadun intrãm ãn casã. Trunduescu usha
dupã mini cãndu-lj ved tuts alantsã cã s-cãpãescu di-arãdeari; avea
vidzutã c-aveam adusã cu mini ndauã cãstãnj tsi vream s-li herbu.
Arãescu prota cãstãnjli pri measã, aleg atseali yirminoasi tra sh-li-
aruc, sh-alanti li bãgai pri foc ca s-hearbã.
(1) Regula dzãtsi cã diftongul ea/ia si scrii, di-aradã, ea, nu ia. Tr-
atsea zboarãli: « gaia, hiarbã, iasi, maia, oaia, ploaia, soia » lipsescu
scriari: « gaea, hearbã, easi, maea, oaea, ploaea, soea ».
(2) Regula dzãtsi cã litira e poati si s-avdã di multi ori ca diftongul ie;
ma si ngrãpseashti e, nu ie. Tr-atsea zboarãli: « aduchiescu,
ahurhiescu, aieri, arãiescu, ayieschi, cãpãiescu, chieptu, ghiunuiescu,
hier, hierbu, ied, maie, minduiescu, trunduiescu, yiernjilj » lipsescu
scriari: « aduchiescu, ahurhiescu, aieri, arãiescu, ayieschi, cãpãiescu,
chieptu, ghiunuiescu, hier, hierbu, ied, maie, minduiescu, trunduiescu,
yiernjilj ».46
LECTSIA 8 shi 9 – SCRIAREA-A LITIRILOR F, G,
GH, Y, H
LITIRA F
Litira f ari mash un son-timelj ca tu zboarãli: fea-tã, fi-ri-dã, etc
La scriarea-al f, putem s-avem mash dauã prublemi, trã cari featsim
regula
di ma nghios:
Regulã: (1) Trã zboarãli tsi pot s-hibã pronuntsati shi scriati shi cu f
shi cu v, nu-avem faptã vãrnã regulã limpidi; cati zbor va si
ngrãpseascã
dupã cum va hibã aspus tu un dictsiunar niscriat ninga.
(2) Zboarãli tsi pot s-hibã pronuntsati shi scriati shi cu th (sonlu theta)
shi cu t, f, shi cãtivãrãoarã s, lipsescu scriari cu t, f, icã s. Aesti
zboarã va poatã s-hibã pronuntsati sh-cu sonlu grãtsescu theta, (shi
scriati cu combinatsia di litiri th, ma s-u va ashi autorlu).
Exceptsiili la aesti reguli va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat nica.
Bunãoarã:
(1) Suntu zboarã iu litira shi sonlu v pot s-lja loclu a litirãljei shi a
sonlui f. Ashi avem bunãoarã zboarã ca frun-di-dã, zu-grãf-ses-cu, etc.
tsi
pot s-hibã ngrãpsiti sh-pronuntsati shi vrun-di-dã, zu-grãv-ses-cu, etc.
Aesti zboarã lipsescu scriari, ashi cum va s-hibã aspusi tu dictsiunarlu
niscriat ninga: vrun-di-dã, zu-grãf-ses-cu, etc.
(2) Suntu zboarã iu sonlu grãtsescu theta (theta) s-ari transfurmatã,
trã
multi graiuri armãneshti, tu sonlu a litirilor t, f icã s.
Bunãoarã, ashi avem zboarãli tsi lipsescu scriari cu t, f icã s:
ca-ti/ca-fi, pãr-mit/pãr-mif/pãr-mis, pif-chiu, psu-ti-e/psi-fi-e,
ta-mã/sa-mã, fea-mi-nã, ti-lun-di/fi-lun-di, ti-melj/fi-melj,
ti-mi-ri-dã/fi-mi-ri-dã, fir-ma-ni, sh-alti poati tsi suntu aspusi tu
dictsiunar.
Ma, aesti zboarã pot s-hibã scriati sh-cu th, ma s-u va ashi autorlu, ca:
ca-thi, pãr-mith, pith-hiú, psu-thi-e, tha-mã, thea-mi-nã, thi-lun-di,
thi-melj, thi-mi-ri-dã, thir-ma-ni, etc.
Exceptsiili va s-hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga.
LITIRILI G, GH, Y
(1) Dupã arãzga-a zborlui shi dupã pronuntsarea-a lui tu grailu di-
acasã a
omlui, litira simplã g (cãndu nu fatsi parti dit litira compusã gh) poati47
s-aibã trei sonuri:
(i) Cãndu nu s-aflã nãintea-a litirilor e shi i, litira simplã g ari
sonlu-timelj, latinescu, ascur, ca bunãoarã, atsel dit zborlu gã-lji-nã;
(ii) Cãndu nu s-aflã nãintea-a litirilor e shi i, sh-trã ndauã zboarã
mash,
litira simplã g poati s-aibã, piningã sonlu latinescu g, shi sonlu
grãtsescu ghamma (cãndu poati si sã scrii shi gh) ca, bunãoarã, tu
zborlu
gu-mar (cari poati si sã scrii shi ghu-mar);
(iii) Cãndu s-aflã nãintea-a sonurlor e shi i, litira g ari un son
latinescu, muljat, ca tu zborlu gio-ni.
(2) Dupã arãzga-a zborlui, icã dupã pronuntsarea-a lui tu grailu di-
acasã a
omlui, litira compusã gh poati s-aibã dauã sonuri:
(i) Cãndu nu s-aflã nãintea-a sonurlor e shi i, litira compusã gh ari
sonlu
grãtsescu ghamma, ca tu zborlu ghu-mar (cari poati si s-avdã shi gu-
mar, iu
g ari sonlu ascur latinescu g).
(ii) Cãndu s-aflã nãintea-a sonurlor e shi i, litira compusã gh ari un son
latinescu, ascur, ca bunãoarã, atsel dit zborlu ghe-lã, bunãoarã.
(3) Dupã arãzga-a zborlui, shi dupã grailu di-acasã a omlui, litira y ari
dauã sonuri:
(i) Tu zboarãli armãneshti, sh-cãndu s-aflã nãintea-a sonurlor e shi i,
litira y ari sonlu grãtsescu ghamma, ca tu zborlu yif-tu (cari poati si
s-avdã shi sã si scrii shi ghif-tu); shi
(ii) Tu zboarã xeani, poati s-aibã sonlu latinescu i (vocalã icã
semivocalã), ca tu zboarãli Ye-men, York, etc.
Regulã: (1) Litira simplã g, cãndu nu-ari dupã ea litirli e shi i (lungu i
shcurtu), poati s-aibã dauãli sonuri (cãtivãrãoarã tu idyiul zbor):
(i) sonlu-timelj, latinescu, ascur, g; shi
(ii) sonlu grãtsescu , ascur, ghamma.
(2) Litira simplã g, cãndu ari dupã ea litirli e shi i (lungu i shcurtu),
ari mash un son latinescu, muljat.
Regulã: (1) Litira compusã gh, cãndu nu-ari dupã ea litirli e shi i
(lungu
i shcurtu), ari mash sonlu grãtsescu , ascur, ghamma.
(2) Litira compusã gh, cãndu ari dupã ea litirli e shi i (lungu i shcurtu),
poati s-aibã dauãli sonuri:48
(i) sonlu latinescu, ascur, shi
(ii) sonlu grãtsescu , muljat, ghamma.
Regulã: (1) Litira simplã y, cãndu s-aflã nãintea-a litirilor e shi i, shi
nu s-aflã tu zboarã xeani, lipseashti totna pronuntsari cu sonlu
grãtsescu
ghamma.
(2) Litira simplã y, cãndu s-aflã tu zboarã, icã numi xeani di lucri,
locuri, oaminj, etc. lipseashti pronuntsari cu sonlu latinescu i (vocalã
icã semivocalã), ashi cum easti pronuntsat tu limba xeanã di iu yini
zborlu.
Bãgats oarã cã:
(1) Cãndu nu-ari litirili e shi i dupã nãsã, litira simplã g (tsi nu fatsi
parti dit litira compusã gh), poati s-aibã, dupã cum easti arãzga-a
zborlui
icã grailu-a omlui:
(i) mash sonlu latinescu g ascur, ca tu zboarãli: ga-i/ga-e, gai-le,
gal-bin, gu-vã, gu-rã, etc.;
(ii) mash sonlu grãtsescu ghamma, ca tu zboarãli: a-ga-pi, a-glis-tur,
ag-nan-ghea, a-gni, a-goa-nã, a-grip-ni-e, a-nag-nos-ti, ar-gãs-tir,
bu-ga-zi, er-gu, gas-tru, glas-trã, gli-co, glin-di-ses-cu, le-mar-gu,
lig-dã, pã-gur, pe-lar-gu, pi-ga-di, tag-mã, etc. (zboarã grãtseshti, cu
exceptsia-a zborlui bugazi tsi poati s-yinã di la turtsã; icã
(iii) dauãli sonuri ascuri, em atsel latinescul g, em atsel grãtsescul,
ghamma, ca tu zboarãli: a-ga-lea, a-gal-mã, a-go-nja, a-gri-mi,
a-gu-nes-cu, cãv-gã, gra-mã, grã-mus-tean, gus-tu, gu-mar, i-gra-si-
e,
lu-gu-ri-e, lã-ga-rã, mã-gu-lã, pã-ga-nã, pã-ri-gu-ri-e, pli-gu-es-cu,
si-gur, ti-ga-ni, vir-gu-ra-mi, zu-graf, etc.
Intirisantu easti ca s-aspunem aoa cã:
(i) Zboarãli di ma nsus cari s-avdu sh-cu sonlu latinescu g ascur,
sh-cu-atsel grãtsescul ghamma, pot s-hibã scriati, ma s-u va scriitorlu,
sh-ca: a-gha-lea, a-ghal-mã, a-gho-nja, a-ghri-mi, a-ghu-nes-cu, cãv-
ghã,
ghra-mã, ghrã-mus-tean, ghus-tu, ghu-mar, i-ghra-si-e, lu-ghu-ri-e,
lã-gha-rã, mã-ghu-lã, pã-gha-nã, pã-ri-ghu-ri-e, pli-ghu-es-cu, si-
ghur,
ti-gha-ni, vir-ghu-ra-mi, zu-ghraf, etc.
(ii) Zboarã ca ca-ta-log, di-a-log, fi-lo-log, gar-ga-rã, chi-rur-gu, mag,
or-gan, pa-ra-dig-mã, pi-da-gog, po-li-log, pro-pa-gan-dã, ti-le-graf,
ti-pu-gra-fi-e, tsi-ga-rã, vur-gar, etc. suntu tuti pronuntsati cu sonlu
latinescu g (ca tu tuti limbili moderni dit Vestu tsi li cunushtem la
editurã) ma pri-armãneashti pot s-hibã tuti pronuntsati shi cu sonlu49
grãtsescu ghamma (cã probabil, zboarãli au intratã tu limbã prit limba
grãtseascã).
(2) Litira g, cãndu ari litirili e shi i dupã ea, ari mash sonlu latinescu
g dultsi, muljat. Exceptsie u fac mash ãndauã neologhismi iu litira
simplã
g poati s-aibã shi sonlu grãtsescu ghamma muljat. Bunãoarã, ashi
avem
zboarãli:
(i) a-gioc, ngiur, bi-li-gi-chi, chi-ra-gi, gea-ba, gea-mi, ge-pi, gi-lit,
gio-ni, giu-dic, giu-mi-ta-ti, hãn-gi, shi-cã-gi, etc. cari s-pronuntsã
mash cu sonlu latinescu g dultsi, muljat, shi
(ii) zboarãli-exceptsii, ca gi-gan-tu/ghi-gan-tu,
gim-nas-ti-cã/ghim-nas-ti-cã, fi-lo-lo-gi-e/fi-lo-lo-ghi-e,
ne-o-lo-gis-mu/ne-o-lo-ghis-mu, etc. cari pot si s-pronuntsã sh-cu
sonlu
latinescu g muljat, sh-cu-atsel grãtsescul ghamma muljat.
(3) Cãndu ari litirili e shi i dupã ea, litira compusã gh, poati s-aibã:
(i) mash sonlu latinescu g ascur, ca tu zboarãli: a-nan-ghi, ãn-treghi,
ghea-ur, ghe-gan, ghe-lã, ghi-de-ri, ghi-ni, ghi-zã, sã-lã-ghes-cu,
slaghi,
slã-ghes-cu, etc.; icã
(ii) dauãli sonuri, em atsel latinescul g ascur, em atsel grãtsescul
ghamma, dupã cum easti arãzga-a zborlui shi grailu-a omlui. Ahtãri
suntu
zboarãli: a-ghi-sit, a-hor-ghea, an-ghez, an-ghi-sedz, dghi-vã-ses-cu,
ghear-ghir, ghea-tru, ghif-tu, ghi-gan-tu, ghi-ra-chi-nã, ghi-tã-ga-ni,
ghi-trip-ses-cu, Ghiz-mã-ciunj, hãr-ghi-e, lu-ghi-e, mã-ghea-uã,
mã-ghip-ses-cu, mã-ghis-tru, ntur-ghi-ses-cu, sur-ghiu-nip-ses-cu,
ur-ghi-e, vir-ghi-rã, etc. iu litira compusã gh poati si s-pronuntsã dauã
turlii, sh-cu sonlu latinescu g ascur, sh-cu-atsel grãtsescul ghamma
muljat.
Intirisantu easti ca s-aspunem aoa cã ma multili zboarã di ma nsus
(cari
suntu ngrãpsiti cu litira compusã gh sh-cari pot si s-pronuntsã dauã
turlii, sh-cu sonlu latinescu g ascur, muljat sh-cu-atsel grãtsescul
ghamma
muljat), suntu, multu cama multu, scriati cu y, ca: a-yi-sit, a-hor-yea,
an-yez, an-yi-sedz, dyi-vã-ses-cu, year-yir, yea-tru, yi-ra-chi-nã,
yi-tã-ga-ni, yi-trip-ses-cu, Yiz-mã-ciunj, hãr-yi-e, lu-yi-e, mã-yea-uã,
mã-yip-ses-cu, mã-yis-tru, ntur-yi-ses-cu, ur-yi-e, vir-yi-rã, etc. cã
pronuntsarea-a lor easti multu ma multu cu sonlu grãtsescu ghamma
muljat50
dicãt cu-atsel latinescu g ascur muljat. Mash ãndauã zboarã ca yif-tu,
yi-gan-tu, sur-yiu-nip-ses-cu, etc. si scriu ma multu cu gh, nu cu y, ca
ghif-tu, ghi-gan-tu, sur-ghiu-nip-ses-cu, etc. cã ashi suntu pronuntsati
ma
multu.
Notã – Bãgats oarã cã zboarãli cari au mash sonlu grãtsescu ghamma
muljat,
si ngrãpsescu mash cu y nu sã ngrãpsescu vãrnãoarã cu gh.
(4) Sonlu latinescu g ascur, poati si sã ngrãpseascã:
(i) cu litira simplã g, cãndu nu s-aflã dinintea-a sonurlor e shi i, ca tu
zboarãli: ga-i/ga-e, gai-le, gal-bin, gu-vã, gu-rã, etc. shi
(ii) cu litira compusã gh, cãndu s-aflã dinintea-a sonurlor e shi i, ca tu
zboarãli: a-nan-ghi, ãn-treghi, ghea-ur, ghe-gan, ghe-lã, ghi-de-ri,
ghi-ni, ghi-zã, sã-lã-ghes-cu, slaghi, slã-ghes-cu, etc.
(5) Sonlu grãtsescu ghamma ascur s-avdi mash cãndu nu-ari dupã el
sonurli e
shi i, shi poati si sã ngrãpseacã:
(i) cu litira simplã g, ãn general, ca bunãoarã, zboarãli, cari easti ghini
si sã ngrãpseascã totna ca: a-ga-lea, a-gal-mã, a-go-nja, a-gri-mi,
a-gu-nes-cu, cãv-gã, gra-mã, grã-mus-tean, gus-tu, gu-mar, i-gra-si-
e,
lu-gu-ri-e, lã-ga-rã, mã-gu-lã, pã-ga-nã, pã-ri-gu-ri-e, pli-gu-es-cu,
si-gur, ti-ga-ni, vir-gu-ra-mi, zu-graf, etc.; icã
(ii) cu litira compusã gh, cãndu omlu va s-aspunã maxus cã gh
lipseashti si
s-avdã cu sonlu ghamma ascur; bunãoarã, idyili zboarã di ma nsus pot
si sã
ngrãpseascã shi: a-gha-lea, a-ghal-mã, a-gho-nja, a-ghri-mi, a-ghu-
nes-cu,
cãv-ghã, ghra-mã, ghrã-mus-tean, ghus-tu, ghu-mar, i-ghra-si-e,
lu-ghu-ri-e, lã-gha-rã, mã-ghu-lã, pã-gha-nã, pã-ri-ghu-ri-e,
pli-ghu-es-cu, si-ghur, ti-gha-ni, vir-ghu-ra-mi, zu-ghraf, etc.
(6) Sonlu grãtsescu ghamma muljat s-avdi mash cãndu ari dupã el
sonurli e
shi i, shi poati si sã ngrãpseascã:
(i) cu y, ãn general, ca zboarãli tsi lipsescu scriari cu y: a-yi-nji,
cã-liyi, chi-ni-yi, pã-yi-dã, pi-pir-yea-uã, sclayi, yer-mu, sir-yea-ni,
Turyea, ur-yi-i/ur-yi-e, Ver-yea, Yea-ni, yea-tsã, yi-i-ta-ti,
yi-li-i/yi-li-e, Yi-nar, yi-neam, yin-ghits, yi-oa-rã, Yior-gu, yip-tu,
yi-ra-ma-ti, yish-tea-ri, yi-tsãl, yi-tã-ga-ni, yiu, etc.;
(ii) cu gh, cãtivãroarã, cãndu zborlu poati si s-avdã sh-cu sonlu51
latinescu
g ascur, ca tu zboarãli tsi pot si sã ngrãpseascã: a-ghi-sit, a-hor-ghea,
an-ghedz, an-ghi-sedz, dghi-vã-ses-cu, ghear-ghir, ghea-tru, ghif-tu,
ghi-gan-tu, ghi-ra-chi-nã, ghi-trip-ses-cu, Ghiz-mã-ciunj, hãr-ghi-e,
lu-ghi-e, mã-ghea-uã, mã-ghip-ses-cu, mã-ghis-tru, ntur-ghi-ses-cu,
sur-ghiu-nip-ses-cu, ur-ghi-i/ur-ghi-e, vir-ghi-rã, etc. ma pot si sã
ngrãpseascã sh-cu y ca: a-yi-sit, a-hor-yea, an-yedz, an-yi-sedz,
dyi-vã-ses-cu, year-yir, yea-tru, yif-tu, yi-gan-tu, yi-ra-chi-nã,
yi-trip-ses-cu, Yiz-mã-ciunj, hãr-yi-e, lu-yi-e, mã-yea-uã, mã-yip-ses-
cu,
mã-yis-tru, ntur-yi-ses-cu, sur-yiu-nip-ses-cu, ur-yi-e, vir-yi-rã, etc;
shi
(iii) cu g tu ndauã neologhismi, cãndu zborlu poati si s-avdã trei turlii:
cu sonlu latinescu g muljat ca zboarãli: gi-gan-tu, gim-nas-ti-cã,
fi-lo-lo-gi-i/fi-lo-lo-gi-e, ne-o-lo-gis-mu, etc. ma cari pot si
s-pronuntsã sh-cu sonlu grãtsescu ghamma muljat ca: yi-gan-tu,
yim-nas-ti-cã, fi-lo-lo-yi-i/fi-lo-lo-yi-e, ne-o-lo-yis-mu, etc. icã cu
sonlu latinescu g ascur, ca: ghi-gan-tu, ghim-nas-ti-cã,
fi-lo-lo-ghi-i/fi-lo-lo-ghi-e, ne-o-lo-ghis-mu, etc.
Discutsia di ma nsus aspuni marea prublemã tsi u-avem cu scriarea-a
sonlui
latinescu g shi grãtsescu ghamma. Cum lipseashti scriari un zbor cari
(i)
s-avdi mash cu sonlu grãtsescu ghamma, icã (ii) s-avdi sh-cu sonlu
latinescu g sh-cu-atsel grãtsescu ghamma? Unã altã prublemã easti cu
zboarãli tsi pot si s-avdã dauã turlii, sh-cu sonlu latinescu ge/gi dultsi,
muljat, sh-cu-atsel latinescu j muljat. Trã tuti aesti zboarã s-astãsi la
simpozion, regula di ma nghios:
Regulã: (1) Sonlu grãtsescu ghamma ascur (cãndu ghamma nu s-aflã
nãintea-a
sonurlor e shi i), lipseashti scriari cu g shi pronuntsarea va s-hibã cu
sonlu latinescu icã grãtsescu, dupã cum va s-u va omlu. Mash cãndu:
(i) traditsia va s-u caftã, icã
(ii) scriitorlu va s-u va maxus ca s-aspunã cã zborlu lipseashti
pronuntsari cu sonlu grãtsescu ghamma ascur,
atumtsea va poatã si sã scrii sh-cu litira compusã gh. Aestã regulã
s-aplicã (easti bunã) sh-la tuti zboarãli cari s-pronuntsã, dupã cum
easti
grailu-a omlui, sh-cu sonlu latinescu g, sh-cu-atsel grãtsescul
ghamma.
(2) Sonlu grãtsescu ghamma muljat (cãndu s-aflã nãintea-a sonurlor e
shi
i), lipseashti scriari cu y shi pronuntsarea va s-hibã cu sonlu latinescu52
g icã grãtsescu ghamma, dupã cum u va omlu. Mash cãndu:
(i) traditsia va s-u caftã, icã
(ii) scriitorlu va s-u va maxus ca s-aspunã cã zborlu lipseashti
pronuntsari cu sonlu latinescu g-ascur i g-muljat,
va poatã si sã scrii cu g icã cu combinatsia di litiri gh. Aestã regulã
s-aplicã (easti bunã) sh-la tuti zboarãli cari s-pronuntsã, dupã cum
easti
grailu-a omlui, sh-cu sonlu latinescu g, sh-cu-atsel grãtsescul
ghamma.
(3) Cãndu j-lu nu fatsi parti dit litirli compusi lj shi nj, shi zboarãli
pot si s-avdã cu dauã sonuri, sh-cu sonlu ge/gi dultsi, muljat sh-cu
sonlu
j muljat, zboarãli va si sã scrii cu ge/gi, nu cu j.
Idyea regulã u-avem sh-la zboarãli-exceptsii cãndu j-lu yini dupã
sonurli l
shi n, ma sonlu j s-avdi ahoryea di sonurli l shi n (va dzãcã, j-lu easti
unã litirã simplã shi nu fatsi parti di litirili compusi lj shi nj).
Dupã regula di ma nsus:
(1) Tuti zboarãli tsi au sonlu grãtsescu ghamma ascur, lipsescu scriari
cu
litira latineascã g ca, bunãoarã, zboarãli (aspusi ma nãinti): a-ga-lea,
a-gal-mã, a-ga-pi, a-glis-tur, ag-nan-ghea, a-gni, a-goa-nã, a-go-nja,
a-gri-mi, a-grip-ni-e, a-gu-nes-cu, a-gun-ses-cu, a-nag-nos-ti, ar-gãs-
tir,
bãr-ga-ci, bu-ga-zi, cãv-gã, er-gu, gas-tru, glas-trã, gli-co,
glin-di-ses-cu, gra-mã, grã-mus-tean, gu-mar, gus-tu, i-gra-si-e, lã-
ga-rã,
le-mar-gu, lig-dã, lu-gu-ri-e, mã-gu-lã, pã-ga-nã, pã-gur, pã-ri-gu-ri-
e,
pe-lar-gu, pi-ga-di, pli-gu-es-cu, si-gur, tag-mã, ti-ga-ni, vir-gu-ra-mi,
zu-graf, etc.
Mash cãndu va s-u va maxus scriitorlu, ca zboarãli si s-avdã cu sonlu
grãtsescu ghamma, eali va poatã s-hibã scriati sh-cu litira compusã
gh, ca:
a-gha-lea, a-ghal-mã, a-gha-pi, a-ghlis-tur, agh-nan-ghea, a-ghni,
a-ghoa-nã, a-gho-nja, a-ghri-mi, a-ghrip-ni-e, a-ghu-nes-cu, a-ghun-
ses-cu,
a-nagh-nos-ti, ar-ghãs-tir, bãr-gha-ci, bu-gha-zi, cãv-ghã, er-ghu,
ghas-tru, ghlas-trã, ghli-co, ghlin-di-ses-cu, ghra-mã, ghrã-mus-tean,
ghu-mar, ghus-tu, i-ghra-si-e, lã-gha-rã, le-mar-ghu, ligh-dã, lu-ghu-
ri-e,
mã-ghu-lã, pã-gha-nã, pã-ghur, pã-ri-ghu-ri-e, pe-lar-ghu, pi-gha-di,53
pli-ghu-es-cu, si-ghur, tagh-mã, ti-gha-ni, vir-ghu-ra-mi, zu-ghraf,
etc.
(2) Tuti zboarãli tsi au sonlu grãtsescu ghamma muljat, (cari au dupã
eali
litira e icã i) lipsescu scriari cu litira y ca, bunãoarã, zboarãli (aspusi
ma nsus): a-yi-sit, an-yez, an-yi-sedz, dyi-vã-ses-cu, year-yir, yea-
tru,
yi-ra-chi-nã, yi-tã-ga-ni, yi-trip-ses-cu, Yiz-mã-ciunj, hãr-yi-e, lu-yi-e,
mã-yea-uã, mã-yip-ses-cu, mã-yis-tru, ntur-yi-ses-cu, ur-yi-e, vir-yi-
rã,
etc.
Mash cãndu va s-u va maxus scriitorlu, ca zboarãli si s-avdã cu sonlu
latinescu g muljat (cã s-aflã nãintea-a unui son e icã i), eali va poatã
s-hibã scriati sh-cu litira simplã g icã litira compusã gh, ca: a-ghi-sit,
an-ghez, an-ghi-sedz, dghi-vã-ses-cu, ghear-ghir, ghea-tru, ghi-ra-
chi-nã,
ghi-tã-ga-ni, ghi-trip-ses-cu, Ghiz-mã-ciunj, hãr-ghi-e, lu-ghi-e,
mã-ghea-uã, mã-ghip-ses-cu, mã-ghis-tru, ntur-ghi-ses-cu, ur-ghi-e,
vir-ghi-rã, etc.
Avem shi exceptsii. Cãndu u caftã adetea, ãndauã zboarã ca atseali
aspusi
ma nghios, cari pot s-aibã dauãli sonuri, sh-atsel latinescu g, sh-atsel
grãtsescu ghamma, ascur icã muljat, lipsescu scriari ca:
fu-tu-gra-fi-i/fu-tu-gra-fi-e, ghif-tu, ghi-gan-tu,
ghim-nas-ti-cã/gim-nas-ti-cã, ghim-na-ziu/gim-na-ziu, Ghior-ghi,
ghir-ghi-nã, ghir-lan-dã, Ghir-ma-ni-i/Ghir-ma-ni-e, gra-ma-ti-cã,
Gra-mus-ti, grã-mus-tean, ghiu-vã-ses-cu, pru-gra-mã, pru-pa-gan-
dã,
ti-gru, ti-pu-gra-fi-i/ti-pu-gra-fi-e, tsi-ga-rã, Vur-gã-ri-i/Vur-gã-ri-e,
etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari ca: fu-tu-ghra-fi-i/fu-tu-ghra-fi-e,
yif-tu, yi-gan-tu, yim-nas-ti-cã, yim-na-ziu, Yior-yi, yir-yi-nã,
yir-lan-dã, Yir-ma-ni-i/Yir-ma-ni-e, ghra-ma-ti-cã, Ghra-mus-ti,
ghrã-mus-tean, yiu-vã-ses-cu, pru-ghra-mã, pru-pa-ghan-dã, ti-ghru,
ti-pu-ghra-fi-i/ti-pu-ghra-fi-e, tsi-gha-rã, Vur-ghã-ri-i/Vur-ghã-ri-e,
etc.
(3) Zboarãli tsi pot si s-avdã dauã turlii, sh-cu sonlu latinescu ge/gi
muljat, sh-cu-atsel latinescu j muljat, lipsescu scriari cu ge/gi ca:
gean-dar, gioc, gio-ni, giu-dets, giu-di-cat, giu-gas-tru, giu-gi-i,
giu-giu-nar, gium-bã, giu-mi-ta-ti, giu-na-mi, giu-nar, giu-na-tic,
giun-cu, giu-nel, giu-nes-cu, giu-neash-ti, giu-nop, giu-pã, giu-rat, etc
Aesti zboarã nu lipsescu scriari cu j ca: jan-dar, joc, jo-ni, ju-dets,54
ju-di-cat, ju-gas-tru, ju-gi-i, ju-ju-nar, jum-bã, ju-mi-ta-ti, ju-na-mi,
ju-nar, ju-na-tic, jun-cu, ju-nel, ju-nes-cu, ju-neash-ti, ju-nop, ju-pã,
ju-rat, etc.
Zboarãli-exceptsii, iu combinatsiili di litiri lj shi nj nu s-avdu ca
litiri compusi ma ca dauã litiri pronuntsati ahoryea, lipsescu scriari cu
ge/gi, ca zboarãli: con-gi, giun-giu-lã, nol-gi-can, hãn-gear, hin-gi,
fin-gi, etc.; aesti zboarã nu lipsescu scriari cu j ca: con-ji, jun-ju-lã,
nol-ji-can, hãn-jar, hin-ji, fin-ji, etc. Mash verbul nji-redz (shi tuti
dirivatili-a lui) si ngrãpseashti cu nj shi s-citeashti n’ji-redz.
Ma zboarãli-neologhismi cari, dupã noi, lipsescu scriari ca:
a-ran-gea-men-tu, con-giunc-tsi-i/con-giunc-tsi-e,
in-gec-tsi-i/in-gec-tsi-e etc. va poatã s-armãnã, trã tora di oarã,
exceptsii la exceptsii cari pot s-hibã scriati shi ca: a-ran-ja-men-tu,
con-junc-tsi-i/con-junc-tsi-e, in-jec-tsi-i/in-jec-tsi-e, etc.
LITIRA H
Dupã cum easti scriatã (ca litirã simplã i parti dit unã litirã compusã),
litira h ari trei sonuri:
(i) poati s-aibã sonlu-timelj ascur, ca tu zborlu ha-lã;
(ii) poati s-aibã sonlu-timelj muljat, ca tu zboarãli ti-hi, shi her-bu; shi
(iii) poati s-aibã sonlu mut cãndu nu s-avdi cã fatsi parti di litirili
compusi: ch, gh, dh, th, sh, ca tu zboarãli chea-trã, ghi-ni, dha-lã,
thi-melj shi shar-pi.
Regulã: (1) Cãndu (i) nu fatsi parti dit litirili compusi ch, gh, dh, th,
shi sh, shi (ii) nu s-aflã dinintea-a litirilor e shi i, litira h ari
sonlu-timelj ascur.
(2) Cãndu (i) nu fatsi parti dit litirili compusi ch, gh, dh, th, shi sh
shi (ii) s-aflã dinintea-a litirilor e shi i, litira h ari sonlu timelj
muljat.
(3) Cãndu fatsi parti dit litirili compusi ch, gh, dh, th, shi sh, litira h
ari sonlu mut (va dzãcã nu s-avdi ma alãxeashti sonlu a litirãljei di
nãintea-a ljei).
Exceptsii la aesti reguli va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga.
(1) Cãndu nu fatsi parti di litirli compusi ch, gh, dh, th, sh litira h ari:
(i) sonlu ascur, cãndu nu-ari sonurli e shi i s-yinã dupã nãsã ca,
bunãoarã, tu zboarãli: a-ri-ha-ti, ha-ri, hã-la-ti, hu-nip-ses-cu,
ih-ti-ba-ri, prãh-ti-ses-cu, voa-hã, za-ha-ri, etc.
(ii) sonlu muljat, cãndu ari sonurli e shi i s-yinã dupã nãsã ca,
bunãoarã,
tu zboarãli: a-hiur-hes-cu, hea-vrã, her, her-bu, i-si-hi-i, sti-hiu,
ti-hi, etc. Bãgats oarã cã tu-aesti zboarã h-lu s-pronuntsã hi (i
shcurtu),55
ca: a-hiur-hies-cu, hia-vrã, hier, hier-bu, etc.
Notã – Nu-ari s-facã tsiva cã sonurli di ma nsus a litãriljei h, ascur icã
muljat, nu suntu lugursiti ca unã. Trã lucrul a nostru, eali suntu unã
soe.
(2) Cãndu yini dupã litirili c, g, d, t, s, litira h easti ufilisitã mash
tra s-alãxeascã sonlu a litirãljei din fatsã; ca s-nã da litirili compusi
ch, gh, dh, th, sh. Tr-atsea dzãtsem cã litira h easti mutã. Aveam
aspusã
tu alti lectsii ma nãinti cã:
(i) Nãintea-a litirilor e shi i, sonurli c shi g s-moalji. Tra sã-sh lja
diznou sonlu a lor ascur, litira h si scrii namisa di litirili c shi g
di-unã parti shi vocalili e shi i di-alantã parti. Ashi avem litirili
compusi ch shi gh, ca tu zboarãli chea-trã, che-fi, ghe-lã, ghi-ni, etc.
(ii) Cãndu litira h s-aflã dupã litirili d shi t, avem litirili compusi dh
shi th cu cari si ngrãpsescu, mash cãndu vrem s-aspunem maxus, cã
zboarã
ca: dha-lã, dhas-cal, thi-melj, thim-nja-mã, etc. bunãoarã, s-avdu cu
sonurli gãrtseshti dhelta shi theta, nu cu sonlu latinescu d icã t.
(iii) Iarã tu soni, cãndu h-lu yini dupã litira s, avem litira compusã sh
(di cari va zburãm ma nclo) tsi s-avdi ca tu zboarãli: a-gãr-shes-cu,
a-shi, sha-in, shi-lji, etc.
Nota 1 – La regulili di ma nsus avem shi exceptsii. Suntu zboarã iu
litirli
ch, th shi sh nu suntu litiri compusi ma litiri tsi s-avdu ahoryea. Cu tuti
cã avem zburãtã (i va si zburãm ma nclo) tu alti lectsii tr-aesti
exceptsii, minduim cã easti ghini s-aspunem sh-aoa ndauã zboarã.
Avem aspusã chiola cã zborlu mecheme – tsi s-avdi mec-he-me – va
scriari
mek-he-me! iarã la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei
Armãneascã di
Bituli s-astãsi regula ca:
(i) Zboarãli: catashisi, iposhisi, ipushisescu, shi sholarhiu – tsi s-avdu:
ca-tas-hi-si, i-pos-hi-si, i-pus-hi-ses-cu, shi s’ho-lar-hiu – si sã scoatã
dit limbã shi nu mata hibã ufilisiti.
(ii) Zboarãli arãshirat, shizmã, shezã shi Voshopoli – tsi s-avdu:
a-rãs-hi-rat, s’hiz-mã, s’he-zã shi Vos-ho-po-li – va si ngrãpseascã
a-rãs-chi-rat, schiz-mã, sche-zã shi Vos-co-po-li.
(iii) Zboarã ca alithea, bathava, shi fithea-uã – tsi s-avdu: a-lith-hea,
bat-ha-va, shi fit-hea-uã icã neologhismi (zboarã compusi, cu un
prifixu
trans icã dis shi un zbor tsi nchiseashti cu h), ca dishãmari,
dishiintsedz, transhumantsã, etc. – tsi s-avdu: dis-hã-ma-ri,
dis-hi-in-tsedz, trans-hu-man-tsã, etc. – shi dirivati di-a lor va s-
armãnã56
scriati ashi ca exceptsii.
Nota 2 – Avem sh-njica prublemã cu zboarãli tsi pot s-pronuntsã
dauãli
turlii, sh-cu h, sh-cu c, trã cari sburãm tu lectsia-a litirãljei c.
Adutsem aminti zboarãli tsi li-aspusim aclo cã lipsescu scriari cu c:
prac-ti-cã, ca-rac-ter, chi-rur-gu, ef-che-li, hãr-ches-cu,
if-chi-i/if-chi-e, mi-lan-cu-li-i, etc. shi zboarãli tsi lipsescu scriari
cu h: ah-ci, ar-hi-u-log, bãh-ce, bãh-ci-shi, bã-tãh-ci, boh-ci,
buh-cea-gi, or-hes-trã, zã-nãh-ci, etc. Alanti zboarã niaspusi aoa, va si
s-aflã aspusi tuti tu un dictsiunar, niscriat ninga.
PRUBLEMI
Tu-aesti prublemi va dãm un textu tu cari va si s-aflã ndauã zboarã
niscriati ghini. Lucrul a cititorlui va s-hibã ta s-li aflã aesti zboarã,
s-li ngrãpseascã cum lipseashti shi s-aflã tsi regulã dit lectsia di ma
nsus avem cãlcatã tu scriari.
Prublema 1 – Deadun cu ndoi oaspits tsi yinea di Yramusti, un
yrãmustean
sh-un vuryar, imnam ayonja cãtrã casã, parcã earam avinats di-unã
pãyanã.
Ma cum tricum pristi-unã mãyulã-analtã, avursim niheamã shi nchisim
s-imnãm
cama preayalea. N-apruchem di casã. Tu-avlii vidzum unã piyadi, sh-
ningã
piyadi, un yitsãl sh-un yumar. Nafoarã ningã ushi, vidzum unã ylastrã
cu
lãludz. Nãinti ca s-intrãm ãn casã, shidzum niheamã chiro nafoarã di
bium
cãti-unã tsiyarã. Mash deapoea intrãm ãn casã. Nicuchira n-ashtiptã
ghini
shi nã miscu cu-un cafe sh-cu ylico. Nã deadi sh-cãti-un pãyur di yin.
Vidzãndalui cã nã eara foami, nicuchira bãgã tiyanea pi foc, bãgã
s-tsiyãrseascã ndauã oauã tu niheamã liydã cu tsãyãridz. Nu eram
lemaryi,
ma cum nã eara foami, ãlj featsim yustul a nicuchirãljei sh-mãcãm
oauãli cu
multã orixi.
Prublema 2 – Cu-unã bocci tu mãnã, un hirurgu sh-un archiulog intrarã
tu-un
risturantu. Aclo s-ashtirnurã la unã measã shi asculta cu milanhulii,
cãntitsili tsi prahtica unã orchestrã. La unã measã di ningã nãshi
durnja
sh-hãrhea vãrtos un bãtãcci di om tsi s-avea mbitatã. Dupã tsi mãcarã57
ghini, sh-cã lj-arãsi multu ghela adratã di ahcilu-a risturantului,
alãsarã
pri measã unã bãccishi bunã.
DIZLIGAREA-A PRUBLEMILOR
Zboarãli tsi nu suntu scriati ghini va s-hibã sumliniati. Deapoea, trã
cati
zbor, va s-aspunem regulili tsi furã cãlcati.
Prublema 1 – Deadun cu ndoi oaspits tsi dipunea di Gramusti, un
grãmustean
sh-un vurgar, imnam agonja cãtrã casã, parcã earam avinats di-unã
pãganã.
Ma cum tricum pristi-unã mãgulã-analtã, avursim niheamã shi nchisim
s-imnãm
cama preagalea. N-apruchem di casã. Tu-avlii vidzum unã pigadi, sh-
ningã
pigadi, un yitsãl sh-un gumar. Nafoarã ningã ushi, vidzum unã glastrã
cu
lãludz. Nãinti ca s-intrãm ãn casã, shidzum niheamã chiro nafoarã di
bium
cãti-unã tsigarã. Mash deapoea intrãm ãn casã. Nicuchira n-ashtiptã
ghini
shi nã miscu cu-un cafe sh-cu glico. Nã deadi sh-cãti-un pãgur di yin.
Vidzãndalui cã nã eara foami, nicuchira bãgã tiganea pi foc, bãgã
s-tsigãrseascã ndauã oauã tu niheamã ligdã cu tsãgãridz. Nu eram
lemaryi,
ma cum nã eara foami, ãlj featsim gustul a nicuchirãljei sh-mãcãm
oauãli cu
multã orixi.
(1) Regula dzãtsi cã zboarãli cari si scriu cu unã litirã g (tsi nu-ari
dupã ea sonlu e icã i), ari (i) mash sonlu latinescu g, (ii) mash sonlu
grãtsescu ghamma, icã (iii) dauãli sonuri, sh-atsel latinescu g sh-atsel
grãtsescu ghamma. Mash atumtsea cãndu cititorlu va s-aspunã maxus
cã s-avdu
cu sonlu grãtsescu ghamma, zboarãli sã scriu cu gh, nu cu y. Tr-atsea,
zboarãli: « ayonja, pãyanã, mãyulã, preayalea, piyadi, yumar, ylastrã,
ylico, pãyur, tiyanea, tsiyãrseascã, liydã, tsãyãridz, yustul », nu
lipsescu
vãrnãoarã scriari ashi (cu y). Regula easti ca aesti zboarã sã si
ngrãpseascã: (i) « agonja, pãganã, mãgulã, preagalea, pigadi, gumar,
glastrã, glico, pãgur, tiganea, tsigãrseascã, ligdã, tsãgãridz, gustul »,
icã, atumtsea cãndu vrem s-aspunem maxus cã s-avdu cu ghamma58
grãtsescu,
eali lipsescu scriari: (ii) « aghonja, pãghanã, mãghulã, preaghalea,
pighadi, ghumar, ghlastrã, ghlico, pãghur, tighanea, tsighãrseascã,
lighdã,
tsãghãridz, ghustul ».
(2) Regula dzãtsi cã zboarãli: « Yramusti, yrãmustean, vuryar,
tsiyarã », sã
ngrãpsescu: « Gramusti, grãmustean, vurgar, tsigarã ».
(3) Bãgats oarã cã zboarãli: « yitsãl, yin, lemaryi » suntu scriati ashi
cum
lipseashti, cu y, cã eali s-avdu totna cu sonlu grãtsescu ghamma, tsi-
ari
dupã el, sonurli e shi i.
Prublema 2 – Cu-unã bohci tu mãnã, un chirurgu sh-un arhiulog
intrarã tu-un
risturantu. Aclo s-ashtirnurã la unã measã shi asculta cu milanculii,
cãntitsili tsi practica unã orhestrã. La unã measã di ningã nãshi durnja
sh-hãrchea vãrtos un bãtãhci di om tsi s-avea mbitatã. Dupã tsi
mãcarã
ghini, sh-cã lj-arãsi multu ghela adratã di ahcilu-a risturantului,
alãsarã
pri measã unã bãhcishi bunã.
Regula dzãtsi cã suntu zboarã tsi si ngrãpsescu mash cu c (nu cu h),
sh-alti zboarã tsi sã ngrãpsescu mash cu h (nu cu c). Tr-atsea
zboarãli:
« bocci, hirurgu, archiulog, milanhulii, prahtica, orchestrã, hãrhea,
bãtãcci, bãccishi », lipsescu scriari: « bohci, chirurgu, arhiulog,
milanculii, practica, orhestrã, hãrchea, bãtãhci, bãhcishi ».
LECTSIILI 10 shi 11 – SCRIAREA-A LITIRÃLJEI I
Litira i poati s-aibã ma multi sonuri. Poati s-hibã:
(i) unã vocalã i tsi s-avdi cu un son-timelj, ascur;
(ii) unã vocalã i, niactsintuatã, tu bitisita-a ma multor zboarã (i-lu
final), cari poati si s-avdã (di nai ma multili ori, ma nu totna) cu dauãli
sonuri i shi e, dupã cum easti grailu-a omlui;
(iii) unã vocalã i, icã unã semivocalã i, cari poati si s-avdã, sh-ca sonlu59
grãtsescu yi/ye (ghamma);
(iv) unã semivocalã i, cari s-avdi cu unã semivocalã u (niscriatã) dupã
ea;
shi
(v) unã semivocalã i – cari s-avdi singurã, fãrã ca s-aibã unã vocalã u
(niscriatã) ningã ea, icã s-avdi deadun cu alti vocali tu un diftongu icã
triftongu – cari poati si sã scrii, ma poati shi s-nu sã scrii, dupã cum u
caftã litira di nãintea-a ljei.
Sonlu 1 di Timelj: Vocala i
Cãndu s-avdi, vocala i lipseashti scriari ca i (tu ndauã zboarã sh-ca e,
ma trã aesti zboarã va zburãm tu unã altã sectsii ma nghios). Vocala i
poati si s-avdã:
(i) ahoryea sh-fãrã altã semivocalã tu idyea silabã, ca tu zboarãli: cã-
ni, cu-pi-i, ghi-ni, if-cu-li-i, i-mir, im-nu, min-ti, ni-or, etc. icã
(ii) deadun cu unã semivocalã tu idyea silabã, parti dit diftondzãlj iu
(vocalã i, semivocalã u) shi ii (protlu i vocalã, andoilu i semivocalã); ca
tu zboarãli: ar-niu, cãr-ci-liu, cãr-di-liu, cu-pii (pluralu di la
cu-pi-i/cu-pi-e), hiu, ir-njiu, ir-njii (pluralu di la ir-nji-i/ir-nji-e),
scriu, scrii, shtiu, sti-hiu, sti-hii, ti-riu, ti-rii, u-ra-niu, u-ra-nii,
etc.
Nota 1 – Tu-aesti zboarã di ma nsus, diftongul iu (vocalã i, semivocalã
u) nu easti idyiul lucru cu:
(i) diftongul iu (semivocalã i, vocalã u) tsi lu-aflãm tu zboarã ca:
a-pan-ghiu, chi-mi-tir-yiu, cuf-chiu, id-yiu, is-chiu, mis-tir-yiu,
scljin-ciu, zmel-ciu, etc. necã
(ii) combinatsia di litiri, semivocala iu, (iu dauãli sonuri, i shi u suntu
semivocali), sh-iu mash semivocala i si scrii; semivocala u nu si scrii.
Tr-aestu lucru va zburãm tu alti sectsii ma nghios.
Nota 2 – Bãgats oarã cã ma nsus avem zboarã ca: cu-pi-i/cu-pi-e,
if-cu-li-i/if-cu-li-e, min-ti/min-te, etc. trã cari, vocala i dit soni,
poati, tu ndauã grai, si s-avdã shi si sã scrii sh-ca unã vocalã e.
Tr-aesti zboarã va zburãm sh-tu unã altã sectsii ma nghios. Trã tora di
oarã va zburãm di-aesti zboarã mash trã prublemili tsi au s-facã cu
scriarea-a sonlui i.
Vocala i cu sonlu-lj di timelj nã da, tu scriari, mash unã singurã
prublemã: aclo iu, vocala i poati si s-avdã, em ca unã vocalã, em ca
unã semivocalã i, shi omlu nu shtii tsi s-facã, « s-u scrii ma s-nu u
scrii? »
Regulã – (1) Vocala i dit bitisita-a unui zbor – cari s-avdi di multi ori
sh-ca unã semivocalã – lipseashti totna scriari (cã s-avdi icã nu s-avdi)
cãndu yini
(i) dupã dauã i ma multi consoani, simpli i compusi, icã60
(ii) dupã unã consoanã complexã x.
(2) Cãndu vocala i s-aflã, fãrã actsentu, tu bitisita-a unui zbor
masculin shi niutru singular, shi cãndu zborlu s-articuleadzã,
atumtsea, i-lu din fatsa-a articolui
(i) poati si s-facã semivocalã shi s-nu si scrii, cãndu zborlu
bitiseashti cu ri shi ni tsi yini dupã unã vocalã, ma
(ii) poati s-armãnã vocalã icã poati si s-facã semivocalã, ma lipseashti
totna scriari, trã tuti alanti zboarã, inclusiv zboarãli cari bitisescu cu
ri shi ni tsi yini dupã unã consoanã.
(3) Trã tuti alanti zboarã, scriarea icã niscriarea-a sonlui i va si s-facã
dupã cum va hibã aspusi zboarãli tu un dictsiunar, niscriat ninga.
Bunãoarã:
(1) Cãndu bitisescu cu vocala i tsi yini dupã dauã consoani, zboarãli
lipsescu totna scriari cu i ca zboarãli-exempli: cor-ghi, lim-bi, o-clji,
por-tsi (prãvdzã), sher-chi, tser-ghi, tum-bi, etc. Ma zboarãli di ma
nsus pot s-hibã pronuntsati, cãtivãrãoarã, sh-cu unã semivocalã i tu
bitisitã tsi lipseashti scriari; zboarãli nu lipsescu scriari fãrã i ca: corgh,
limb, oclj, ports, sherch, tsergh, tumb, etc.
(2) Cãndu s-articuleadzã, zboarãli masculini (shi niutri singular) tsi
bitisescu cu ri shi ni (vocalã i, niactsintuatã) tsi yini dupã unã vocalã,
ca: cã-ni, cãr-bu-ni, cheap-ti-ni, dzi-ni-ri, gio-ni, ma-ri, sfrea-di-ni,
soa-ri, tã-ciu-ni, etc. pot ca sã sh-u-alãxeascã vocala i (dit ri shi ni)
tu semivocalã. Tr-atsea, zboarãli di ma nsus pot s-hibã pronuntsati shi
scriati dauã turlii. Unã soi easti:
(i) la nominativ shi acuzativ singular: cã-ni-li, cãr-bu-ni-li,
cheap-ti-ni-li, dzi-ni-ri-li, gio-ni-li, ma-ri-li, sfrea-di-ni-li,
soa-ri-li, tã-ciu-ni-li, etc. shi
(ii) la genitiv shi dativ singular: cã-ni-lui, cãr-bu-ni-lui,
cheap-ti-ni-lui, dzi-ni-ri-lui, gio-ni-lui, ma-ri-lui, sfrea-di-ni-lui,
soa-ri-lui, tã-ciu-ni-lui, etc.
Ma zboarãli di ma nsus, pot s-hibã s-hibã pronuntsati shi scriati sh-unã
altã soi:
(i) la nominativ shi acuzativ singular: cãn-li, cãr-bun-li, cheap-tin-li,
dzi-nir-li, gion-li, mar-li, sfrea-din-li, soar-li, tã-ciun-li, etc. shi
(ii) la genitiv shi dativ singular: cãn-lui, cãr-bun-lui, cheap-tin-lui,
dzi-nir-lui, gion-lui, mar-lui, sfrea-din-lui, soar-lui, tã-ciun-lui, etc.
(3) Cãndu s-articuleadzã, zboarãli masculini (shi niutri singular) tsi nu
bitisescu cu ri shi ni (vocalã i, niactsintuatã) tsi yini dupã unã vocalã
(cazlu aspus ma nsus), zboarã ca: a-ra-tsi, a-rea-ti, cljash-ti,
giu-nea-li, oas-pi, vear-di, etc. sh-lu tsãn i-lu ca vocalã (sh-cã s-avdi i
nu s-avdi ca unã semivocalã i), lipsescu totna scriari:61
(i) la nominativ shi acuzativ singular: a-ra-tsi-li, a-rea-ti-li,
cljash-ti-li, giu-nea-li-li, oas-pi-li, vear-di-li, etc. shi
(ii) la genitiv shi dativ singular: a-ra-tsi-lui, a-rea-ti-lui,
cljash-ti-lui, giu-nea-li-lui, oas-pi-lui, vear-di-lui, etc.
Tu ndauã zboarã, vocala i poati si s-avdã sh-ca unã semivocalã ma
aesti zboarã nu lipsescu scriari:
(i) la nominativ shi acuzativ singular: a-rats-li, a-reat-li, cljasht-li,
giu-neal-li, oas-pli, veard-li, etc. shi
(ii) la genitiv shi dativ singular: a-rats-lui, a-reat-lui, cljasht-lui,
giu-neal-lui, oas-plui, veard-lui, etc.
(4) Zboarã ca pri-im-na-ri poati si s-avdã tu zburãrea di-aradã prim-
na-ri.
Scriarea-a aishtor zboari va si s-facã dupã cum va s-hibã aspusã tu un
dictsiunar niscriat ninga.
Nota 1 – Aoa zburãm mash trã zboarãli tsi armãn idyili, zboarã iu
vocala i s-pronuntsã ca unã semivocalã. Nu zburãm di zboarã tsi s-
alãxescu di la singular la plural, zboarã ca: a-pan-di-si, dur-nji-ri, fe-si,
mu-tri-ri, ti-hi, tim-bi-hi, etc. cari au singularlu cu vocala i, shi pluralu
cu semivocala i: a-pan-disi, dur-njiri, fesi, mu-triri, tihi, tim-bihi, etc.
Nota 2 – Aoa zburãm mash trã zboarãli tsi bitisescu cu vocalã i pri cari
nu cadi actsentul. Zboarãli tsi bitisescu cu vocala i pri cari cadi
actsentul, zboarã ca: chi-ra-gi, hãn-gi, shi-cã-gi, va-li, etc. cãndu s-
articuleadzã, nu sh-lu cher aestu i, armãni totna ngrãpsit.
Nota 3- Suntu multi zboarã cari, la plural, bitisescu tu ndauã grai cu ã,
tu alti grai cu i. Ahtãri suntu zboarãli tsi bitisescu, la plural, cu
consoanili compusi ts shi dz, la cari zboarã s-adavgã shi zborlu
« zboarã ». Aesti zboarã va si scrii cu ã, nu cu i. Bunãoarã, zboarãli tsi
lipsescu scriari cu ã, suntu zboarã ca: bratsã, budzã, cãrtsã, gãrnutsã,
multsã, muntsã, pãrintsã, puntsã, zboarã, etc. zboarã tsi nu lipsescu
scriari (cu tuti cã s-avdu, tu multi grai, cu i) ca: bratsi, budzi, cãrtsi,
gãrnutsi,multsi, muntsi, pãrintsi, puntsi, zboari, etc. Alti zboarã ca
aesti di ma nsus va si s-aspunã tu un dictsiunar niscriat ninga.
Sonlu 2: Vocala i Niactsintuatã dit bitisita-a unui zbor
cari poati si s-avdã shi sã si scrii sh-ca unã vocalã e.
Regulã – (1) Numili polisilabi, masculini shi fiminini (substantivi,
adgectivi, pronumi shi numirali) shi formili verbali tsi bitisescu la
singular icã la plural cu vocala i, niactsintuatã, pot s-hibã scriati shi
pronuntsati, tu bitisitã, dupã traditsie shi grai, shi cu e.
(2) Adverbili, articulili, pripozitsiili shi congiunctsiili cari bitisescu
cu vocala i,62
(i) lipsescu scriari totna cu i; cãndu suntu monosilabi (exceptsia easti
articul li), shi
(ii) pot s-hibã scriati, sh-cu i sh-cu e tu bitisitã, cãndu suntu
polisilabi shi vocala i dit soni nu easti actsintuatã, dupã cum easti
traditsia shi grailu a omlui.
(3) Cãndu zboarãli suntu scriati cu e-final, la articulari,
(i) e-lu final dinãintea-a articului s-fatsi i, shi
(ii) articulu li poati s-hibã scriat shi le.
(1) Avem formi verbali shi numi (substantivi, adgectivi, pronumi shi
numirali), polisilabi, la singular icã la plural, cari bitisescu, sh-cu
vocala i, ma sh-cu vocala e, dupã cum easti grailu-a omlui. Aestã
vocalã i/e nu easti actsintuatã shi zboarãli pot si sã scrii shi si s-
pronuntsã dupã cum u va omlu.
Bunãoarã, zboarãli di ma nghios pot si s-avdã shi s-hibã scriati cu
vocala i: al-ti, aum-bri, av-di, a-yi-nji, bo-i, ca-fe-i, ca-li, cãr-vea-lji,
co-la-si, cu-ri-i, cu-ti-i, du-tsi, dza-tsi, dzã-si, fa-tsi, foa-mi,
fu-mea-lji, ha-re-i, hu-i, i-si-hi-i, i-ti-i, lu-gu-ri-i, ma-i, ma-ri,
mur-da-ri, mi-ni, nã-si, pã-du-ri, pi-tã-roa-nji, poa-ti, pur-ta-ri,
scu-ti-di, so-i, ti-ni, shap-ti, ta-tsi, tea-si, ti-nji-i, vã-si-li-i,
yi-i, yi-ni, znji-i, zo-ri, etc.
Tuti zboarãli di ma nsus pot si s-avdã shi s-hibã scriati sh-cu e: al-te,
aum-bre, av-de, a-yi-nje, bo-e, ca-fe-e, ca-le, cãr-vea-lje, co-la-se,
cu-ri-e, cu-ti-e, du-tse, dza-tse, dzã-se, fa-tse, foa-me, fu-mea-lje,
ha-re-e, hu-e, i-si-hi-e, i-ti-e, lu-gu-ri-e, ma-e, ma-re, mur-da-re,
mi-ne, nã-se, pã-du-re, pi-tã-roa-nje, poa-te, pur-ta-re, scu-ti-de, so-
e, ti-ne, shap-te, ta-tse, tea-se, ti-nji-e, vã-si-li-e, yi-e, yi-ne, znji-e,
zo-re, etc.
(2) (i) Zboarãli monosilabi ca: di, mi, pi/pri, shi, ti/tri, tsi, etc.
lipsescu totna scriari cu i-final; nu lipsescu vãrãoarã scriari cu e-final.
Ma adverbili polisilabi, scriati aoa cu vocala i, ca: a-clo-tsi, a-shi,
di-nin-ti, mã-ni, na-par-ti, poi-mã-ni, etc. pot s-hibã scriati sh-cu
e-final ca: a-clo-tse, a-she, di-nin-te, mã-ne, na-par-te, poi-mã-ne,
etc.
(ii) Substantivili shi adgectivili polisilabi, (i) masculini (shi neutri)
la singular shi (ii) fiminini (shi neutri) la plural, cari bitisescu cu
vocala i/e niactsintuatã, sh-cari suntu scriati ma nghios cu i-final ca:
a-du-si, a-fi-ri-ti, a-ra-tsi, ba-bi, ca-si, cã-ni, cu-ra-ti, cljash-ti,
dzi-ni-ri, fea-ti, gio-ni, jgljoa-ti, ma-ri, mur-da-ri, nja-ti, oas-pi,
pi-ru-sha-ni, scla-vi, soa-ri, u-ru-ti, va-sa-ni, va-si, vear-di, zvel-ti,
etc. pot ca s-hibã scriati shi cu e-final ca: a-du-se, a-fi-ri-te,
a-ra-tse, ba-be, ca-se, cã-ne, cu-ra-te, cljash-te, dzi-ni-re, fea-te,
gio-ne, jgljoa-te, ma-re, mur-da-re, nja-te, oas-pe, pi-ru-sha-ne, scla-63
ve, soa-re, u-ru-te, va-sa-ne, va-se, vear-de, zvel-te, etc.
(iii) Cãndu suntu articulati, articulu di la numili (i) masculini la
singular shi (ii) fiminini la plural easti li, cari tu sistemlu di scriari
cu e, si scrii le. Tr-atsea, zboarãli di ma nsus pot s-hibã scriati sh-cu
i-final ca: a-du-si-li, a-fi-ri-ti-li, a-ra-tsi-li, ba-bi-li, ca-si-li,
cã-ni-li, cu-ra-ti-li, cljash-ti-li, dzi-nir-li, fea-ti-li, gio-ni-li,
jgljoa-ti-li, mar-li, mur-da-ri-li, nja-ti-li, oas-pi-li, pi-ru-sha-ni-li,
scla-vi-li, soar-li, u-ru-ti-li, va-sa-ni-li, va-si-li, vear-di-li,
zvel-ti-li, etc. ma pot s-hibã scriati sh-cu e-final ca: a-du-si-le,
a-fi-ri-ti-le, a-ra-tsi-le, ba-bi-le, ca-si-le, cã-ni-le, cu-ra-ti-le,
cljash-ti-le, dzi-nir-le, fea-ti-le, gio-ni-le, jgljoa-ti-le, mar-le,
mur-da-ri-le, nja-ti-le, oas-pi-le, pi-ru-sha-ni-le, scla-vi-le, soar-le,
u-ru-ti-le, va-sa-ni-le, va-si-le, vear-di-le, zvel-ti-le, etc.
Nota 1 – Bãgats oarã cã, zboarãli cari si scriu cu e-final, cãndu nu
suntu articulati, la forma-a lor articulatã, e-lu s-alãxeashti tu i.
Bunãoarã, protlu zbor dit arada di ma nsus, niarticulat shi scriat cu e-
final, a-du-se, s-fatsi a-du-si-li, cãndu s-articuleadzã.
Nota 2 – Zboarãli masculini (shi neutri) tsi bitisescu la singular cu unã
semivocalã i tsi s-avdi cu unã semivocalã u (tsi nu si ngrãpseashti)
dupã ea, lipsescu scriari mash cu i, vãrãoarã cu e. Ashi avem,
bunãoarã, zboarã ca: bu-du-vai, bu-geai, ceai (la neutru, cã la fiminin
si scrii cea-i/cea-e), grai, lai, loai, Mai, mir-yiu-loi, plai, su-mu-lai,
ti-hi-lai, etc. cari si ngrãpsescu mash cu i.
Nota 3 – Zboarãli tsi bitisescu cu vocala i, actsintuatã, nu urmeadzã
aestã regulã; lipsescu totna scriari cu i, vãrãoarã cu e. Aesti zboarã,
loati dit dictsiunarlu al T. Papahagi, suntu: a-gea-mi, ah-ci, a-ma-ne-
ci, a-ra-ba-gi, as-cher-li, av-yiul-gi, ban-di, bã-tãh-ci, bi-di-vi, ca-
ti,cãi-di-gi, cãr-ji-li, cãv-gã-gi, chi-ma-ni-gi, chi-ra-gi, chi-sã-gi,
ci-li-bi, ciur-ba-gi, cu-mi-ta-gi, cu-shu-ri, fi-lun-di, fur-ni-gi,
gãi-dã-gi, hai-ma-li, hãn-gi, ma-thi-ti, mi-ra-cli, mush-mur-li,
mush-ti-ri, ni-shan-li, pã-pu-gi, pish-li, ri-va-ni, shi-cã-gi, so-ba-gi,
spa-ti, su-fa-ri, va-li, shi alti poati tsi n-ascãparã.
Nota 4 – Zboarãli cari bitisescu cu unã vocala e pi cari cadi actsentul;
nu lipsescu vãrãoarã scriari cu i. Aeste zboarã, ca bunãoarã: ca-fe,
cea-re, chi-ma-ne, cu-be, gãi-le, gij-ve, ha-le, ha-re, ma-de, pir-chin-
de, ti-mi-ne, ti-ni-che, tis-chi-re, etc. sã ngrãpsescu totna cu e.
Sonlu 3: Vocala icã Semivocala i tsi
poati si s-avdã sh-cu un son ghamma grãtsescu nãinti.
Suntu zboarã iu sonlu i poati si s-avdã curat, ca tuti alanti sonuri i, ma
poati si s-avdã sh-cu sonlu gãrtsescu ghamma nãinti. Multi ori, aestu
son ghamma si scrii, ma sh-multi ori nu easti pronuntsat shi nu si scrii.
Cu tuti cã, tr-aesti zboarã nu s-ari loatã vãrnã apofasi la simpozionlu di64
Bituli dit 1997, mintea-a noastrã easti s-li scriem cu y, nu cu i. Tr-
atsea featsim regula di ma nghios.
Regulã – Zboarãli tsi au unã vocalã i cari poati si s-avdã sh-ca y (sonlu
ghamma grãtsescu) va si scrii cu y. Exceptsiili va s-aspunã tu un
dictsiunar niscriat ninga.
Avem zboarã tsi pot si s-avdã (shi s-hibã scriati) em cu i, em cu yi/ye.
Bunãoarã, noi dzãtsem cã, tr-aesti zboarã-exempli di ma nghios:
(i) easti ghini si sã scrii: mã-yi-i/mã-yi-e, Ster-yiu, Tur-yea, Ver-yea,
vlu-yi-i/vlu-yi-e, yeah-ni-i/yeah-ni-e, yeam-bu-lã, Yeani, yea-ni-tsar,
yea-nu-rã, yea-tru, yea-ur-ti, yer-mu, yi-li-i/yi-li-e, yi-mi-shi, yin,
Yi-nar, yi-na-ti/yi-na-te, yi-neam, Yior-gu, yis, yi-tri-i/yi-tri-e,
yiur-ti-i/yiur-ti-e, yiz-mã, Yiz-mã-ciunj, etc. shi
(ii) nu easti ghini si sã scrii: mã-i-i/mã-i-e, Ste-riu, Tu-ria, Ve-ria,
vlu-i-i/vlu-i-e, iah-ni-i/iah-ni-e, iam-bu-lã, Iani, ia-ni-tsar, ia-nu-rã,
ia-tru, ia-ur-ti, ier-mu, i-li-i/i-li-e, i-mi-shi, in, I-nar,
i-na-ti/i-na-te, i-neam, Ior-gu, is, i-tri-i/i-tri-e, iaur-ti-i/iaur-ti-e,
iz-mã, Iz-mã-ciunj, etc.
Nu putem s-dãm vãrã regulã generalã. Noi va cãftãm ca, scriarea
corectã a
catiunui zbor, cu unã singurã i cu dauã varianti, s-hibã aspusã tu un
dictsiunar niscriat ninga.
Sonlu 4: Semivocalã i (totna scriatã), tsi s-avdi deadun cu unã
semivocalã u (niscriatã) dupã ea
Regulã – Substantivili (masculini shi neutri), adgectivili (masculini) shi
verbili (la prezentu, persoana 1), tsi bitisescu cu unã combinatsie di
dauã semivocali iu, tsi yin dupã
(i) unã consoanã: c, ch, g, gh, h, shi y, icã
(ii) unã vocalã a shi o, icã un diftongu oa shi ea/ia (vocalã a,
semivocali i/e/o), lipsescu scriari mash cu semivocala i dit bitisitã; sh-
cu tuti cã s-avdi, semivocala u nu si ngrãpseashti.
Bunãoarã:
(i) Cãndu s-avdu cu combinatsia (di dauã semivocali) iu tu coadã tsi
yini dupã consoanili (simpli shi compusi): c, ch, g, gh, h, shi y, zboarãli
lipsescu scriari ca: ayi (singular masculin), (mini) a-prochi, a-rici
(singular masculin), as-cum-tici (singular neutru), a-vlachi (singular
neutru, cã la singular fiminin s-pronuntsã a-vla-chi, cu vocala i), (mini)
ncaci (la prota persoanã), ba-ljaci (singular masculin), cãr-paci
(singular masculin), cochi (singular masculin), cohi (singular neutru),
cu-cu-lici (singular neutru), cu-cu-tici (singular masculin), cu-paci65
(singular masculin), cu-ragi, (mini) dis-caci, feci, gãr-baci (singular
neutru), ghiu-maci (singular neutru), ghiu-veci (singular neutru), li-cu-
rici (singular masculin), mi-ru-loyi (singular, neutru), poci, psohi
(singular masculin), stãn-gaci (singular masculin), tãl-maci, tuci, u-
raci (singular masculin), zvici (singular neutru), etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari ca: ayiu, a-prochiu, a-riciu,
as-cum-ticiu, a-vlachiu, ãn-caciu, ba-ljaciu, cãr-paciu, cochiu, cohiu,
cu-cu-liciu, cu-cu-ticiu, cu-paciu, cu-ragiu, dis-caciu, feciu, gãr-baciu,
ghiu-maciu, ghi-veciu, li-cu-riciu, mi-ru-loyiu, pociu, psohiu, stãn-
gaciu,tãl-maciu, tuciu, u-raciu, zviciu, etc.
(ii) Cãndu s-avdu cu combinatsia (di dauã semivocali) iu tu coadã tsi
yini dupã vocalili a shi o icã diftondzãlj oa shi ea (ca parti dit
diftondzãlj icã triftondzãlj ai, oi, oai shi eai, cu vocali a/o, semivocali
i/e/o),zboarãli lipsescu scriari ca: bu-du-vai, bu-geai, ceai (la neutru,
cã la fiminin si scrii cea-i/cea-e), grai, lai, loai, Mai, mir-yiu-loi, plai,
su-mu-lai, ti-hi-lai, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari ca: bu-du-vaiu, bu-geaiu, ceaiu, graiu,
laiu, loaiu, Maiu, mir-yiu-loiu, plaiu, su-mu-laiu, ti-hi-laiu, etc.
Nota 1 -Multi ori (ma nu totãna), pluralu di la zboarãli di ma nsus, si
scriu idyea soe cu singularlu, mash cã s-avdu fãrã semivocala u dit
bitisitã; s-avdu mash cu i. Ma s-hibã zboarã masculini, semivocala i
armãni semivocalã, sh-ma s-hibã zboarã neutri, semivocala i s-fatsi
vocalã Ashiavem zboarãli, la plural:
(i) masculini, ayi, a-rici, ba-ljaci, bu-geai, cãr-paci, cochi, cu-cu-tici,
cu-paci, li-cu-rici, mi-ru-lo-yi, psohi, stãn-gaci, u-raci, etc. shi
(ii) neutri, as-cum-ti-ci, bu-du-va-i, co-hi, cu-cu-li-ci, gãr-ba-ci,
ghiu-ma-ci, ghiu-ve-ci, gra-i, zvi-ci, etc.
Idyiul lucru s-fatsi sh-cu formili verbali cari si scriu unã soe la
persoana-a 1-a (iu semivocala u s-avdi) shi la persoana-a 2-a (iu
semivocala u nu s-avdi). Ashi avem zboarãli tsi:
(i) s-avdu cu semivocala u dit soni tsi nu sã ngrãpseashti: (mini mi)
a-prochi, (mini lu) ncaci, (mini) dis-caci, etc. shi
(ii) s-avdu fãrã semivocala u dit soni: (tini ti) a-prochi, (tini lu)
ncaci, (tini) dis-caci, etc.
Nota 2 -Diftondzãlj (scriats) ai shi oi (vocala a/o, semivocalã i), cari
s-avdu cu un u-shcurtu la coadã, suntu dealihealui triftondzãlj
(pronuntsats ma niscriats) aiu shi oiu (vocala a/o, semivocali i shi u);
iarã triftondzãlj (scriats) oai shi eai (vocalã a, semivocali i/e/o), suntu
dealihealui silabi cu unã vocalã shi trei semivocali (pronuntsatsi ma
niscriati) oaiu shi eaiu (vocalã a, semivocali i/e/o/u).
Nota 3 – Avem graiuri (fãrshiruteshtsã) iu semivocala u dit bitisita-a
semivocalãljei iu nu s-avdi dip. Aestu easti unã hari a scriariljei, ca
diftongu, al ai shi oi, shi triftongu oai shi eai.
Nota 4 – Diftongul ai/oi di cari zburãm aoa, nu easti idyiul cu grupurli66
di litiri ai shi oi, iu vocalili a shi o s-aflã tu unã silabã altã dicãt
vocala (nu semivocala) i. Ashi avem, bunãoarã, zborlu va-iu, iu gruplu
di litiri ai nu easti un diftongu cã easti mpãrtsãt tu dauã silabi.
Sonlu 5: Semivocalã i, tsi s-avdi mash i
(nu s-avdi cu unã semivocalã u, niscriatã, dupã ea)
Regulã – (1) Semivocala i, dit bitisita a zboarãlor, tsi ari dinãintea-a
ljei mash unã consoanã, simplã i compusã, ma nu complexã (va dzãcã,
unã consoanã tsi yini dupã unã vocalã):
(i) lipseashti scriari, cãndu yini dupã tuti consoanili simpli (nu
complexi) shi patruli consoani compusi ch, dh, gh shi th, shi
(ii) nu lipseashti scriari, cãndu yini dupã consoanili compusi dz, lj,
nj, sh, shi ts.
(2) Semivocala i tsi s-aflã tu nchisita i bitisita-a diftondzãlor icã a
triftondzãlor ia/ai, ãi, ie/ei, io/oi, ii, iu/ui, ioa/oai, eai, lipseashti
totna scriari.
Exceptsiili va s-hibã mash atseali aspusi la vocalili a, e, o shi u, va
dzãcã, cãndu aesti vocali yin dupã unã silabã tsi bitiseashti cu:
(i) vocala i,
(ii) litira j (inclusiv nj shi lj) shi
(iii) litira compusã sh.
(3) Cãndu s-articuleadzã, zboarãli tsi bitisescu la plural cu unã
semivocalã i:
(i) lipsescu scriari fãrã i nãintea-a articului, cãndu bitisescu cu ri shi
(ii) lipsescu scriari cu i nãintea-a articului, cãndu bitisescu cu ci,
gi, hi (inclusiv chi shi ghi), ji, vi shi yi.
Exceptsii la scriarea icã niscriarea-a semivocalãljei i va si s-facã mash
atumtsea cãndu va s-u va maxus scriitorlu ca, bunãoarã, cãndu tu-unã
puizii, ritmul a versului u caftã.
Bunãoarã:
(1) (i) Zboarãli iu semivocala i s-aflã tu bitisitã sh-yini dupã unã
singurã consoanã simplã (inclusiv consoana y cãndu s-avdi ca sonlu
ghamma gãrtsescu) lipsescu scriari cu i, ca zboarãli: a-buri, a-di-ljeri,
a-du-tseri, a-mãyi, a-nemi, a-po-fasi (plural), a-rici (plural), ayi, azi,
(tini) ncaci, ba-gayi, bu-havi, car-tofi, ca-ta-fro-nisi (plural),
ca-tas-hasi (plural), cã-liyi, chi-ver-nisi (plural), coa-cãji, co-ciuyi,
coji, co-luyi, co-shavi, cu-paci (plural), dis-caci, dis-poti, dur-njiri
(plural), fi-ciori, ftohi, gãr-buyi, gayi, griyi, i-po-tisi (plural),
i-sihi, lo-curi, Luni, mi-so-trivi, mo-lavi, mu-liyi, mur-dari (masculin
plural), pã-duri (plural), peji, pezi, pis-chesi (plural), poci (tsi va
dzãcã nats, sãrmãnitsi, nu poaci, tsi va dzãcã, oali, stamni), pohi,
presh-cayi, psohi, pur-tãri, scãn-duri, sclayi, siyi, strãji, strehi,67
stu-mãhi, thesi (plural), tihi (plural), tim-bihi (plural), u-raci
(plural), vlahi, etc.
(ii) Zboarãli iu semivocala i s-aflã tu bitisitã sh-yini dupã unã singurã
consoanã compusã ch, dh, gh shi th, (ma nu consoana complexã x)
lipsescu scriari cu i, ca zboarãli: a-lu-mãchi, ãn-treghi, a-rachi, a-
raghi, a-roghi/roghi, a-vlãchi (pluralu di la zborlu fiminin a-vla-chi),
bã-buchi (plural), bighi, bi-li-gichi (plural), bu-luchi (plural), cã-pãchi,
cu-ciughi, fu-shechi (plural), mi-rãchi, sin-duchi (plural), slaghi,
tu-fechi (plural), etc.
(iii) Zboarãli iu semivocala i s-avdi tu bitisitã sh-yini dupã unã singurã
consoanã compusã dz, lipsescu scriari fãrã i, ca zboarãli: a-mi-radz,
a-mi-ridz, a-rãdz, as-tãdz, a-sudz, badz, bã-lidz, bur-lidz, chi-rã-midz,
fadz, fudz, lã-ludz, ledz, lum-bãdz, pa-radz, vedz, vrun-didz, etc. Aesti
zboarã nu lipsescu scriari cu i ca: a-mi-radzi, a-mi-ridzi, a-rãdzi,
as-tãdzi, a-sudzi, badzi, bã-lidzi, bur-lidzi, chi-rã-midzi, fadzi, fudzi,
lã-ludzi, ledzi, lum-bãdzi, pa-radzi, vedzi, vrun-didzi, etc.
(iv) Zboarãli iu semivocala i s-avdi tu bitisitã sh-yini dupã unã singurã
consoanã compusã lj, lipsescu scriari fãrã i, ca zboarãli: as-pelj, calj,
cea-calj, fu-melj, njelj, etc. shi verbili (la persoana-a daua, cã la prota
persoanã, poati si s-avdã cu un u-shcurtu tsi nu si scrii): a-dilj,
dis-polj, diz-golj, molj, talj, etc. Aesti zboarã nu lipsescu scriari cu i
ca: as-pelji, calji, cea-calji, fu-melji, njelji, etc. shi verbili (la
persoana-a daua, cã la prota persoanã, poati si s-avdã cu un u-shcurtu
tsi nu si scrii): a-dilji, dis-polji, diz-golji, molji, talji, etc.
(v) Zboarãli iu semivocala i s-avdi tu bitisitã sh-yini dupã unã singurã
consoanã compusã nj, lipsescu scriari fãrã i, ca zboarãli: a-linj, anj,
cãs-tãnj, di-punj, fus-tãnj, gã-linj, i-conj, lã-crinj, mãnj, noa-tinj,
oa-minj, pãnj, xenj, etc. Aesti zboarã nu lipsescu scriari cu i ca:
a-linji, anji, cãs-tãnji, di-punji, fus-tãnji, gã-linji, i-conji,
lã-crinji, mãnji, noa-tinji, oa-minji, pãnji, xenji, etc.
(vi) Zboarãli iu semivocala i s-avdi tu bitisitã sh-yini dupã unã singurã
consoanã compusã sh, lipsescu scriari fãrã i, ca zboarãli: a-rosh, a-
ush, cã-tush, ci-resh (plural), mash, mã-nush, min-ghiush (plural
masculin, nu fimininlu min-ghiu-shi), prash (plural), ush, etc. shi
verbili (la persoana-a daua, cã la prota persoanã, poati si s-avdã cu un
u-shcurtu tsi nu si scrii): ãn-fash, ãn-grosh, bash, chish, etc. Aesti
zboarã nu lipsescu scriari cu i ca: a-roshi, a-ushi, cã-tushi, ci-reshi,
mashi, mã-nushi, min-ghiushi (plural masculin, nu fimininlu min-ghiu-
shi), prashi, ushi, etc. shi verbili (la persoana-a daua, cã la prota
persoanã, poati si s-avdã cu un u-shcurtu tsi nu si scrii): ãn-fashi, ãn-
groshi, bashi, chishi, etc.
(vii) Zboarãli iu semivocala i s-avdi tu bitisitã sh-yini dupã unã singurã
consoanã compusã ts, lipsescu scriari fãrã i, ca zboarãli: a-rãts, a-
vets,68
a-vuts, blãs-ti-mats, car-ca-lets, cãn-tats, chi-ruts, cu-mãts, dats,
fats, frats, mã-rats, mi-lets, mi-nuts, pots, prots, scots, shi-dets, tuts,
etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari cu i ca: a-rãtsi, a-vetsi, a-vutsi,
blãs-ti-matsi, car-ca-letsi, cãn-tatsi, chi-rutsi, cu-mãtsi, datsi, fatsi,
fratsi, mã-ratsi, mi-letsi, mi-nutsi, potsi, protsi, scotsi, shi-detsi,
tutsi, etc.
Noti – (i) Formili adilji, ãnfashi, bashi, talji, nu suntu formi trã a daua
persoanã (nu si scrii: tini a-dilji, tini ãn-fashi, tini bashi, tini
talji), ma trã a treia persoanã iu i-lu easti unã vocalã (shi si scrii:
el/ea a-di-lji, el/ea ãn-fa-shi, el/ea ba-shi, el/ea ta-lji);
(ii) forma aroshi, nu easti forma di la masculin plural (a-rosh), ma
easti fimininlu la singular, (a-ro-shi), iu i-lu easti unã vocalã;
(iii) forma aushi, nu easti forma di la masculin plural (a-ush), ma easti
unã dirivatã di-a verbului aushescu (exemplu: el a-u-shi multu);
(iv) calji, easti unã formã (nibunã trã scriari) la plural (ca-lji), a
zborlui cal; trã pluralu-a zborlui cal, noi scriem calj-lji;
(v) zborlu cãs-tã-nji, easti fruhtul di la pomlu cãs-tãnj (la singular, tsi
s-avdi cu un u-shcurtu tu soni);
(vi) mashi, adutsi cunfuzii cu zborlu ma-shi/mã-she, hãlatea cu cari
s-acatsã jarlu-a foclui; shi
(vii) zboarãli ush, cã-tush, mã-nush, suntu formili (di la plural) cari,
ma s-hibã scriati cu semivocala i tu bitisitã ca: ushi, cã-tushi, mã-
nushi, pot s-hibã mintiti cu singularlu: u-shi, cã-tu-shi, mã-nu-shi, iu i-
lu easti unã vocalã, ashi cum s-avdu tu multi graiuri armãneshti (cã tu
alti graiuri aesti zboarã pot si s-pronuntsã la singular shi u-shã, cã-tu-
shã, mã-nu-shã).
(2) Zboarãli tsi au diftondzãlj icã triftondzãlj: ia/ai, ãi, ie/ei, io/oi,
ii, iu/ui, ioa/oai, eai, lipsescu scriari ca zboarãli: a-giun-gu, ãn-ghios,
chiosh-cu, ci-cior, cioc, ciu-di-i/ciu-di-e, ciu-mag, fi-cior, fi-ciu-ric,
ghium, gio-ni, ia-ra, ear-bã, iar-nã, iu-va, min-ciu-nã, a-drai, a-rãi
(pluralu di la adgectivlu arãu, nu dirivata a-rã-i di la verbul arãescu),
bi-lii, boi (prãvdzã, nu bo-i/bo-e!), fu-dzii, fui, mã-cai, mã-rã-cui,
pish-ti-rei, ui-di-ses-cu, vi-dzui, beai, bu-geai, ceai, ci-cioa-ri,
cioa-rã, cu-reai, dzã-tseai, greai, loai, ncioa-mir, etc.
Exceptsiili va s-hibã mash atseali aspusi tu lectsiili iu zburãm (icã iu va
zburãm) trã vocalili a, e, o shi u, va dzãcã, ti zboarã cari lipsescu
scriari ca: ac-shu, a-rã-chi-e, a-rã-es-cu, a-rã-njos, a-yeas-pi, a-yi-
nja, bu-ja-nã, cã-tu-sha, chep-tu, ciu-di-e, coa-ja, fu-ljor, ge-pi, gu-
sha, hã-njuri, her, ed, es, i-ti-a, ja-li, lam-nja, ljer-tu, li-shor, Ma-ri-a,
min-du-es-cu, moa-sha, mush-clju, nja-ri, njel, oa-e, pea-ja, ploa-e,
preac-lja, scu-ljo, ti-nji-a, un-glja, u-sha, vã-lju-ri, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari ca: ac-shiu, a-rã-chi-ie, a-rã-ies-cu,69
a-rã-njios, a-yias-pi, a-yi-njia/a-yi-njea, bu-jia-nã/bu-jea-nã,
cã-tu-shia/cã-tu-shea, chiep-tu, ciu-di-ie, coa-jia/coa-jea, fu-ljior,
gie-pi, gu-shia/gu-shea, hã-njiuri, hier, ied, ies, i-ti-ia/i-ti-ea,
jia-li/jea-li, lam-njia/lam-njea, ljier-tu, li-shior, Ma-ri-ia/Ma-ri-ea,
min-du-ies-cu, moa-shia/moa-shea, mush-cljiu, njia-ri/njea-ri, njiel,
oa-ie, pea-jia/pea-jea, ploa-ie, preac-ljia/prea-cljea, scu-ljio,
ti-nji-ia/ti-nji-ea, un-gljia/un-gljea, u-shia/u-shea, vã-ljiu-ri, etc.
Nota 1 – Trã diftondzãlj icã triftondzãlj ia, ie, ioa/oai, shi eai, avem
zburãtã tu lectsiili-a sonurlor a shi e. Trã diftondzãlj io/oi shi iu/ui va
zburãm tu lectsiili-a sonurlor o shi u. Iarã trã diftongul ii, nu-avem
tsiva trã spuneari, cã nu prizintã vãrnã prublemã.
Nota 2 – Tu diftondzãlj shi triftondzãlj dit regula aspusã aoa, i-lu easti
semivocalã, nu ca tu zboarãli ar-niu, cãr-ci-liu, cãr-di-liu, hiu, ir-njiu,
shtiu, sti-hiu, sti-hii, yiu, etc. iu i-lu easti vocalã.
Nota 3 – Aoa zburãm di sonuri dit un diftongu, nu sonuri tsi s-aflã
mpãrtsãti tu dauã silabi; ca bunãoarã tu zboarãli: di-pri-u-nã, hã-ri-os,
hu-e/hu-i, i-ti-a, Ma-ri-a, ni-or, ni-oas-pi, pri-o-ni, ti-nji-a, tsi-ur,
etc.
Nota 4 -Cãndu yin dupã combinatsiili di litiri: lj, nj, sh (ca tu zborlu
ljai, bunãoarã) e-lu shcurtu dit triftongul eai nu si scrii (ashi cã
triftongul s-transformã tu diftongul ai).
(3) (i) Avem zboarã (masculini shi fiminini) tsi bitisescu la plural cu ri
(semivocalã i), ca: a-buri, a-huri, a-rã-uri, ar-buri, bã-sheri, cã-ljuri,
cã-rãri, ci-dãri, dze-nuri, dzi-niri, fi-ciori, guri, lje-puri, lo-curi,
mã-cãri, mur-dari, Njer-curi (la plural sh-la singular!), nu-rãri, mori,
pã-duri, pra-guri, seri, si-nuri, su-dori, su-rãri, tif-teri, scãri,
vã-ljuri, vim-turi, etc. Cãndu suntu articulati, aesti zboarã lipsescu
scriari fãrã semivocala i ca:
(a) la nominativ shi acuzativ, a-bur-lji, a-hur-li, a-rã-ur-li, ar-bur-lji,
bã-sher-li, cã-ljur-li, cã-rãr-li, ci-dãr-li, dze-nur-li, dzi-nir-lji,
fi-cior-lji, gur-li, lje-pur-lji, lo-cur-li, mã-cãr-li, mur-dar-lji,
Njer-cur-li, nu-rãr-li, mor-li, pã-dur-li, pra-gur-li, ser-li, si-nur-li,
su-dor-li, su-rãr-li, tif-ter-li, scãr-li, vã-ljur-li, vim-turli, etc shi
(b) la genitiv shi dativ, a-bur-lor, a-hur-lor, a-rã-ur-lor, ar-bur-lor,
bã-sher-lor, cã-ljur-lor, cã-rãr-lor, ci-dãr-lor, dze-nur-lor, dzi-nir-lor,
fi-cior-lor, gur-lor, lje-pur-lor, lo-cur-lor, mã-cãr-lor, mur-dar-lor,
Njer-cur-lor, nu-rãr-lor, mor-lor, pã-dur-lor, pra-gur-lor, ser-lor,
si-nur-lor, su-dor-lor, su-rãr-lor, tif-ter-lor, scãr-lor, vã-ljur-lor,
vim-tur-lor, etc.
(ii) Avem zboarã (masculini shi fiminini), tsi bitisescu la plural cu ci,
hi, chi, gi, ghi, ji, vi shi yi (semivocalã i), ca: a-mãhi, a-mãyi,
a-vlãchi, ayi, a-rachi, a-raghi, bã-buchi, bãr-gãci, bi-li-gichi, bu-havi,
bu-luchi, cã-lãhi, cã-mi-lãhi, cãm-cichi, cã-rãyi, cã-pãchi, cu-nãyi,70
cir-cehi, coji, du-lãchi, ftohi, fu-shechi, gãgi, gechi, hri-sãhi, i-sãchi,
i-sihi, is-nãhi, lãhi, longi, lu-mãchi, mi-rãchi, nichi, peji, ploci,
presh-cayi, psohi, sclayi, slaghi, strehi, stu-mãhi, su-cãchi, tihi,
tim-bihi, vlahi, zeghi, zu-lãchi, etc. Cãndu suntu articulati, aesti zboarã
lipsescu scriari cu semivocala i ca:
(a) la nominativ shi acuzativ, a-mãhi-li, a-mãyi-li, a-vlãchi-li, ayi-lji,
a-rachi-lji, a-raghi-lji, bã-buchi-li, bãr-gãci-li, bi-li-gichi-li,
bu-havi-lji, bu-luchi-li, cã-lãhi-li, cã-mi-lãhi-li, cãm-cichi-li,
cã-rãyi-li, cã-pãchi-li, cu-nãyi-li, cir-cehi-li, coji-li, du-lãchi-li,
ftohi-lji, fu-shechi-li, gãgi-li, gechi-li, hri-sãhi-li, i-sãchi-li,
i-sihi-lji, is-nãhi-li, lãhi-li, longi-li, lu-mãchi-li, mi-rãchi-li,
nichi-li, peji-li, ploci-li, presh-cayi-lji, psohi-lji, sclayi-lji,
slaghi-lji, strehi-li, stu-mãhi-li, su-cãchi-li, tihi-li, tim-bihi-li,
vlahi-lji, zeghi-li, zu-lãchi-li, etc. shi
(b) la genitiv shi dativ, a-mãhi-lor, a-mãyi-lor, a-vlãchi-lor, ayi-lor,
a-rachi-lor, a-raghi-lor, bã-buchi-lor, bãr-gãci-lor, bi-li-gichi-lor,
bu-havi-lor, bu-luchi-lor, cã-lãhi-lor, cã-mi-lãhi-lor, cãm-cichi-lor,
cã-rãyi-lor, cã-pãchi-lor, cu-nãyi-lor, cir-cehi-lor, coji-lor,
du-lãchi-lor, ftohi-lor, fu-shechi-lor, gãgi-lor, gechi-lor, hri-sãhi-lor,
i-sãchi-lor, i-sihi-lor, is-nãhi-lor, lãhi-lor, longi-lor, lu-mãchi-lor,
mi-rãchi-lor, nichi-lor, peji-lor, ploci-lor, presh-cayi-lor, psohi-lor,
sclayi-lor, slaghi-lor, strehi-lor, stu-mãhi-lor, su-cãchi-lor, tihi-lor,
tim-bihi-lor, vlahi-lor, zeghi-lor, zu-lãchi-lor, etc.
(iii) Avem zboarã, tsi bitisescu la plural cu unã semivocalã i tsi yini
dupã unã vocalã, ca: cea-rei, ciu-dii, cljei, cu-prii, gãi, Gioi, hui,
ir-njii, i-si-hii, i-tii, mãi, pa-rei, ploi, pus-ti-lii, soi, yii, znjii,
etc. Cãndu suntu articulati, aesti zboarã lipsescu scriari cu semivocala i
ca:
(a) la nominativ shi acuzativ, cea-rei-li, ciu-dii-li, cljei-li,
cu-prii-li, gãi-li, Gioi-li, hui-li, ir-njii-li, i-si-hii-li, i-tii-li,
mãi-li, pa-rei-li, ploi-li, pus-ti-lii-li, soi-li, yii-li/yii-lji,
znjii-li, etc. shi
(b) la genitiv shi dativ, cea-rei-lor, ciu-dii-lor, cljei-lor, cu-prii-lor,
gãi-lor, Gioi-lor, hui-lor, ir-njii-lor, i-si-hii-lor, i-tii-lor, mãi-lor,
pa-rei-lor, ploi-lor, pus-ti-lii-lor, soi-lor, yii-lor, znjii-lor, etc.
PRUBLEMÃ
Tu-aestã prublemã va dãm un textu tu cari va si s-aflã ndauã zboarã
niscriati ghini. Lucrul a cititorlui va s-hibã ta s-li aflã aesti zboarã,
s-li ngrãpseascã cum lipseashti shi s-aflã tsi regulã dit lectsia di ma
nsus avem cãlcatã tu scriari.
Prublemã – Astãdzi, unã dzuã mushatã di Maiu, imnam tu pãdurea cu
fadzi cã sucãchli nu para eara buni. Cãnili yinea dupã mini. Yineam di71
la sculjo sh-nidzeam cãtrã casa-a featãljei shi a dzinirlui a meu.
Mindueam cã elji suntu acasã ma nu earam sigur. Chirolu eara ca
ntunicat. Soarli nu s-para videa di itia-a arburilor. Avea datã niheamã
ploai sh-perlu nji s-avea udatã. Scosh cheaptinli din gepi, shi-ca sã-nji
discaciu niheamã perlu, mi chiptinaiu. « Mi-aprochiu di casã » nji-
dzãshiu cu mintea, shi vream s-mi-aspun cu perlu ndreptu. Earam
avursit di tuti vãljurili shi dzenurili tsi-aveam tricutã.
Agiumshu la casa-a featã-meai. Avea tricutã ndoi anji di cãndu u-avea
acumpratã casa. Cum nu eara avutsi, casa tsi-avea acumpratã, eara
njicã sh-adratã di chirimidzi. Avea sh-unã ahuri trã njelji, noatinji sh-
calji.
Ahurea nu eara curatã sh-avea multi bãlidzi. Tu-avlii avea doi cireshi,
vãrã trei-patru cupaci shi trei cãstãnji. Lumãchli-a cãstãnjlor eara
ncãrcati di cãstãnji. Cojli di cãstãnji eara arcati mpadi. Avea sh-unã
grãdinã cu multi lãludzi mushati. Ma bãbuchli-a lãludzilor nu-avea
dishcljisã ninga. Hilji-mea eara nafoarã tu-avlie, ningã un cupaciu
gros,cu-un pociu sh-un ghiumaciu. « Va ti-acatsi s-aspelji tsiva
stranji? » u ntribaiu. « Nu, voiu s-ljau mashi niheamã apã ti n casã »,
nji-turnã ea zborlu. Ndauã gãljinji sh-un cucuticiu ansãrea priningã
ndoilji cupaci dit avlii sh-un ariciu imna peagalea. Loai s-u bashiu, shi-
nji si pãrea cã nu para vrea s-mi bashi sh-ea. Nãsã nu para eara
oaspitã cu bãsherili. « Cãtse nu vrei s-mi bashi? » u cãrtii niheamã. Mi
feciu cã nu voi s-intru n casã.
Nji-eara cã va mi ncaciu cu dzinir-njiu. Pãnã tu soni intraiu.
Hilji-mea avea multi iconji pi stizmã. Tu-un cohiu a udãlui, s-afla unã
icoanã cu-un ayiu. Ficiorilji a ljei eara mãri sh-avea vgatã din casã cu
nurãrili a ljei. Shidea tu-unã altã hoarã, deadun cu surãrili a lor.
Gionili-a ljei s-afla n casã. « Tsi fatsi? lu ntribaiu. » « Ia, nu vedzi tsi
s-fatsi n casã? Tsi vrundidzi mãri am? ». Vrui sã-lji dau ndoi paradzi,
ma nu vru sã-lji lja. Cum nu para avea vimtu n casã, aduchii c-adiljiu
greu.
Vidzui cã dzinir-nju adilji sh-el greu shi-lji dzãshiu: « Tini potsi
s-adilji? Nu mi vedzi mini cã mizi adiljiu? » « Ti ved » ãnji toarnã el
zborlu. « Ma s-nu ti-arãseascã, fudzi din casã, ashi cum fudzi aieri
Tolji ».
DIZLIGAREA-A PRUBLEMÃLJEI
Zboarãli tsi nu suntu scriati ghini (shi ndauã alti cari suntu scriati
ghini) va s-hibã sumliniati. Deapoea, trã cati zbor, va s-aspunem
regulili tsi furã cãlcati.
Prublemã – Astãdz, unã dzuã mushatã di Mai, imnam tu pãdurea cu
fadz cã sucãchili nu para eara buni. Cãnili yinea dupã mini. Yineam di
la sculjo72
sh-nidzeam cãtrã casa-a featãljei shi a dzinirlui a meu. Mindueam cã
elj suntu acasã ma nu earam sigur. Chirolu eara ca ntunicat. Soarli nu
s-para videa di itia-a arburlor. Avea datã niheamã ploai sh-perlu nji s-
avea udatã. Scosh cheaptinli din gepi, sh-ca sã-nj discac niheamã
perlu, mi chiptinai. « Mi-aprochi di casã » nj-dzãsh cu mintea, shi
vream s-mi-aspun cu perlu ndreptu. Earam avursit di tuti vãljurli shi
dzenurli tsi-aveam tricutã.
Agiumshu la casa-a featã-meai. Avea tricutã ndoi anj di cãndu u-avea
acumpratã casa. Cum nu eara avuts, casa tsi-avea acumpratã, eara
njicã sh-adratã di chirimidz. Avea sh-unã ahuri trã njelj, noatinj sh-
calj.
Ahurea nu eara curatã sh-avea multi bãlidz. Tu-avlii avea doi ciresh,
vãrã trei-patru cupaci shi trei cãstãnj. Lumãchili-a cãstãnjlor eara
ncãrcati di cãstãnji. Cojili di cãstãnji eara arcati mpadi. Avea sh-unã
grãdinã cu multi lãludz mushati. Ma bãbuchili-a lãludzlor nu-avea
dishcljisã ninga.
Hilji-mea eara nafoarã tu-avlie, ningã un cupaci gros, cu-un poci sh-un
ghiumaci. « Va ti-acats s-aspelj tsiva stranji? » u ntribai. « Nu, voiu s-
ljau mash niheamã apã ti n casã », nj-turnã ea zborlu. Ndauã gãljinj
sh-un cucutici ansãrea priningã ndoilji cupaci dit avlii sh-un arici imna
peagalea. Loai s-u bashi, shi-nj si pãrea cã nu para vrea s-mi bashi sh-
ea.
Nãsã nu para eara oaspitã cu bãsherli. « Cãtse nu vrei s-mi bash? » u
cãrtii niheamã. Mi feci cã nu voi s-intru n casã. Nj-eara cã va mi ncaci
cu dzinir-njiu. Pãnã tu soni intrai.
Hilji-mea avea multi iconj pi stizmã. Tu-un cohi a udãlui, s-afla unã
icoanã cu-un ayi. Ficiorlji a ljei eara mãri sh-avea vgatã din casã cu
nurãrli a ljei. Shidea tu-unã altã hoarã, deadun cu surãrli a lor.
Gionili-a ljei s-afla n casã. « Tsi fats? lu ntribai. » « Ia, nu vedz tsi
s-fatsi n casã? Tsi vrundidz mãri am? ». Vrui sã-lj dau ndoi paradz, ma
nu vru sã-lj lja. Cum nu para avea vimtu n casã, aduchii c-adilji greu.
Vidzui cã dzinir-nju adilji sh-el greu shi-lji dzãsh: « Tini potsi s-adilj?
Nu mi vedzi mini cã mizi adilj? » « Ti ved » ãnj toarnã el zborlu. « Ma
s-nu ti-arãseascã, fudz din casã, ashi cum fudzi aieri Tolj ».
(1) Regula dzãtsi cã zboarãli masculini (shi niutri singular) tsi
bitisescu cu ri shi ni (vocalã i, niactsintuatã) tsi yini dupã unã
vocalã, pot ca sã sh-u-alãxeascã vocala i (dit ri shi ni) tu
semivocalã. Aestã vocalã/semivocalã poati si sã ngrãpseascã i
s-nu sã ngrãpseascã, dupã cum u va omlu. Ahtãri suntu
zboarãli: « cãnili, dzinirlui, soarli, cheaptinli,gionili » tsi suntu
scriati fãrã alathus. Ma aesti zboarã pot s-hibã scriati
shi: « cãnli, dzinirilui, soarili, cheaptinili, gionli ».
(2) Regula dzãtsi cã zboarãli (masculini shi fiminini) tsi73
bitisescu la plural cu ri (semivocalã i), cãndu suntu articulati,
aesti zboarã lipsescu scriari fãrã semivocala i. Tr-atsea
scriarea ndreaptã a zboarãlor:
« arburilor, vãljurili, dzenurili, ficiorilji, nurãrili, surãrili,
bãsherili » easti: « arburlor, vãljurli, dzenurli, ficiorlji, nurãrli,
surãrli, bãsherli ».
(3) Regula dzãtsi cã zboarãli (masculini shi fiminini) tsi
bitisescu la plural cu ci, hi, chi, gi, ghi, ji, vi shi yi (semivocalã
i), cãndu suntu articulati, aesti zboarã lipsescu scriari cu
semivocala i. Tr-atsea scriarea ndreaptã a zboarãlor:
« lumãchli, cojli, bãbuchli, sucãchli » easti:« lumãchili, cojili,
bãbuchili, sucãchili »
(4) Regula dzãtsi cã zboarãli tsi bitisescu cu combinatsia (di
dauã semivocali) iu cari yini dupã consoanili (simpli shi
compusi): c, ch, g, gh, h, shi y, lipsescu scriari mash cu
semivocala i (semivocala u nu sã ngrãpseashti). Tr-atsea
scriarea ndreaptã a zboarãlor: « discaciu, mi-aprochiu,
cupaciu, pociu, ghiumaciu, cucuticiu, ariciu,
feciu,ncaciu,cohiu, ayiu » easti: « discaci, mi-aprochi, cupaci,
poci, ghiumaci, cucutici, arici, feci, ncaci, cohi, ayi ».
(5) Regula dzãtsi cã zboarãli tsi bitisescu cu combinatsia (di
dauã semivocali) iu cari yini dupã vocalili a shi o icã
diftondzãlj oa shi ea (ca parti dit diftondzãlj icã triftondzãlj ai,
oi, oai shi eai, cu vocali a/o, semivocali i/e/o), lipsescu scriari
mash cu semivocala i (semivocala u nu sã ngrãpseashti). Tr-
atsea scriarea ndreaptã a zboarãlor: « Maiu, chiptinaiu,
intraiu, ntribaiu » easti: « Mai, chiptinai, intrai, ntribai ».
Aestã regulã s-advgã la unã altã regulã tsi dzãtsi cã
semivocala i cari yini dupã litirili compusi sh, nj, lj, etc. nu sã
ngrãpseashti. Tr-atsea, zboarãli: « bashiu, dzãshiu, adiljiu »
lipsescu ngrãpsiri: « bash, dzãsh, adilj ».
(6) Regula dzãtsi cã zboarãli iu semivocala i s-avdi tu bitisitã
sh-yini dupã unã singurã consoanã compusã dz, lipsescu
scriari fãrã i Tr-atsea scriarea ndreaptã a zboarãlor: « astãdzi,
fadzi, chirimidzi, bãlidzi, lãludzi, lãludzilor, paradzi, vedzi,
vrundidzi, » easti: « astãdz, fadz, chirimidz, bãlidz, lãludz,
lãludzlor, paradz, vedz, vrundidz, fudz ».
(7) Regula dzãtsi cã zboarãli iu semivocala i s-avdi tu bitisitã
sh-yini dupã unã singurã consoanã compusã lj, lipsescu scriari
fãrã i Tr-atsea scriarea ndreaptã a zboarãlor: « elji, njelji,
calji, s-aspelji, sã-lji, adilji Tolji » easti: « elj, njelj, calj, s-
aspelj, sã-lj, adilj, Tolj ».
(8) Regula dzãtsi cã zboarãli iu semivocala i s-avdi tu bitisitã
sh-yini dupã unã singurã consoanã compusã nj, lipsescu74
scriari fãrã i Tr-atsea scriarea ndreaptã a zboarãlor: « sã-nji,
nji-dzãsh, cãstãnji, anji, noatinji, nji-turnã, gãljinji, shi-nji,
nji-eara, iconji, ãnji » easti:
« sã-nj, nj-dzãsh, cãstãnj, anj, noatinj, nj-turnã, gãljinj, shi-
nj,nj-eara, iconj, ãnj ».
(9) Regula dzãtsi cã zboarãli iu semivocala i s-avdi tu bitisitã
sh-yini dupã unã singurã consoanã compusã sh, lipsescu
scriari fãrã i Tr-atseascriarea ndreaptã a zboarãlor: « shi-ca,
cireshi, mashi, bashi » easti:« sh-ca, ciresh, mash, bash ».
(10) Regula dzãtsi cã zboarãli iu semivocala i s-avdi tu bitisitã
sh-yini dupã unã singurã consoanã compusã ts, lipsescu
scriari fãrã i Tr-atsea scriarea ndreaptã a zboarãlor: « avutsi,
ti-acatsi, fatsi » easti: « avuts,ti-acats, fats ».
(11) Multi ori, dirivati di-a idyiului zbor pot s-aibã unã vocalã
i, sh-altãoarã semivocalã i. Atumtsea, unã dirivatã si scrii cu
litira I (cãndu i easti vocalã) sh-alantã dirivatã sã scrii fãrã
litira i (cãndu ieasti semivocalã). Va dãm ma nghios ndauã
exempli:
(i) Tu expresia: « Tu-avlii avea doi ciresh, vãrã trei-patru
cupaci shi trei cãstãnji. Lumãchili-a cãstãnjlor eara ncãrcati di
cãstãnji », protlu zbor « cãstãnji » lipseashti scriari « cãs-
tãnj » cã i-lu dit coadã easti semivocalã (pluralu-a pomlui
cãstãnj, tsi s-avdi cu semivocala iu) iarã andoilu « cãstãnji »
easti pluralu-a yimishiljei, cari easti scriat cum lipseashti,
« cãs-tã-nji », cã i-lu dit soni easti vocalã (sh-cari la singular
si scrii tut « cãstãnji »). Tr-atsea expresia lipseashti scriari:
« Tu-avlii avea doi ciresh, vãrã trei-patru cupaci shi trei
cãstãnj. Lumãchili-a cãstãnjlor eara ncãrcati di cãstãnji. »
(ii) Avem expresia: « Loai s-u bashiu, shi-nj si pãrea cã nu
para vrea s-mi bashi sh-ea. Cãtse nu vrei s-mi bashi? ». Itia
trã cari protlu « bashiu » (prizentu, prota persoanã la
singular) sã scrii « bash » u-aspusim ma nsus, andoilu
« bashi » (prizentu, antreia persoanã la singular) easti scriat
cum lipseashti « ba-shi » cã ari vocalã i, iarã antreilu
« bashi » (prizentu, andaua persoanã la singular) sã scrii
« bash » cã i-lu easti unã semivocalã. Tr-atsea expresia
lipseashti scriari: « Loai s-u bash, shi-nj si pãrea cã nu
para vrea s-mi bashi sh-ea. Cãtse nu vrei s-mi bash? ».
(iii) Tu expresia: « Tsi fatsi? lu ntribai. » « Ia, nu vedz tsi s-
fatsi n casã? », protlu « fatsi » (prizentu, persoana-a daua,
singular) lipseashti scriari « fats » cã i-lu easti semivocalã,
iarã andoilu « fatsi » easti scriat cum lipseashti, « fa-tsi », cã
i-lu easti unã vocalã. Tr-atsea expresia va scriari: « Tsi fats?
lu ntribai. » « Ia, nu vedz tsi s-fatsi n casã? » (iv) Avem75
expresia: « aduchii c-adiljiu greu. Vidzui cã dzinir-njiu adilji
sh-el greu shi-lji dzãsh: Tini potsi s-adilji? Nu mi vedzi mini cã
mizi adiljiu? ». Itia trã cari protlu sh-atsel dit sonu « adiljiu »
(prizentu, prota persoanã la singular) si scrii « a-dilj » u-
avem aspusã ma nsus, andoilu « adilji » (prizentu, antreia
persoanã la singular) easti scriat cum lipseashti « a-di-lji » cã
ari vocalã i, iarã antreilu « adilji » (prizentu, andaua persoanã
la singular) sã scrii « a-dilj » cã i-lu easti unã semivocalã. Tr-
atsea expresia lipseashti scriari: « aduchii c-adilj greu.
Vidzui cã dzinir-njiu adilji sh-el greu shi-lji dzãsh: Tini potsi s-
adilj? Nu mi vedzi mini cã mizi adilj? ».
(v) Tu expresia: « Ma s-nu ti-arãseascã, fudzi din casã, ashi
cum fudzi aieri Tolj », protlu « fudzi » (prizentu, persoana-a
daua, singular) lipseashti scriari « fudz » cã i-lu easti
semivocalã, iarã andoilu « fudzi » (tricut, persoana-a treia,
singular) easti scriat cum lipseashti,« fu-dzi », cã i-lu easti
unã vocalã. Tr-atsea expresia va scriari: « Ma s-nu ti
arãseascã, fudz din casã, ashi cum fudzi aieri Tolj ».
LECTSIA 12 – SCRIAREA-A LITIRILOR J, L, Lj, M
LITIRA J
Dupã cum easti scriatã (ca litirã simplã icã parti dit unã litirã
compusã),litira j ari dauã sonuri, un son muljat sh-un son mut.
Singura prublemã tsi ari s-facã cu sonlu j, easti atsea a semivocalilor e
shi i tsi s-avdu cã yin dupã j.
Regulã: (1) Cãndu nu fatsi parti dit litirili compusi lj shi nj, litira j
ari sonlu-timelj muljat.
(2) Cãndu fatsi parti dit litirili compusi lj shi nj, litira j ari sonlu
mut, cari nu s-avdi ma alãxeashti sonlu a litirãljei l icã n tsi s-aflã
nãinti.
(3) Semivocalili e shi i nu si scriu cãndu s-avdu dupã litira simplã j, icã
litirili compusi lj shi nj.
(4) Cãndu un zbor ari dauã varianti:
(i) unã variantã cu litirili l shi j dit gruparea di litiri lj cari s-
pronuntsã ca dauã litiri ahoryea, shi
(ii) altã variantã iu litirili lj s-avdu ca gruparea di litiri lgi,76
scriarea lipseashti si s-facã cu lgi, nu cu lj.
Exceptsii la aesti reguli va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga.
Bunãoarã:
(1) Cãndu nu yini dupã litirili simpli l shi n, litira j ari sonlu a ljei
di timelj muljat tsi s-avdi ca tu zboarãli: bu-ja-nã, coa-ji/coa-ja, ja-li,
jar, pea-ji/peaja, stra-ji/stra-ja, etc.
Cu tuti cã nu si scriu cu je/ji, aesti zboarã s-avdu cu sonlu j muljat, nu
ascur, va dzãcã eali s-avdu (ma nu si scriu!) ca: bu-jea-nã, coa-jea,
jea-li, jear, peajea, stra-jea, etc.
(2) Cãndu easti scriatã ca parti dit litirili compusi lj shi nj, litira j
easti mutã shi easti ufilisitã mash tra s-alãxeascã sonlu a litirãljei l
shi n din fatsã. Ashi avem zboarãli: a-rã-nji/a-rã-nje, calj, cljag,
clja-i/clja-e, cã-pu-lji/cã-pu-lje, cã-runj, cãr-vea-lji/cãr-vea-lje,
gionj, jgljoa-tã, pronj, u-rea-clji/u-rea-clje, etc. iu j-lu easti mut, shi
aspuni mash cã sonurli-a litirilor l shi n (litirili compusi lj shi nj)
suntu muljati. Di-aesti litiri compusi va si zburãm ma nclo. Tora di oarã
vrem mash s-aspunem cã sonlu a litirãljei j cari yini dupã litirili l shi
n, easti mut.
(3) Avem zburãtã (tu lectsi-a litirãljei g) trã zboarãli cari s-pronuntsã
ca dauã varianti, unã cu j shi alantã cu gi/ge. Ashi aflãm zboarãli cari
lipsescu scriari (shi pronuntsari): gean-dar, gioc, gio-ni, giu-dets,
giu-di-cat, giu-gas-tru, giu-gii, giun-giu-nar, gium-bã, giu-mi-ta-ti,
giu-na-mi, giu-nar, giu-na-tic, giun-cu, giu-nel, giu-nes-cu, giu-neash-
ti, giu-nop, giu-pã, giu-rat, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari: jan-dar, joc, jo-ni, ju-dets, ju-di-cat,
ju-gas-tru, ju-gi-i, ju-ju-nar, jum-bã, ju-mi-ta-ti, ju-na-mi, ju-nar,
ju-na-tic, jun-cu, ju-nel, ju-nes-cu, ju-neash-ti, ju-nop, ju-pã, ju-rat,
etc.
(4) Avem zburãtã (tu lectsia-a litirãljei g) sh-trã zboarãli iu j-lu tsi
yini dupã l shi n s-avdi ca un son ahoryea di l shi n. Ashi avem zboarãli
cari lipsescu scriari cu ge/gi, ca: con-gi, giun-giu-lã, nol-gi-can,
hãn-gear, hin-gi, shi fin-gi, etc. Aesti zboarã tsi nu lipsescu scriari cu j
ca: con-ji, jun-ju-lã, nol-ji-can, hãn-jar, hin-ji, shi fin-ji, etc.
Avem shi zborlu nji-redz tsi-armãni ca unã exceptsie cã lipseashti
pronuntsari n’ji-redz, cu dauãli somuri n shi j tsi s-avdu ahoryea.
Ma zboarãli-neologhismi cari, dupã noi, lipsescu scriari ca:
a-ran-gea-men-tu, con-giunc-tsi-i/con-giunc-tsi-e,
in-gec-tsi-i/in-gec-tsi-e etc. va poatã s-armãnã, trã tora di oarã, scriati
sh-ca exceptsiili: a-ran-ja-men-tu, con-junc-tsi-i/con-junc-tsi-e,
in-jec-tsi-i/in-jec-tsi-e, etc.
Notã – Bãgats oarã cã easti ghini si sã shtibã cã suntu locuri iu si scrii
cu sh, cãndu zburãrea s-fatsi cu j. Trã exemplu, avem expresii ca:
sh-vidzui, sh-bãgai, etc. tsi s-avdu shi cu sh, ma s-avdu shi cu j, va77
dzãcã s-avdu sh-ca: j-vidzui, j-bãgai, etc. Cum sh-lu yini di la zborlu
shi, easti ghini si si scrii totna sh-, nu j-; s-nu sã ngrãpseascã cu j,
ashi cum u fãtsea Pericli Papahagi tu cãrtsãli a lui di-aoa sh-unã sutã
di anj.
LITIRILI L, LJ
Dupã cum easti scriatã (ca litirã simplã icã parti dit litira compusã lj),
litira l ari dauã sonuri:
(i) cãndu nu easti nãintea-a litirãljei j, litira l ari sonlu-timelj,
ascur, ca tu zboarãli: a-las, lap-ti, la-lã, lup, etc. shi,
(ii) cãndu easti nãintea-a litirãljei j, litira l ari un son muljat ca tu
zboarãli: a-ljum-trea, calj, lja-nu-rã, ljau, lje-pu-ri, mu-lja-ri,
fu-melj, moa-lji, nji-lji, njilj, etc.
La scriarea-a sonlui l, ascur icã muljat, avem dauã prublemi njits, trã
cari avem zburãtã nãinti, tu alti lectsii, sh-cari li-adutsem aminti tu
regula di ma nghios.
Regulã: (1) Cãndu yin dupã litira compusã lj (l-muljat), semivocalili e
shi i nu si scriu; sonurli e shi i si scriu mash cãndu suntu vocali.
(2) Cãndu un zbor ari dauã varianti:
(i) unã variantã cu litirili l shi j dit gruparea di litiri lj cari s-
pronuntsã ca dauã litiri ahoryea, shi
(ii) altã variantã iu litirili lj s-avdu ca gruparea di litiri lgi,
scriarea lipseashti si s-facã cu lgi, nu cu lj.
Exceptsii la aesti reguli va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga.
Bunãoarã,
(1) Semivocalili (vocalili shcurti) e shi i nu si scriu cãndu yin dupã
litira compusã lj; si scriu mash cãndu suntu vocali. Tr-atsea, ahtãri
zboarã lipsescu scriari ca zboarãli: a-ljum-trea, calj, lja-nu-rã, ljau,
lje-pu-ri, mu-lja-ri, fu-melj, njilj, etc.
Zboarãli di ma nsus nu lipsescu scriari ca: a-ljium-trea, calji,
ljia-nu-rã/ljea-nu-rã, ljiau/ljeau, ljie-pu-ri, mu-ljia-ri/mu-ljea-ri,
fu-melji, njilji, etc.
Pi di-altã parti, lipseashti scriari: lje-pu-ri, nji-lji, etc. cã sonurli e
shi i (dit aesti dauã zboarã di la singular) suntu vocali.
(2) Cãndu avem zburãtã di litira j, avem dzãsã cã avem zboarã-
exceptsii iu dauãli litiri l shi j (tsi pot s-hibã scriati deadun ca tu litira
compusã
lj), s-avdu ca dauã litiri ahoryea, l-j. Zborlu tsi lu-avem datã atumtsea
ca exemplu easti nol-ji-can pronuntsat cu sonlu l tsi s-avdi ahoryea di
sonlu j (zborlu nu s-pronuntsã cu sonlu muljat lj ca no-lji-can), zbor tsi
lipseashti scriari nol-gi-can, nu noljican.78
LITIRA M
Litira m ari mash sonlu-timelj ca tu zboarãli: a-ma-ri, am-bar, mun-ti,
num-tã, pu-moa-rã, etc.
Prublema tsi putem s-u-avem cu scriarea-a sonlui m, easti cã omlu nu
shtii cum s-li ngrãpseascã zboarãli cari pot si s-avdã dauã turlii, sh-cu
sonlu m sh-cu sonlu n.
Regulã: (1) Zboarãli cari
(i) pot si s-avdã dauã turlii, sh-cu sonlu m sh-cu sonlu n, shi
(ii) sonlu m/n s-aflã nãintea-a sonurlor b, p, t shi ts,
lipsescu scriari mash cu m, nu cu n.
(2) Zboarãli cari s-avdu unã singurã turlie, icã cu m, icã cu n, lipsescu
scriari ashi cum s-avdu.
(3) Ma multili zboarã tsi au sonlu m/n nãintea-a sonurlor f shi v, va si
sã scrii cu n, nu cu m. Ma avem shi zboarã tsi si scriu cu m.
Exceptsii la aesti reguli va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga.
Bunãoarã:
(1) (i) Zboarãli trã cari sonlu m/n s-aflã nãintea-a sonlui b, shi cari
lipsescu scriari cu m, nu cu n, suntu: am-ba-ir, am-bar, as-cum-bu-
ses-cu, a-um-brã, bum-bac, bum-bu-nea-dzã, cãm-ba-nã, cãm-bu-rã,
cim-ber, cim-bros,
cu-lu-tum-ba, dãm-bã-rã, dãm-blã, em-bur, flam-burã, gram-bo,
grum-bur, lãm-bic, lim-bã, lum-bar-dã, mbãr-bã-tedz, mbãr-ghi-cea,
mbir-du-es-cu, mbi-tat, mbo-gru, mbolj, mbrus-te-lã, mbu-lji-ses-cu,
mbu-nedz, stam-bo-li, strãm-bu, stum-bu, tãm-bari, tom-bu, tram-pã,
tream-bur, tum-bã, vom-bir shi alti poati tsi n-ascãparã.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari cu n ca: an-ba-ir, an-bar,
as-cun-bu-ses-cu, a-un-brã, bun-bac, bun-bu-nea-dzã, cãn-ba-nã,
cãn-bu-rã, cin-ber, cin-bros, cu-lu-tun-ba, dãn-bã-rã, dãn-blã, en-bur,
flan-burã, gran-bo, grun-bur, lãn-bic, lin-bã, lun-bar-dã, nbãr-bã-tedz,
nbãr-ghi-cea, nbir-du-es-cu, nbi-tat, nbo-gru, nbolj, nbrus-te-lã, nbu-
lji-ses-cu, nbu-nedz, stan-bo-li, strãn-bu, stun-bu, tãn-bari, ton-bu,
tran-pã, trean-bur, tun-bã, von-bir, etc.
(ii) Zboarãli trã cari sonlu m/n s-aflã nãintea-a sonlui p, shi cari
lipsescu scriari cu m, nu cu n, suntu: a-cum-pãr, am-pa-tru-lea,
am-pi-hiur, am-pla-tea, as-cum-pãr, cãm-pu, im-pe-ti-gã, lam-pã,
lamp-si,mpar-tu, mpa-tur, mpãr-ji-nedz, mpã-tu-ra-ri, mpea-tic,
mpea-tur,mpi-pi-redz, mpi-ru-shedz, mpi-zu-es-cu, mplas-cu, mplã-
tescu, mplin,mpl-ua-ri, mprad, mpra-pã, mprã-njes-cu, mpri-u-nã,
mpros-tu, mpru-mut,mprus-tedz, mpu-li-ses-cu, mpu-ljedz,
mpushcljedz, mput, mpu-tsã-nedz,pam-po-ri, scum-pu, stim-pi-nat,
tãm-pã, tem-plu, tim-pu, tim-pu-riu,tram-pã, trum-pe-tã, um-plu shi
alti poati tsi n-ascãparã.79
Aesti zboarã nu lipsescu scriari cu n ca: a-cun-pãr, an-pa-tru-lea,
an-pi-hiur, an-pla-tea, as-cun-pãr, cãn-pu, in-pe-ti-gã, lan-pã, lanp-si,
npar-tu, npa-tur, npãr-ji-nedz, npã-tu-ra-ri, npea-tic, npea-tur,
npi-pi-redz, npi-ru-shedz, npi-zu-es-cu, nplas-cu, nplã-tescu, nplin,
npl-ua-ri, nprad, npra-pã, nprã-njes-cu, npri-u-nã, npros-tu, npru-
mut, nprus-tedz, npu-li-ses-cu, npu-ljedz, npush-cljedz, nput, npu-tsã-
nedz, pan-po-ri, scun-pu, stin-pi-nat, tãn-pã, ten-plu, tin-pu, tin-pu-
riu, tran-pã, trun-pe-tã, un-plu, etc.
(iii) Zboarãli trã cari sonlu m/n s-aflã nãintea-a sonlui t, shi cari
lipsescu scriari cu m, nu cu n, suntu: a-cum-tin, a-gium-tu, a-lim-tu,
a-ljum-trea, a-lum-tu, a-prim-tu, as-cum-tu, as-tim-tu, a-um-tu,
az-vim-tu-rat, dis-fim-tu, frãm-ti, frãm-tu, ghim-tã, ghim-tues-cu,
num-tã, pim-tu, pi-trum-tu, plãm-tu, prim-tu, sãm-tu, spir-lim-tu,
strim-tu,tsim-tu, tum-tu, um-tu, um-tu-rã, vim-tu shi alti tsi n-
ascãparã poati.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari (cu tuti cã pot si s-pronuntsã) cu n ca:
a-cun-tin, a-giun-tu, a-lin-tu, a-ljun-trea, a-lun-tu, a-prin-tu,
as-cun-tu, as-tin-tu, a-un-tu, az-vin-tu-rat, dis-fin-tu, frãn-ti, frãn-tu,
ghin-tã, ghin-tues-cu, nun-tã, pin-tu, pi-trun-tu, plãn-tu, prin-tu,
sãn-tu, spir-lin-tu, strin-tu, tsin-tu, tun-tu, un-tu, un-tu-rã, vin-tu, etc.
(iv) Zboarãli trã cari sonlu m/n s-aflã nãintea-a sonlui t shi ts, shi cari
lipsescu scriari cu m, nu cu n, suntu: a-sãm-tses-cu, a-tum-tsea,
frãm-tsea-uã, sim-tsã shi alti tsi n-ascãparã poati.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari (cu tuti cã pot si s-pronuntsã) cu n ca:
a-sãn-tses-cu, a-tun-tsea, frãn-tsea-uã, sin-tsã, etc.
Nota 1 – Bãgats oarã cã avem:
(i) ndauã zboarã cari s-pronuntsã mash cu m, sh-cari lipsescu scriari
cu m, ca: a-dim-tu, bim-tsã, dãm-tsã (pluralu di la dam-cã), neam-
tsu, sem-ti, shi alti poati tsi n-ascãparã;
(ii) alti multi, multi zboarã cari s-pronuntsã mash cu n, sh-cari lipsescu
scriari cu n, ca: cãn-tu, din-ti, fãn-tã-nã, in-tru, min-tes-cu, min-ti,
mun-ti, mur-min-tu, nã-in-ti, nã-un-tru, ntreg, ntsap, ntu-nea-ric,
ntur-tses-cu, sun-tu, etc. etc. etc. shi
(iii) zboarã tsi s-avdu shi putem s-li-aflãm scriati dauãli turlii, ca:
mbi-du-cljedz shi mpi-du-cljedz, mbis-ti-men shi mpis-ti-men, etc.
Nota 2 – Bãgats oarã cã multi zboarã di ma nsus:
(i) au sh-dirivati tsi nu suntu aspusi aoa,
(ii) pot s-hibã pronuntsati shi scriati cu vocala a shi vocala ã adãvgatã
tu nchisita-a zborlui shi
(iii) pot s-hibã pronuntsati shi cu litira b tu loc di p, icã p tu loc di b
(vedz regula dit lectsia-a litirãljei b).
Unã exceptsie la aestã regulã easti vecljul zbor di arãzgã nturtseascã
(chirut dit limba di adzã) on-bash. Tut tu catiguria di exceptsii va80
s-bãgãm shi zboarã compusi ca: mpã-za-ri, mpo-li, etc. tsi va
lipseascã scriari n pã-za-ri, n Po-li, etc.
(2) Zboarãli trã cari sonlu m/n s-aflã nãintea-a sonurlor f shi v, shi cari
lipsescu scriari cu n, nu cu m, suntu, ashi cum li-aflãm tu dictsiunarlu
al Papahagi: az-vin-gu, ca-ran-fi-lã, fan-fu-rã, gean-fe-si, grun-fla-ri,
nfar-mãc, nfash, nfã-ri-nedz, nfãr-mã-cos, nfã-shi-min-tu, nflu-ca-tã,
nflu-res-cu, nfolj, nfri-cu-shedz, nfri-gu-redz, nfrun-dzãs-cu,
nfu-mi-ljedz, nfush-tedz, nvap-su, nvã-les-cu, nvãr-li-ga, nvãr-tes-cu,
nvãr-tu-shedz, nveas-tã, nver, nves-cu, nvets, nvi-cljedz, nvi-du-es-
cu,nvin-gu, nvi-ni-tsãs-cu, nvi-pi-redz, nvir-dzãs-cu, nvi-redz, nvi-rin,
nvi-ri-nedz, nvis-cã-min-tu, nvish-tes-cu, nvish-ti-dzãs-cu, nvis-ta-
ljan,nvol-bu, nvrag, nvul-bari, sin-fer, sin-fo-nã, sin-fu-ni-i/sin-fu-ni-e
shialti poati tsi n-ascãparã.
Notã – Bãgats oarã cã multi zboarã di ma nsus:
(i) au sh-dirivati tsi nu suntu aspusi aoa, ca bunãoarã, az-vim-tu, cari
nusã ngrãpseashti az-vin-tu, shi
(ii) pot s-hibã pronuntsati shi scriati cu vocala a shi vocala ã adãvgatã
tu nchisita-a zborlui, ca bunãoarã, zboarãli an-vãr-tes-cu shi
ãn-vãr-tes-cu cari lipsescu si sã scrii nvãr-tes-cu, dupã cum u-avem
spusãtu lectsiili-a sonurlor a shi ã.
Singurli exceptsii tsi putum s-aflãm pãnã tora suntu zboarãli: am-vo-ni
shicam-fu-rã.
PRUBLEMÃ
Tu-aestã prublemã va dãm un textu tu cari va si s-aflã multi zboarã
niscriati ghini. Ma va s-avem shi ndauã zboarã tsi suntu ghini scriati.
Lucrul a cititorlui va s-hibã ta s-li aflã (i) zboarãli niscriati ghini,
s-li ngrãpseascã cum lipseashti shi s-aflã tsi regulã dit lectsia di ma
nsus avem cãlcatã tu scriari; shi (ii) zboarãli scriati ghini.
Prublemã – Eara primuvearã, pãdurli nchisirã sã nfrundzascã, lilicili
nchisirã sã nflureascã, ponjlji sã nvirdzascã. Pãzarea eara nplinã di
oaminj. Di-unã parti s-afla unã muljeari tsi shi nfãsha njitslji, tsi
npitica ndauã stranji tra s-lji nveascã ficiorlji ma mãri, sh-cari nplitea
pãrpodz, nu multu scunpi, trã vindeari. Nu para-lj nidzea lucurlu mbar
cã,cu vindearea-a pãrpodzlor, nu scutea carishti cãts paradz. Tr-atsea,
bãrbatslj-a lor, nvirinats cã nu-avea paradz multsã, muta frãntseaua
nsus,sh-loa cu nprumut tra s-acunpãrã trã fumeljli-a lor fãrinã, carni,
untu,unturã sh-cash.
Nafoarã nchisi s-cadã ploaea sh-tserlu trunduea di bunbunidzãri. Pri-
aoash-pri-aclo videai cãti-unã muljeari nfricushatã, trinbura di-arcoari
sh-divintul aratsi. Cãnbãnjli nchisirã s-batã la bisearicã shi nveastili
tiniri sh-featsirã crutsea. Atuntsea intrarã tu bisearicã shi vrurã si sã81
ncljinã nproasti la sãntsãlj dit bisearicã. Vrurã s-ljea s-aprindã sh-
lunbãrdzã. Jeali mari cã nu l-agiundzea paradzlji.
DIZLIGAREA-A PRUBLEMÃLJEI
Zboarãli tsi nu suntu scriati ghini (shi ndauã alti cari suntu scriati
ghini) va s-hibã sumliniati. Deapoea, trã cati zbor, va s-aspunem
regulilitsi furã (i nu furã) cãlcati.
Prublemã -Eara primuvearã, pãdurli nchisirã sã nfrundzascã, lilicili
nchisirã sã nflureascã, ponjlji sã nvirdzascã. Pãzarea eara mplinã di
oaminj. Di-unã parti s-afla unã muljeari tsi shi nfãsha njitslji, tsi
mpitica ndauã stranji tra s-lji nveascã ficiorlji ma mãri, sh-cari mplitea
pãrpodz, nu multu scumpi, trã vindeari. Nu para-lj nidzea lucurlu mbar
cã,cu vindearea-a pãrpodzlor, nu scutea carishti cãts paradz. Tr-atsea,
bãrbatslj-a lor, nvirinats cã nu-avea paradz multsã, muta frãmtseaua
nsus,sh-loa cu mprumut tra s-acumpãrã trã fumeljli-a lor fãrinã, carni,
umtu,umturã sh-cash.
Nafoarã nchisi s-cadã ploaea sh-tserlu trunduea di bumbunidzãri. Pri-
aoash-pri-aclo videai cãti-unã muljeari nfricushatã, trimbura di-arcoari
sh-di vimtul aratsi. Cãmbãnjli nchisirã s-batã la bisearicã shi nveastili
tiniri sh-featsirã crutsea. Atumtsea intrarã tu bisearicã shi vrurã si sã
ncljinã mproasti la sãmtsãlj dit bisearicã. Vrurã s-ljea s-aprindã sh-
lumbãrdzã. Jeali mari cã nu l-agiundzea paradzlji.
(1) Regula dzãtsi cã semivocalili e shi i tsi yin dupã sonlu j (lj shi
nj)
nu si scriu. Tr-atsea zboarãli: « muljeari, ljea, jeali » lipsescu
scriari:
« muljari, lja, jali ».
(2) Regula dzãtsi cã zboarãli trã cari sonlu m/n s-aflã nãintea-
a sonlui b,
lipsescu scriari cu m, nu cu n. Tr-atsea, zboarãli: « nbar,
bunbunidzãri,
trinbura, cãnbãnjli, lunbãrdzã » lipsescu scriari: « mbar,
bumbunidzãri,
trimbura, cãmbãnjli, lumbãrdzã ».
(3) Regula dzãtsi cã zboarãli trã cari sonlu m/n s-aflã nãintea-
a sonlui p,lipsescu scriari cu m, nu cu n. Tr-atsea, zboarãli:
« nplinã, npitica,
nplitea, scunpi, nprumut, acunpãrã, nproasti » lipsescu
scriari: « mplinã, mpitica, mplitea, scumpi, mprumut,
acumpãrã, mproasti »
(4) Regula dzãtsi cã zboarãli trã cari sonlu m/n s-aflã nãintea-
a sonlui t,lipsescu scriari cu m, nu cu n. Tr-atsea, zboarãli:82
« untu, unturã, vintul »lipsescu scriari: « umtu, umturã,
vimtul ».
(5) Regula dzãtsi cã zboarãli trã cari sonlu m/n s-aflã nãintea-
a sonlui
ts, lipsescu scriari cu m, nu cu n. Tr-atsea, zboarãli:
« frãntseaua,
atuntsea, sãntsãlj » lipsescu scriari: « frãmtseaua, atumtsea,
sãmtsãlj »
(6) Regula dzãtsi cã zboarãli trã cari sonlu m/n s-aflã nãintea-
a sonlui f, lipsescu scriari cu n, nu cu m. Tr-atsea, zboarãli:
« nfrundzascã,
nflureascã, nfãsha, nfricushatã » suntu scriati cum lipseashti.
(7) Regula dzãtsi cã zboarãli trã cari sonlu m/n s-aflã nãintea-
a sonlui v, lipsescu scriari cu n, nu cu m. Tr-atsea, zboarãli:
« nvirdzascã, nveascã, nvirinats, nveastili » suntu scriati cum
lipseashti.
LECTSIA 13 – SCRIAREA-A LITIRILOR N, NJ, O, P,
R
LITIRILI N, NJ
Dupã cum easti scriatã (ca litirã simplã i parti dit litira compusã nj),
litira n ari dauã sonuri:
(i) poati s-aibã sonlu-timelj, ascur, cãndu nu easti nãintea-a litirãljei j,
ca tu zboarãli car-ni, na-ri, nea-uã, ni-pot, xea-ni, etc. shi,
(ii) poati s-aibã un son muljat, cãndu easti nãintea-a litirãljei j, parti
dit litira compusã nj, ca tu zboarãli lu-nji-nã, nja-ri, etc.
Nu-avem prublemi mãri cu scriarea-a sonlui n, ascur icã muljat. Mash
cã vrem s-adutsem aminti ndauã reguli trã cari, ma multili, avem
zburãtã nãinti, tu unã altã lectsii.
Regulã: (1) Sonurli e shi i, cãndu yin dupã litira compusã nj:
(i) nu si scriu, cãndu suntu semivocali;
(ii) si scriu cãndu suntu vocali.
(2) Cãndu un zbor ari dauã varianti:
(i) unã variantã cu litirili n shi j dit gruparea di litiri nj cari s- pronuntsã
ca dauã litiri ahoryea, shi83
(ii) altã variantã iu litirili nj s-avdu ca gruparea di litiri ngi/nge,
scriarea lipseashti si s-facã cu ngi/nge, nu cu nj.
(3) Zboarãli cari:
(i) pot si s-avdã dauã turlii, sh-cu sonlu m sh-cu sonlu n, shi
(ii) sonlu m/n s-aflã nãintea-a sonurlor b, p, t shi ts,
lipsescu scriari cu m, nu cu n.
Alanti tuti cari s-avdu unã singurã turlie, icã cu m, icã cu n, lipsescu
scriari ashi cum s-avdu.
(5) Ma multili zboarã tsi au sonlu m/n nãintea-a sonurlor f shi v, va si
sã scrii cu n, nu cu m. Ma suntu shi zboarã tsi si scriu cu m. Aesti
zboarã va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga.
(6) Zboarãli tsi s-avdu cu sonurli rn shi mn, sh-cari tu ndauã grai sh-
lu-au chirutã n-lu shi s-avdu mash cu r shi m, lipsescu scriari totna cu
rn shi mn.
Exceptsii la aesti reguli va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga.
Bunãoarã,
(1) (i) Semivocalili e shi i nu lipsescu scriari cãndu yin dupã litira
compusã nj; ca tu zboarãli: a-linj, ar-mãnj, cu-pa-nja, cu-pãnj, di-
punj, dur-njam, gionj, i-njoa-rã, nja-ri, nju-riz-mã, tim-nja-mã, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari: a-linji, ar-mãnji, cu-pa-njea, cu-pãnji,
di-punji, dur-njiam/dur-njeam, gionji, i-njioa-rã, njia-ri/njea-ri, njiu-
riz-mã, tim-njia-mã/tim-njea-mã, etc.
(ii) Vocalili e shi i lipsescu scriari cãndu yin dupã litira compusã nj; ca
tu zboarãli: a-rã-nji/a-rã-nje, cu-pa-nji/cu-pa-nje, diz-njer-du, dur-
njit, ir-nji-i/ir-nji-e, lu-nji-nã, njedz, njel, njer-gu, njic, nji-lã, ti-nji-
i/ti-nji-e, etc.
Aesti zboarã di ma nsus nu lipsescu scriari ca: a-rã-nj, cu-pa-nj, dur-
njt, ir-nj-i/ir-nj-e, lu-nj-nã, njc, nj-lã, ti-nj-i/ti-nj-e, etc.
Notã – Bãgats oarã cã, scriarea icã niscriarea-a i-lui shcurtu tsi yini
dupã litira compusã nj, poati s-agiutã di multi ori la alidzearea
singularlui di plural, a masculinlui di fiminin shi a persoanãlei di la
congiugarea-a verbilor. Ashi, bunãoarã, avem:
(i) substantivlu di-cu-nji, la singular, iu i-lu dit soni si scrii cã easti
lungu, shi zborlu di-cunj, la plural, iu i-lu dit soni (dupã n) easti
shcurtu shi nu si scrii;
(ii) substantivlu stranj, la singular (cu iu-shcurtu tu bitisita-a zborlui tsi
nu si ngrãpseashti) shi stra-nji la plural, cu i-lungu;
(iii) adgectivlu di-hanj, la masculin shi di-ha-nji, la feminin; shi
(iv) verbul an-cunj, la prota shi la a daua persoanã shi an-cu-nji, la
persoana-a 3-a, etc.
(2) Cãndu avem zburãtã di litira j, avem dzãsã cã avem zboarã-
exceptsii shi neologhismi iu dauãli litiri n shi j – tsi pot s-hibã scriati84
deadun ca litira compusã nj – s-avdu ca dauã litiri ahoryea, n-j. Aesti
zboarã furã dati, ashi cum lipsescu scriari cu ge/gi, ca: con-gi, giun-
giu-lã, hãn-gear, hin-gi, fin-gi, etc. Zboarãli di ma nsus nu lipsescu
scriari cu j ca: con-ji, jun-ju-lã, hãn-jar, hin-ji, shi fin-ji, etc.
Avem unã exceptsie, verbul nji-redz (shi dirivatili-a lui) iu sonlu n s-
avdi ahoryea di j, zbor tsi s-citeashti n’ji-redz. Avem shi zboarãli-
neologhismi cari, dupã noi, lipsescu scriari ca: a-ran-gea-men-tu, con-
giunc-tsi-i/con-giunc-tsi-e, in-gec-tsi-i/in-gec-tsi-e etc. Eali va poatã s-
armãnã, trã tora di oarã, exceptsii, cari pot s-hibã scriati shi ca: a-ran-
ja-men-tu, con-junc-tsi-i/con-junc-tsi-e, in-jec-tsi-i/in-jec-tsi-e, etc.
(3) Cãndu avem zburãtã di litira m, avem dzãsã cã suntu multi zboarã
tsi pot si s-pronuntsã dauã turlii, sh-cu sonlu m sh-cu sonlu n. Aclo
avem aspusã regulili di scriari shi avem datã arãdz di zboarã tsi si scriu
cu m sh-arãdz di zboarã tsi si ngrãpsescu cu n. Tra s-nu zburãm
diznou di idyiul lucru, cititorlu easti pitricut la discutsia di la litira m.
(4) Suntu graiuri fãrshiruteshti, iu litira n cari yini dupã litira r, icã m
(sh-poati sh-alti), s-cheari dit zburãri, nu s-pronuntsã shi nu si
ngrãpseashti.
Aesti zboarã lipsescu totna scriari cu gruparea di litiri rn shi mn ca,
zboarãli: car-ni, gãr-nuts, iar-nã, lem-nu, scam-nu, sem-nu, som-nu,
toar-nã, etc.
Eali nu lipsescu scriari ca: carã, gã-ruts, ia-rã, lem, scam, sem, som,
toa-rã, etc. – cu tuti cã pot si s-avdã, cã ashi lã easti grailu di-acasã,
fãrã litira n, mash cu litirili r shi m.
Singura exceptsii, poati, easti pronumili vãr-nu/vãr-nã, cari ari forma
vãr/vã-rã, unã virsiuni comunã tu tuti graili armãneshti.
LITIRA O
Litira o ari trei sonuri:
(i) poati s-aibã sonlu a ljei-timelj, di vocalã o;
(ii) poati si s-avdã muljat, ca vocalã, cu unã semivocalã i dininti (tsi s-
avdi ma nu si scrii), va dzãcã, un son tsi si scrii o shi s-avdi ca un
diftongu io (semivocalã i); shi
(iii) poati si s-pronuntsã ca unã semivocalã o, parti dit un diftongu icã
un triftongu, oa/ua, oai/uai, shi iou.
Sonlu 1 di Timelj: Vocala o
(cãndu s-avdi o, NU s-avdi ca diftongul io)
Vocala o poati s-aibã sonlu-timelj, shi si s-aflã:
(i) ca unã vocalã tsi s-avdi ahoryea, fãrã alti semivocale tu idyea
silabã, ca tu zboarãli: cai-mo, chi-ro, cu-nos-cu, i-ca-no, o-clju, of-ti-
cã/oh-ti-cã, oh-tu, o-lug/u-log, om, op-si, op-tu, or, or-bu, or-din, or-85
dzu, o-ri-xi, or-nji, os, pi-raz-mo, por-tu, tot-na, su-ro, va-sil-co, zbor,
etc. icã
(ii) ca unã vocalã tsi s-avdi, tu idyea silabã, deadun cu alti semivocali
(i shi u), sh-fatsi parti dit diftondzãlj icã triftondzãlj io, oi, ou, ioi shi
iou, ca tu zboarãli: ãn-ghios, boi (prãvdzã), bou, ci-cior, diz-nou, fi-
cior, Gioi, gio-ni, iou, nou, ploi, voi, etc.
Zborlu iou (tsi va dzãcã, io, mini) easti singurlu zbor cu triftongul iou
tsi putum s-lu-aflãm tu dictsiunarlu-al Papahagi.
Regulã – Diftongul io shi triftondzãlj ioi shi iou, nu lipsescu vãrnãoarã
scriari ca: eo, eoi, shi eou.
Notã – Aoatsi zburãm di diftondzã shi triftondzã, nu di grupuri di litiri
tsi tsãn di dauã i ma multi silabi. Bunãoarã, gruplu di litiri io, oi, icã ou
dit zboarãli a-mãr-ti-os, bo-i/bo-e (bueauã), ciu-di-os, hã-ri-os, ni-
oas-pi/ni-oas-pe, ni-or, pa-tri-ot, pri-o-ni/pri-o-ne, pro-ur, etc. nu
easti diftongu; cã vocala (nu semivocala) i/u s-aflã tu unã, shi vocala o
tu alantã silabã.
Sonlu 2: Vocala Muljatã o
(cãndu s-avdi, ma NU si scrii, ca diftongul io)
Cãndu litira o yini dupã consoanili (simpli i compusi) j, sh, lj, shi nj –
cari s-avdu cu unã semivocalã i tu bitisitã tsi nu si scrii – litira o s-
moalji shi, cu tuti cã si scrii o, s-pronuntsã ca diftongul io.
Regulã – Sonlu io tsi yini dupã consoanili simpli i compusi j, nj, lj shi
sh, lipseashti totna scriari o, nu va vãrnãoarã scriari io.
Bunãoarã, zboarãli di ma nghios lipsescu totna scriari ca: a-cri-shor, a-
di-ljos, a-rã-njos, bu-su-ljoc, cã-mi-sho-tã, cãs-trã-njot, fu-ljor, fljon-
gu, gãr-ni-shor, li-shor, mã-jo-tã/mã-sho-tã, mush-cljos, njic-shor,
pljop, pu-lji-shor, shcljop, shoa-ric, shonj, sho-put, sta-njo, sta-sho-ni,
tã-ljos, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrãoarã scriari ca: a-cri-shior, a-di-ljios, a-
rã-njios, bu-su-ljioc, cã-mi-shio-tã, cãs-trã-njiot, fu-ljior, fljion-gu,
gãr-ni-shior, li-shior, mã-jio-tã/mã-shio-tã, mush-cljios, njic-shior,
pljiop, pu-lji-shior, shcljiop, shioa-ric, shionj, shio-put, sta-njio, sta-
shio-ni, tã-ljios, etc.
Sonlu 3: Semivocala o (tsi s-avdi sh-ca u)
Sonlu o s-avdi ca unã semivocalã tu diftongul icã triftondzãlj oa/ua,
oai/uai, oau/uau, shi ioa (vocalã a, semivocali i, o shi u).
Tu lectsia-a sonlui a, avem zburãtã tr-aeshti diftondzã shi triftondzã.86
Ma, tr-atselj tsi nu lã easti aproapea di mãnã (prohirã) aestã lectsii,
dãm ma nghios paragrafili tsi au s-facã cu-aestã prublemã.
Ãn general, zboarãli tsi au diftongul oa/ua shi triftondzãlj ioa/iua,
oai/uai shi oau/uau (vocalã a, semivocali i/o/u) lipsescu scriari cu oa,
nu cu ua, ca zboarãli: a-oa/a-oa-tsi, a-oal-tadz/a-oal-tari/a-oar-tari,
az-boai-rã, ca-fi-gioa-nji, ci-cioa-ri, cioa-li, cioa-min, cioa-rã, cioa-ric,
coa-sã, gioa-cã, gioa-nã, loai, loa-rã, lu-crã-toa-ri, moa-rã, moar-ti,
mus-tã-cioa-rã, ni-goai-dã, oa-rã, pa-ra-loai, pli-cioa-sã, plu-ioa-sã,
poa-rtã, sã-nã-toa-sã, shi-cã-gioa-nji, etc.
Zboarãli di ma nsus nu lipsescu vãrãoarã scriari cu ua: a-ua/a-ua-tsi,
a-ual-tadz/a-ual-tari/a-uar-tari, az-buai-rã, ca-fi-giua-nji, ci-ciua-ri,
ciua-li, ciua-min, ciua-rã, ciua-ric, cua-sã, giua-cã, giua-nã, luai, lua-
rã, lu-crã-tua-ri, mua-rã, muar-ti, mus-tã-ciua-rã, ni-guai-dã, ua-rã,
pa-ra-luai, pli-ciua-sã, plu-iua-sã, pua-rtã, sã-nã-tua-sã, shi-cã-giua-
nji, etc.
Avem vidzutã, di multi ori, cã s-fatsi alathus la scriarea-a zboarãlor: a-
oa/a-oa-tsi, loai, loa-rã, oa-rã, pa-ra-loai, poa-rtã, etc. Vidzum lumi tsi
li scrii, ashi cum nu lipsescu vãrnãoarã scriari ca: a-ua/a-ua-tsi, luai,
lua-rã, ua-rã, pa-ra-luai, pua-rtã, etc.
Exceptsii – (i) Avem zboarã tsi traditsiunal lipsescu scriari cu ua ca:
mua-be-ti, mua-gir (iu ua easti, di ma multi ori, pronuntsat sh-
dispãrtsãt tu dauã silabi ca: mu-a-be-ti, mu-a-gir), etc. Aesti zboarã
nu lipsescu scriari: moa-be-ti, moa-gir, etc.
(ii) Substantivi fiminini cari bitisescu, la singular, cu diftongul uã, au
forma articulatã cari lipseashti scriari cu ua, ca zboarãli: a-ra-ua/a-
roa-ua, cu-ra-ua, da-ua/doa-ua, grea-ua, ha-ra-ua, ha-ua, na-ua/noa-
ua, nea-ua, pã-tlja-ua, stea-ua, etc. (cã formili lor niarticulati suntu:
a-ra-uã/a-roa-uã, cu-ra-uã, da-uã/doa-uã, grea-uã, ha-ra-uã, ha-uã,
na-uã/noa-uã, nea-uã, pã-tlja-uã, stea-uã, etc.).
(iii) Diftongu icã triftongu (cãtivãroarã silabi cu unã vocalã a shi trei
semivocali) tsi s-amintã dit sonuri tsi yin dit dauã zboarã cari s-avdu
deadun ca un singur zbor, protlu tsi bitiseashti cu u sh-andoilu tsi
nchiseashti cu a. Aesti zboarã suntu scriati ahoryea ma ligati cu unã
cratimã. Eali lipsescu scriari ca tu expresiili: (cãtsã)lu-a(tsel); (iu) u-ai
(s-ti duts); iu-ai (s-ti duts); iu-au (s-ducã); etc. nu lipsescu scriari ca:
(cãtsã)lo-a(tsel); iu o-ai (s-ti duts); io-ai (s-ti duts); io-au (s-ducã);
etc.
Notã 1 – Dzãtsem diftondzã shi triftondzã, nu dzãtsem grupuri di litiri,
cã tuti vocalili shi semivocalili s-aflã tu idyea silabã. Tr-atsea, dzãtsem
cã tu zboarãli: a-rãz-boa-i/a-rãz-boa-e, a-roa-uã, ploa-i/ploa-e, oa-
i/oa-e, avem diftondzãlj oa, nu triftondzãlj oai, oau.
Notã 2 – Cãtivãrãoarã, sonlu oa, oai/uai, oau/uau poati si s-pronuntsã87
ca sonlu ioa/eoa, ioai/iuai, ioau/iuau (semivocalã e/i tsi s-avdi ma nu
si scrii cãndu yini dupã litirli compusi lj, nj shi sh). Ashi avem zboarã
tsi lipsescu scriari ca: a-di-ljoa-sã, a-rã-njoa-sã, bi-du-cljoa-sã, fãn-tã-
njoa-rã, fu-ljoa-ri, jgljoa-tã, li-shoa-rã, scãn-ti-ljoa-sã, shcljoa-pã,
shoa-ric, tã-ljoa-sã, etc.
Zboarãli di ma nsus nu lipsescu vãrnãoarã scriari cu semivocala i ca:
a-di-ljioa-sã, a-rã-njioa-sã, bi-du-cljioa-sã, fãn-tã-njioa-rã, fu-ljioa-ri,
jgljioa-tã, li-shioa-rã, scãn-ti-ljioa-sã, shcljioa-pã, shioa-ric, tã-ljioa-sã,
etc.
Eali nu vor scriari necã cu semivocala e: a-di-ljeoa-sã, a-rã-njeoa-sã,
bi-du-cljeoa-sã, fãn-tã-njeoa-rã, fu-ljeoa-ri, jgljeoa-tã, li-sheoa-rã,
scãn-ti-ljeoa-sã, shcljeoa-pã, sheoa-ric, tã-ljeoa-sã, etc.
Nota 3 – Cãtivãroarã triftongul oau si scrii ca unã silabã cu patru vocali
shi semivocali, oauã iu semivocala ã poati s-hibã mutã.
Ashi avem zboarã ca: doauã-li/doauã-lor, noauã-li/noauã-lor, oauã-
li/oauã-lor, etc. tsi suntu formili articulati di la zboarã ca: doauã,
noauã, oauã, etc. (zboarã tsi pot si s-avdã sh-cu trei silabi ca: doa-uã-
li/doa-uã-lor, noa-uã-li/noa-uã-lor, oa-uã-li/oa-uã-lor, etc.).
LITIRA P
Litira p, ari mash un singur son-timelj ca tu zboarãli: a-rap, crea-pã,
cu-pa-nji, pãn-ti-cã, pea-nã, pis-ti, etc.
Singura prublemã tsi u-avem aoatsi, easti cu scriarea-a unor zboarã tsi
pot si s-avdã sh-cu p, ma pot si s-avdã sh-cu b, dupã cum easti grailu-
a omlui. Tr-aestã prublemã zburãm tu lectsia-a litirãljei b. Cu tuti cã
cititorlu poati s-hibã pitricut aclo, minduim cã easti ghini ca regula s-
hibã datã diznou ma nghios.
Regulã: Zboarãli tsi pot s-hibã pronuntsati shi scriati shi cu mb shi cu
mp, lipsescu scriari cu mp. Aesti zboarã va poatã s-hibã pronuntsati cu
sonurli mb icã mp, dupã cum va s-u va omlu.
Exceptsii la aesti reguli va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga.
Bunãoarã, avem zboarã tsi lipsescu scriari ca: am-pã-tu-ra-ri, am-pla-
tea, am-plã-tes-cu, am-put, lam-pã, lim-pi-di, mpa-di, mpi-zu-es-cu,
mpros-tu, mprus-tedz, scum-pu, stãm-pu-ses-cu, tram-pã, trum-pe-
tã, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari ca: am-bã-tu-ra-ri, am-bla-tea, am-
blã-tes-cu, am-but, lam-bã, lim-bi-di, mba-di, mbi-zu-es-cu, mbros-tu,
mbrus-tedz, scum-bu, stãm-bu-ses-cu, tram-bã, trum-be-tã, etc.
Nota 1 – Bãgats oarã cã forma cama cunuscutã di la ndauã zboarã di
ma nsus, ca zboarãli: lam-bã shi trum-be-tã bunãoarã, poati s-aibã
forma cu b, nu cu p. Alti exempli-exceptsii, ca zborlu O-lim-pu,
bunãoarã, cari di ma multili ori s-pronuntsã E-lim-bu, suntu aspusi tu88
dictsiunar.
Nota 2 – Bãgats oarã cã aoatsi zburãm di zboarãli tsi pot si s-avdã
dauã turlii, sh-cu mb sh-cu mp. Nu zburãm di zboari ca am-bar/mbar,
tsi s-pronuntsã mash cu sonlu b, icã mplin tsi s-pronuntsã mash cu p.
LITIRA R
Litira r ari mash un son-timelj, ca tu zboarãli: a-ra-nã, ar-mãn, car-ni,
poar-tã, zo-ri, etc.
Un andoilu son cari s-aflã mash la graili fãrshiruteshti, easti un son r
ascur sh-lungu, trã cari adetea easti si sã ngrãpseascã cu rr (dublu-r).
Cum, la alanti graiuri armãneshti, aestã pronuntsari easti multu putsãn
cunuscutã, scriarea cu dublu-r, nu easti aprucheatã aoa.
PRUBLEMÃ
Tu-aestã prublemã va dãm un textu tu cari va si s-aflã ndauã zboarã
niscriati ghini. Lucrul a cititorlui va s-hibã ca s-li aflã aesti zboarã, s-li
scrii cum lipseashti shi s-aflã tsi regulã dit lectsii avem cãlcatã.
Prublemã – Un om, tricut tu ilichii, shcljiop ma mushcljios, imna
peanarga shi lishior cu muljarea-a lui cãtrã casã. Eara doi armãnji
uarfãnji di lã aurla vimtul tu trastu shi stranjili mpiticati tsi purta lj-
aspunea ca biducljiosh sh-arãnjiosh. Bãrbatlu imna nintea-a ljei cu-unã
lambã, ca s-lj-aspunã calea, cã fãtsea scutidi. Tricurã priningã un
shioput, unã fãntãnjioarã, deapoea priningã unã casã cu firidz
lunjinoasi shi scãntiljioasi, dit cari insha unã njiurizmã di timnjeamã.
Dipusirã cãtrã cãscioara-a lor, unã cãlivã veaclji tsi s-videa limbidi la
mardzina-a cãsãbãlui. Dupã ndauã jgljioati lishioari, intrarã n casã.
Moasha shidzu mbadi pi scamnu, sh-cã vrea s-mãcã tsiva dultseami,
cãftã a aushlui sã-lji da niheamã njeari. Aushlu lj-u deadi, sh-trã el, lo
s-bea mbrostu niheamã lapti.
DIZLIGAREA-A PRUBLEMÃLJEI
Zboarãli tsi nu suntu scriati dupã regulili-a noastri suntu sumliniati.
Deapoea, trã cati zbor, va s-aspunem regulili tsi furã cãlcati.
Prublemã – Un om, tricut tu ilichii, shcljop ma mushcljos, imna
peanarga shi lishor cu muljarea-a lui cãtrã casã. Eara doi armãnj
oarfãnj di lã aurla vimtul tu trastu shi stranjili mpiticati tsi purta lj-
aspunea ca biducljosh sh-arãnjosh. Bãrbatlu imna nintea-a ljei cu-unã
lampã, ca s-lj-aspunã calea, cã fãtsea scutidi. Tricurã priningã un
shoput, unã fãntãnjoarã, deapoea priningã unã casã cu firidz lunjinoasi
shi scãntiljoasi, dit cari insha unã njurizmã di timnjamã. Dipusirã cãtrã
cãscioara-a lor, unã cãlivã veaclji tsi s-videa limpidi la mardzina-a
cãsãbãlui. Dupã ndauã jgljoati lishoari, intrarã n casã. Moasha shidzu89
mpadi pi scamnu, sh-cã vrea s-mãcã tsiva dultseami, cãftã a aushlui
sã-lji da niheamã njari. Aushlu lj-u deadi, sh-trã el, lo s-bea mprostu
niheamã lapti.
(1) Regula dzãtsi cã semivocalili e shi i nu lipsescu scriari cãndu yin
dupã litira compusã nj. Tr-atsea zboarãli: « armãnji, uarfãnji,
arãnjiosh, njiurizmã, timnjeamã, fãntãnjioarã, njeari » lipsescu scriari:
« armãnj, oarfãnj, arãnjosh, njurizmã, timnjamã, fãntãnjoarã, njari ».
(2) Regula dzãtsi cã sonurli io, ioa, ioai, ioau tsi yini dupã consoanili j,
nj, lj shi sh, lipseashti totna scriari o, oa, oai, oau nu va vãrnãoarã
scriari io, ioa, ioai, ioau. Tr-atsea zboarãli: « shcljiop, mushcljios,
lishior, biducljiosh, arãnjiosh, shioput, fãntãnjioarã, scãntiljioasi,
jgljioati, lishioari » lipsescu scriari: « shcljop, mushcljos, lishor,
biducljosh, arãnjosh, shoput, fãntãnjoarã, scãntiljoasi, jgljoati,
lishoari ».
(3) Regula dzãtsi cã zboarãli tsi pot s-hibã pronuntsati shi scriati sh-cu
mb sh-cu mp, lipsescu scriari cu mp. Tr-atsea, zboarãli: « lambã,
limbidi, mbadi, mbrostu » lipsescu scriari: « lampã, limpidi, mpadi,
mprostu ».
LECTSIA 14 – SCRIAREA-A LITIRILOR S, SH
(i) Cãndu easti scriatã ca litirã simplã (nu ca parti dit litirili compusi
sh shi ts), litira s ari sonlu-timelj, ascur, ca tu zborlu sem-nu;
(ii) Cãndu easti scriatã ca parti dit litira sh, litira s lja un son muljat
ca tu zborlu shoa-ric; shi
(iii) Cãndu easti scriatã ca parti dit litira compusã ts, litira s ari
sonlu mut, ca tu zborlu tsea-pã.
Ligati di sonurli di ma nsus, aflãm shi
(i) zboarã-exceptsii, iu dauãli litiri s shi h, cari yin unã dupã alantã,
s-avdu ca dauã sonuri ahoryea s-h; icã dauãli litiri t shi s tsi yin unã
dupã alantã s-pronuntã ahoryea t-s;
(ii) zboarã tsi s-avdu dauã turlii, sh-cu s sh-cu sh,
(iii) zboarã, iu s-lu poati si s-avdã, sh-ca sonlu-timelj s sh-ca
sonlu-timelj z, shi
(iv) zboarã iu sh-lu poati si s-avdã, sh-ca sonlu sh sh-ca sonlu j.90
Reguli: (1) Litira simplã s ari un son-timelj, ascur, cãndu nu s-aflã:
(i) nãintea-a litirãljei h (nu easti parti dit litira compusã sh), icã
(ii) nãpoea-a litirãljei t (nu easti parti dit litira compusã ts).
(2) Litira compusã sh ari un son muljat.
(3) Cãndu s-aflã nãpoea-a litirãljei t (va dzãcã, fatsi parti dit litira
compusã ts), litira s ari un son mut, cari nu s-avdi ma alãxeashti sonlu
a litirãljei t.
(4) Litira s dit un zbor, poati si s-avdã niscãntiori sh-ca z. Atumtsea:
(i) cãndu sonlu s/z s-aflã dinintea-a consoanilor: c, ch, f, l, lj, p, r,
t, th shi ts, zborlu lipseashti scriari cu s shi pronuntsari cu s, nu cu z;
(ii) cãndu sonlu s/z s-aflã dinintea-a consoanilor: b, d, dz, dh, g, gh,
m, n, nj, shi v, zborlu nu lipseashti scriari cu s ma scriari shi
pronuntsari cu z; shi
(iii) cãndu sonlu s/z s-aflã dinintea-a unei vocalã, zborlu lipseashti
scriari ashi cum va hibã aspus tu un dictsiunar niscriat ninga.
Bãgats oarã cã ma nsus zburãm
(i) di sonlu ascur s, nu di sonlu muljat sh shi
(ii) di litirili simpli s shi z, nu di litirili s shi z tsi fac parti dit
litirili compusi ts shi dz.
(5) Cãndu yin dupã litira compusã sh (s-muljat), sonurli e shi i:
(i) nu si scriu cãndu suntu semivocali;
(ii) si scriu cãndu suntu vocali.
Exceptsii la aesti reguli va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga.
Bunãoarã, dupã regula di ma nsus:
(1) Cãndu nu s-aflã nãintea-a litirãljei h, litira s ari sonlu-timelj a
ljei, ascur, ca tu zboarãli: a-pres, a-rã-ses-cu, as-par-gu, bi-sea-ri-cã,
coa-sã, coas-tã, das-cal, has-cu, i-sih, mas-cur, mea-sã, oa-si, psal-
tu, psef-tu, sa-ri, scam-nu, sir-yea-ni, sir-mã, us-ca-ri, etc.
(2) Cãndu s-aflã nãintea-a litirãljei h (va dzãcã, fatsi parti dit litira
compusã sh), litira s lja un son muljat, ca tu zboarãli: a-shi, ash-tep-
tu,ba-shi, bush, cash, co-shav, ci-shi-it, fu-she-chi, in-shi-ri, li-shor,
mash, ma-shi/ma-she, push-clji, push-pur, u-shi, etc.
Avem zburãtã chiola (la litira h), di ndauã zboarã-exceptsii iu gruparea
di litiri sh nu s-pronuntsã ca unã litirã compusã, ma s-avdi ca dauã
litiri pronuntsati ahoryea, s-h.
Adutsem aminti aoa cã aesti zboarã-exceptsii suntu: a-rãs-hi-rat,
ca-tas-hi-si, dis-hã-ma-ri, dis-hi-in-tsedz, i-pos-hi-si, i-pus-hi-ses-cu,
s’he-zã, s’hiz-mã, s’ho-lar-hiu, trans-hu-man-tsã, shi Vos-ho-po-li. Sh-
cã la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armãneascã di Bituli s-
astãsi regula ca:
(i) Zboarãli: ca-tas-hi-si, i-pos-hi-si, i-pus-hi-ses-cu, shi s’ho-lar-hiu,
va si scoatã dit limbã shi nu va s-hibã ufilisiti. Tu loclu-a lor va91
s-ufilisim zboarãli: sucrestu trã catashisi, tãxiri icã dari zbor trã
iposhisi, tãxescu icã dau zbor trã ipushisescu, shi liceu icã ghimnaziu
trã sholarhiu.
(ii) Zboarãli a-rãs-hi-rat, shiz-mã, she-zã shi Vos-ho-po-li va si
ngrãpseascã shi va s-pronuntsã a-rãs-chi-rat, schiz-mã, sche-zã shi
Vos-co-po-li, shi
(iii) Neologhismi (shi dirivati di-a lor) ca dis-hi-in-tsedz, dis-hã-ma-ri,
trans-hu-man-tsã, etc. (zboarã compusi, cu un prifixu trans icã dis shi
un zbor tsi nchiseashti cu h), va s-armãnã scriati ashi ca exceptsii.
(3) Cãndu s-aflã nãpoea-a litirãljei t (va dzãcã, fatsi parti dit litira
compusã ts), litira s ari un son mut, ca tu zboarãli: bra-tsi, fa-tsi,
frats, tsap, tsa-rã, tsi-ga-rã, tsin-tsi, tã-tsea-ri, etc.
Singurli exceptsii, iu ts-lu va s-avdã ca dauã sonuri ahoryea, t shi s, va
s-hibã la
(i) ndauã numi xeani ca, bunãoarã, numa Ghet-si-ma-ni, icã
(ii) verbi (shi dirivati di-a lor) ca bi-ti-ses-cu, gi-ri-mi-ti-ses-cu,
hi-ri-ti-ses-cu, mi-ri-mi-ti-ses-cu shi nu-mã-ti-ses-cu cari, tu forma-a
lor sincopatã pot si s-avdã ca bi-tses-cu, gi-ri-mi-tses-cu, hi-ri-tses-cu,
mi-ri-mi-tses-cu shi nu-mã-tses-cu ma pot si avdã sh-ca bit-ses-cu,
gi-ri-mit-ses-cu, hi-rit-ses-cu, mi-ri-mit-ses-cu shi nu-mãt-ses-cu.
Ahtãri zboarã va s-armãnã tu limbã ca exceptsii.
(4) Avem shi ndauã zboarã cari pot si s-avdã sh-cu sonlu s, ma pot si
s-avdã sh-cu sonlu sh; zboarã ca scljin-ciu/shcljin-ciu, scur-tu/shcur-
tu, yis-tea-ri/yish-tea-ri, etc. Ahtãri zboarã va s-armãnã scriati ashi
cum suntu aspusi tu dictsiunar, cu unã i cu dauãli varianti.
(5) Cãndu litira s dit un zbor, poati si s-avdã sh-ca litira z, shi sonlu
s/z s-aflã dinintea-a consoanilor surdi: c, ch, f, l, lj, p, r, t shi ts,
zboarãli lipsescu scriari cu s shi pronuntsari cu s, ca zboarãli: as-cap,
as-che-ri, as-lan, as-pa-ris-mã, as-pi-la-ri, as-tã-lja-ri, dis-po-ti,
oas-pi, schin, sful-gu, slab, spin-dzu-ra-ri, spu-nea-ri, stam-nã,
stra-nji, etc.
Exceptsiili la aestã regulã suntu multi shi suntu tuti aspusi tu un
dictsiunar niscriat ninga. Mash cã ma nghios va s-aspunem ãndauã
clasi (arãdz) di zboarã-exceptsii.
(i) Zboarãli tsi suntu compusi dit un prifixu dis/diz shi un zbor tsi
nchiseashti cu l, lipsescu scriari cu z, nu cu s, ca tu zboarãli (shi
dirivatili-a lor): diz-lã-ces-cu, diz-lã-ches-cu, diz-lã-xes-cu shi diz-leg.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari ca: dis-lã-ces-cu, dis-lã-ches-cu,
dis-lã-xes-cu shi dis-leg.
(ii) Zboarãli tsi suntu compusi dit un sufixu lã-chi/li-chi shi un zbor tsi
bitiseashti cu z, lipsescu scriari cu z ca tu zboarãli: cã-lã-uz-li-chi,92
cu-la-guz-lã-chi, dã-mãz-lã-chi, geam-baz-lã-chi, mu-fluz-lã-chi,
ni-chiz-lã-chi, pe-riz-lã-chi, ti-tiz-lã-chi, ur-suz-lã-chi, etc.
Aesti zboarã di ma nsus nu lipsescu scriari cu s ca: cã-lã-us-li-chi,
cu-la-gus-lã-chi, dã-mãs-lã-chi, geam-bas-lã-chi, mu-flus-lã-chi,
ni-chis-lã-chi, pe-ris-lã-chi, ti-tis-lã-chi, ur-sus-lã-chi, etc.
(iii) Zboarãli tsi bitisescu cu z shi suntu articulati, cu un articul tsi
nchiseashti cu l (lu, li, lji, lor), lipsescu scriari cu z ca zboarãli:
a-laz-lu/a-laz-lui, a-riz-lu/a-riz-lui, cã-lã-uz-lu, gaz-lu, in-glez-lu,
mã-nãz-li, nã-múz-li/nã-muz-lor, pa-cuz-lu, ru-goz-lu, ur-suz-lu,
zu-noz-lu, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari cu s ca: a-las-lu/a-las-lui,
a-ris-lu/a-ris-lui, cã-lã-us-lu, gas-lu, in-gles-lu, mã-nãs-li,
nã-mus-li/nã-mus-lor, pa-cus-lu, ru-gos-lu, ur-sus-lu, zu-nos-lu, etc.
(iv) Alti zboarã tsi lipsescu scriari cu z, nu cu s, suntu: zla-pi,
zloa-tã, miz-li-si, nã-muz-lí/nã-muz-ladz, etc.
Notã – Adutsem aminti cã aoa nu zburãm di z-lu tsi s-aflã tu litira
compusã dz, ca tu zboarãli niarticulati i articulati, singular i plural:
bi-leadz-lji/bi-leadz-lor, cil-ni-cadz-lji, co-dzrã, dodz-li/dodz-lor,
fadz-lji, mãn-dzrã, njedz-lu, pã-radz-lji, pãr-podz-li, ti-sãdz-li,
u-dadz-lji, sh-ninga multi, multi alti zboarã ahtãri.
(6) Zboarãli cari au sonlu s/z nãintea-a consoanilor sonori: b, d, dz,
dh, g, gh, m, n, nj, shi v, lipsescu scriari cu z shi pronuntsari cu z, ca
zboarãli: a-rãz-vu-it, az-bo-ris-tu, az-var-na, biz-nat, diz-gru-pa-ri,
diz-njir-da-ri, diz-vi-li-ri, diz-vi-tsa-ri, diz-vur-ses-cu, fan-daz-mã,
huz-me-ti, i-soz-ma-tã, plaz-mã, priz-mã, saz-mã, stiz-mã, tiz-ghea-fi,
zbor, zdru-min, zghic, zghi-li-ri, zgrum, zmea-rã, zmo-lã, zmur-tic,
znji-i/znji-e, zvel-tu, zver-cã, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari cu s shi necã pronuntsari cu s, ca:
a-rãs-vu-it, as-bo-ris-tu, as-var-na, bis-nat, dis-gru-pa-ri,
dis-njir-da-ri, dis-vi-li-ri, dis-vi-tsa-ri, dis-vur-ses-cu, fan-das-mã,
hus-me-ti, i-sos-ma-tã, plas-mã, pris-mã, sas-mã, stis-mã, tis-ghea-fi,
sbor, sdru-min, sghic, sghi-li-ri, sgrum, smea-rã, smo-lã, smur-tic,
snji-i/snji-e, svel-tu, sver-cã, etc.
Exceptsiili la aestã regulã suntu multi shi va s-hibã aspusi tuti tu un
dictsiunar niscriat ninga. Mash cã ma nghios va s-aspunem ãndauã
clasi (arãdz) di zboarã-exceptsii.
(i) Zboarãli masculini cari au sufixul smu lipsescu scriari cu s ca tu
zboarãli: pa-tri-u-tis-mu, cu-mu-nis-mó/co-mu-nis-mu, le-ni-nis-mu,
ne-o-lo-ghis-mu, tra-di-tsi-u-na-lis-mu, li-ris-mu, a-fu-ris-mu, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari cu z ca: pa-tri-u-tiz-mu,
cu-mu-niz-mó/co-mu-niz-mu, le-ni-niz-mu, ne-o-lo-ghiz-mu,
tra-di-tsi-u-na-liz-mu, li-riz-mu, a-fu-riz-mu, etc.
(ii) Zboarãli tsi suntu compusi dit un prifixu trans shi un zbor tsi93
nchiseashti cu unã di consoanili sonori di ma nsus, lipsescu scriari cu s,
nu cu z, ca tu zboarãli: trans-ver-sal, trans-bur-da-ri, trans-la-tor, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari cu z ca: tranz-ver-sal, tranz-bur-da-ri,
tranz-la-tor, etc.
(iii) Multi numi proprii, armãneshti i xeani, lipsescu scriari cu s, cã
ashi suntu scriati tu limba-a lor, ca numili: Cosma, Osman, Bosnia,
etc.
(iv) Ãndauã neologhismi shi ndauã zboarã (ma multili di arãzgã
nturtseascã) dit limba zburãtã azã, lipsescu scriari cu s ca: as-man,
bãs-mã, cãs-me-ti, has-mã, is-na-fi, lis-nic, mãs-njeu, nas-bas-tru,
pis-ni-cã,prus-vul-ses-cu, sma-ral-du, smãr-dã, snop, us-mac, etc.
(7) Cãndu litira s s-aflã namisa di dauã vocali, shi s-avdi sh-cu sonlu s
sh-cu sonlu z, zboarãli lipsescu scriari cu z, ca bunãoarã zboarãli:
a-na-li-zã, sen-zi-tiv, se-zi-u-ni, sen-zu-al, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari cu s ca: a-na-li-sã, sen-si-tiv,
se-si-u-ni, sen-su-al, etc.
(8) Semivocalili e shi i nu si scriu cãndu yin dupã litira compusã sh; si
scriu mash cãndu suntu vocali.
Tr-atsea, ahtãri zboarã lipsescu scriari ca zboarãli, aspusi la singular i
plural, articulati i niarticulati: cã-mea-sha, cã-tush (plural, fiminin),
cã-tu-sha, ci-ri-shar, gush (plural, fiminin), gu-sha, li-shor, mã-nush
(plural, fiminin), mu-shat, ni-sha-ni, sha-di, sha-mi-i/sha-mi-e, shap-
ti, shar-pi, sha-uã, shoa-ric, sho-put, shu-shi, ush (plural, fiminin), u-
sha, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari (cu diftongul ea icã diftongul ia) ca:
cã-mea-shea/cã-mea-shia, cã-tushi, cã-tushea/cã-tushia,
ci-ri-shear/ci-ri-shiar, gushi, gu-shea/gu-shia, li-shior, mã-nushi,
mu-sheat/mu-shiat, ni-shea-ni/ni-shia-ni, shea-di/shia-di,
shea-mi-i/shia-mi-i, sheap-ti/shi-ap-ti, shear-pi/shiar-pi, shea-uã/shia-
uã, shioa-ric, shio-put, shiu-shi, ushi, u-shea/u-shia, etc.
Pi di-altã parti, cãndu avem vocalili e shi i, atumtsea lipsescu scriari ca
tu zboarãli: a-gãr-shes-cu, a-ru-shes-cu, a-u-shes-cu, bã-she, cã-
sheri,cã-tu-shi, fu-she-chi/fu-shechi, gu-shi, lã-vu-shes-cu, ma-shi,
mã-nu-shi,mã-she, ni-shenj, pã-she, shed, sher-chi, u-shi, etc.
Nota 1 – Ma si sã ngrãpseascã i-lu shcurtu, pluralu di la ndauã zboarã
nu va s-aleagã di singularlu a lor, cari si scrii, cu un i-lungu. Bunãoarã,
scriati la plural cu i-shcurtu, zboarãli va s-aspunã: cã-tushi, gushi,
mã-nushi, ushi, etc. unã soi cu zboarãli, scriati la singular cu i-lungu:
cã-tu-shi, gu-shi, mã-nu-shi, u-shi, etc. Mash cã pronuntsarea-a lor nu
easti idyea, cã la singular zboarãli s-avdu cu unã silabã ma nsus.
Nota 2 – Avem zboarã shi expresii ca, bunãoarã, si yin, shi ved, etc. tsi
sã ngrãpsescu di ma multili ori ca s-yin, sh-ved, etc. shi cari94
(i) pot si s-pronuntsã shi s-yin, sh-ved, etc. cum suntu scriati, ma
(ii) pot si s-avdã shi z-yin, j-ved etc.
Aestã va s-dzãcã cã avem locuri tu scriari iu s-lu poati si s-avdã z shi
sh-lu poati si s-avdã j. Cum multsã nu-aduchescu cã pronuntsarea nu
easti, di ma multili ori, s-yin shi sh-ved ma z-yin shi j-ved, zboarãli va
s-armãnã scriati cu s shi cu sh.
PRUBLEMÃ
Tu-aestã prublemã va dãm un textu tu cari va si s-aflã ndauã zboarã
niscriati ghini. Lucrul a cititorlui va s-hibã ca s-li aflã aesti zboarã,
s-li ngrãpseascã cum lipseashti shi s-aflã tsi regulã dit lectsia di ma
nsus avem cãlcatã tu scriari.
Prublemã – La sculjo aveam un oaspi tsi nu-avea iu si s-ducã dzãlili di
Crãciun. Lu-adush acasã cu mini. Tu-avlii disligai calji di-amaxi shi-lj
dush tu-ahuri. Calea fu lungã sh-earam avursits. Nã trãdzeam
asvarna. Dada vinji ningã mini s-mi disnjardã niheamã, cu tuti cã avea
multã husmeti. Tra s-disvursim niheamã, n-arucutim pi crivati s-
durnjim. Tu somnu vidzum fandasmi sh-n-aspãrem. Sh-cum n-aveam
disvilitã sh-nã eara sh-arcoari, nãdishtiptãm agonja dit somnu. Aveam
adusã cu noi cãrtsãli di sculii. Ma, di itia cã frãndzãli-a cãrtsãlor eara
alichiti unã di-alantã, noi li dislichim prota sh-deapoea ahiursim s-citim
isturii. Tu-unã isturii, ndoi tiniri fãtsea muabeti: di natsiunalizmu, di
patriutizmu, di comunizmu, etc. Tu altã isturii, sborlu eara mashi di-
unã featã sveltã sh-un ficior musheat, di vrearea tsi u-avea un tr-
alantu, di isosmata tsi sh-u-avea tu minti s-u facã dupã ndoi meshi,
etc.
DIZLIGAREA-A PRUBLEMÃLJEI
Zboarãli niscriati dupã regulili-a noastri suntu sumliniati. Deapoea, trã
cati zbor, va s-aspunem regulili tsi furã cãlcati.
Prublemã – La sculjo aveam un oaspi tsi nu-avea iu si s-ducã dzãlili di
Crãciun. Lu-adush acasã cu mini. Tu-avlii dizligai calji di-amaxi shi-lj
dush tu-ahuri. Calea fu lungã sh-earam avursits. Nã trãdzeam
azvarna. Dada vinji ningã mini s-mi diznjardã niheamã, cu tuti cã avea
multã huzmeti. Tra s-dizvursim niheamã, n-arucutim pi crivati s-
durnjim. Tu somnu vidzum fandazmi sh-n-aspãrem. Sh-cum n-aveam
dizvilitã sh-nã eara sh-arcoari, nã dishtiptãm agonja dit somnu. Aveam
adusã cu noi cãrtsãli di sculii. Ma, di itia cã frãndzãli-a cãrtsãlor eara
alichiti unã di-alantã, noi li dizlichim prota sh-deapoea ahiursim s-citim
isturii. Tu-unã isturii, ndoi tiniri fãtsea muabeti: di natsiunalismu, di
patriutismu, di comunismu, etc. Tu altã isturii, zborlu eara mash di-
unã featã zveltã sh-un ficior mushat, di vrearea tsi u-avea un tr-95
alantu, di isozmata tsi sh-u-avea tu minti s-u facã dupã ndoi mesh,
etc.
(1) Regula dzãtsi cã zboarãli compusi dit un prifixu dis/diz shi un
zbor
tsi nchiseashti cu l, lipsescu scriari cu z, nu cu s. Tr-atsea,
zboarãli:
« disligai shi dislichim » lipsescu scriari: « dizligai shi
dizlichim ».
(2) Regula dzãtsi cã zboarãli cari au sonlu s/z nãintea-a
consoanilor
sonori: b, d, dz, dh, g, gh, m, n, nj, shi v, lipsescu scriari cu z
shi
pronuntsari cu z. Tr-atsea, zboarãli: « asvarna, disnjardã,
husmeti,
disvursim, fandasmi, disvilitã, isosmata, sborlu, sveltã »
lipsescu scriari: « azvarna, diznjardã, huzmeti, dizvursim,
fandazmi, dizvilitã, isozmata, zborlu, zveltã ».
(3) Regula dzãtsi cã zboarãli masculini cari au sufixul smu
lipsescu
scriari cu s. Tr-atsea, zboarãli: « natsiunalizmu, patriutizmu,
comunizmu »lipsescu scriari « natsiunalismu, patriutismu,
comunismu ».
(4) Regula dzãtsi cã semivocalili e shi i nu si scriu cãndu yin
dupã litira
compusã sh. Tr-atsea, zboarãli: « musheat, mashi, meshi »
lipsescu scriari:« mushat, mash, mesh ».
LECTSIA 15 – SCRIAREA-A LITIRILOR T, TS, TH
(1) Dupã arãzga-a zborlui sh-dupã cum lj-easti pronuntsarea tu grailu
di-acasã a omlui, litira simplã t poati s-aibã dauã sonuri (cãtivãrãoarã
tu idyiul zbor):
(i) poati s-aibã sonlu-timelj, latinescul son t, ca tu zborlu ta-tã;
(ii) poati s-aibã sonlu grãtsescu theta (scriat shi th), ca tu zborlu ti-96
melj (tsi poati s-hibã scriat shi thi-melj).
(2) Litira compusã ts ari un son muljat ca tu zboarãli tsap, frats.
(3) Litira compusã th ari mash sonlu grãtsescu theta.
Regulã: Litira simplã t (cãndu nu ari dupã ea litirli s shi h):
(i) poati s-aibã sonlu-timelj, sonlu latinescu t icã,
(ii) tu ndauã zboarã di arãzgã grãtseascã i arbinshascã, poati s- aibã,
dupã cum easti grailu-a omlui, dauãli sonuri: icã sonlu ascur, latinescu
t icã sonlu grãtsescu theta.
Regulã: Litira compusã ts s-avdi cu un son muljat.
Regulã: Litira compusã th s-pronuntsã totna cu sonlu grãtsescu theta.
Exceptsii la aesti reguli va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga.
Bunãoarã:
(1) Litira simplã t poati s-aibã sonlu-timelj, ascur, latinescu, cãndu nu-
ari dupã ea litirli s shi h. Sã scrii t shi s-pronuntsã totna cu sonlu
latinescu t tu zboarã ca: ta-tã, ta-vã, tãm-ba-ri, ten-tã, tif-te-ri, to-pã,
to-ra, tras-tu, tri-folj, trup, tu-vlã, etc. Aesti zboarã suntu tuti scriati
tu dictsiunar, mash cu litira t.
Ma, tu ndauã zboarã di arãzgã grãtseascã (niscãntiori arbinshascã) tsi
s-aflã scriati cu t, ca: pãr-mit, tea-tru, ti-melj, tim-nja-mã, etc. va si
sã scrii t (nu th) shi va s-pronuntsã icã
(i) cu sonlu latinescu t, icã
(ii) cu sonlu grãtsescu theta, dupã cum easti grailu-a omlui.
Scriarea shi pronuntsarea-a zboarãlor, cã s-avdu mash unã soe, icã s-
pronuntsã dauã turlii, va hibã aspusã tu un dictsiunar niscriat ninga.
(2) Avem dzãsã (la lectsia-a litirãljei s) cã litira compusã ts s-avdi ca
tu zboarãli: bra-tsã, fa-tsi, frats, tsap, tsa-rã, tsi-ga-rã, tsin-tsi, tã-
tsea-ri, etc.
Exceptsii, iu ts-lu va s-avdã ca dauã sonuri ahoryea, t-s, va s-hibã la:
(i) ndauã numi xeani ca, bunãoarã, numa Ghet-si-ma-ni, icã
(ii) zboarã ca bi-ti-ses-cu, gi-ri-mi-ti-ses-cu, hi-ri-ti-ses-cu, mi-ri-mi-
ti-ses-cu, nu-mã-ti-ses-cu cari, tu forma-a lui sincopatã pot si s-avdã
ca bit-ses-cu, gi-ri-mit-ses-cu, hi-rit-ses-cu, mi-ri-mit-ses-cu, nu-mãt-
ses-cu icã bi-tses-cu, gi-ri-mi-tses-cu, hi-ri-tses-cu, mi-ri-mi-tses-cu,
nu-mã-tses-cu.
(3) Litira compusã th s-avdi totna ca sonlu grãtsescu theta, cum avem,
bunãoarã, tu zboarãli di arãzgã grãtseascã, pãr-mith, thea-tru, thi-
melj, thim-nja-mã, etc.
Bãgats oarã cã zboarãli di ma nsus, tsi noi li-avem ãngrãpsitã aoatsi cu97
litira compusã th, suntu scriati ma multu cu litira simplã t. Dupã cum
va s-videm niheamã ma nghios, scriarea cu th easti mash tr-atselj tsi
vor s-aspunã maxus cã pronuntsarea-a zborlui s-fatsi cu sonlu
grãtsescu theta, nu cu sonlu latinescu t.
Avem ãndauã zboarã-exceptsii ca: a-lit-hea (a-lith-hea), bat-ha-vá,
fit-hea-uã shi pit-hiú (pith-hiú/pif-chiu) iu th-lu s-pronuntsã ca dauã
sonuri ahoryea, t (th) shi h (nu ca sonlu grãtsescu theta).
Tu scriarea-a litirãljei simplã t (shi a litirilor compusi ts shi th), avem
ãndauã prublemi. Eali suntu aspusi tu regula di ma nghios.
Regulã: (1) Zboarãli di-arãzgã grãtseascã (sh-poati arbinshascã) cari
au sonlu theta tu zbor, lipsescu scriari cu t, nu cu th.
Aesti zboarã va poatã si s-pronuntsã, dupã cum va s-u va omlu, sh-cu
sonlu latinescu t, sh-cu-atsel grãtsescu theta. Tr-atselj tsi vor s-
aspunã maxus cã zboarãli lipsescu si s-avdã cu theta nu cu t, scriarea-
a zboarãlor cu th easti aprucheatã ca unã variantã.
(2) Zboarãli internatsiunali tsi pot s-aibã litira compusã th (sh-cari tu
ma multili limbi s-avdu cu sonlu latinescu t) lipsescu scriari tu limba-a
noastrã cu t, nu cu th.
(3) Ndauã zboarã tsi au sonlu theta, ma pot s-hibã pronuntsati sh-cu
sonurli latineshti f icã s, va si scrie cu t (trã sonlu theta), icã cu f, icã
cu s, dupã cum easti grailu a omlui.
(4) Zboarãli tsi pot s-hibã pronuntsati shi scriati sh-cu nt shi cu nd
lipsescu scriari ashi cum va s-hibã aspus tu un dictsiunar niscriat
ninga.
Exceptsii la aesti reguli, va s-hibã aspusi tut tu-aestu dictsiunar.
(1) Zboarãli veclji di-arãzgã grãtseascã (cãtivãrnãoarã shi
arbinshascã), tsi s-avdu sh-cu sonlu grãtsescu theta (sh-di multi ori
sh-cu sonlu latinescu t), lipsescu scriari cu t, ca: a-lat, a-lit-hea, a-na-
ti-mã, ar-mã-tea-uã, a-ta-nat, ca-ti, cat-me-ri, ca-to-li-chi-i, ca-tor-to-
si, cã-la-tã, cu-lim-bi-trã, cu-mã-ti-ses-cu, e-lef-tir, gu-ma-ran-gat, i-
po-ti-si, ma-ti-mã, mit-cã, nu-ti-os, pãr-ti-ri, pãr-mit, pit-hiú, psu-ti-e,
spi-tã, stat-mo, tar, ta-mã, tea-mi-nã, te-mã, te-si, ti-lun-di, ti-melj,
ti-mi-ri-dã, ti-mi-ses-cu, tim-nja-mã, ti-riu, tir-ma-ni, Tri-a-da, tris-cu,
etc. Aesti zboarã pot si s-pronuntsã, dupã cum easti grailu-a omlu, cu
sonlu latinescu t sh-cu-atsel grãtsescul theta.
Tr-atsel tsi va s-u spunã maxus, cã un zbor lipseashti pronuntsari cu
sonlu grãtsescu theta, zboarãli di ma nsus pot si sã ngrãpseascã sh-cu
th (theta) ca: a-lath, a-lith-hea, a-na-thi-mã, ar-mã-thea-uã, a-tha-
nat, ca-thi, cath-me-ri, ca-tho-li-chi-i, ca-tor-tho-si, cã-la-thã, cu-lim-
bi-thrã, cu-mã-thi-ses-cu, e-lef-thir, gu-ma-ran-gath, i-po-thi-si, ma-
thi-mã, mith-cã, nu-thi-os, pãr-thi-ri, pãr-mith, pith-hiú, psu-thi-e,
spi-thã, stath-mo, thar, tha-mã, thea-mi-nã, the-mã, the-si, thi-lun-di,98
thi-melj, thi-mi-ri-dã, thi-mi-ses-cu, thim-nja-mã, thi-riu, thir-ma-ni,
Thri-a-da, thris-cu, etc.
Avem sh-alti zboarã grãtseshti, putsãn cunuscuti nafoarã dit Grãtsie,
cari li-aflãm scriati ma multu cu th ca: a-cu-lu-thi-e, an-thi, ap-si-thi,
a-the-rã, ca-thar-tic, ca-thã, cã-thã-rã-ses-cu, cã-thir, co-thrã, co-
thur, cu-luc-thã, dih-tã-li-thrã, fus-cã-li-thrã, gã-va-thã, lo-go-thet, lo-
thrã, lu-tsea-thrã, ma-la-thru, mbi-thar, min-dzi-thrã, path, pa-thi-
mã, pi-tha-ri, pli-tha-ri, pli-thiz-mo, pro-thes-mi-e, prothim, psan-thã,
psu-thi-mi, scãn-dã-li-thrã, shclji-thru, si-ma-thi-ti, si-ni-thi-si, spa-
thã, spa-thi, spã-that, thã-lãn-dzã, thã-rã-pelj, thea-mã/hea-mã, the-
li-mã, Them, thi-li-chi, thi-mo, thi-ri-chi, Thi-ris-ti, thi-sa-vro, thol,
thrap-su, u-o-thu-rã, ur-tha-nic-tu, vi-lu-ni-thrã, etc.
Aesti zboarã lipsescu scriari, ca tuti alanti zboarã, cu t ca: a-cu-lu-ti-e,
an-ti, ap-si-ti, a-te-rã, ca-tar-tic, ca-tã, cã-tã-rã-ses-cu, cã-tir, co-trã,
co-tur, cu-luc-tã, dih-tã-li-trã, fus-cã-li-trã, gã-va-tã, lo-go-tet, lo-trã,
lu-tsea-trã, ma-la-tru, mbi-tar, min-dzi-trã, pat, pa-ti-mã, pi-ta-ri, pli-
ta-ri, pli-tiz-mo, pro-tes-mi-e, protim, psan-tã, psu-ti-mi, scãn-dã-li-
trã, shclji-tru, si-ma-ti-ti, si-ni-ti-si, spa-tã, spa-ti, spã-tat, tã-lãn-dzã,
tã-rã-pelj, tea-mã/hea-mã, te-li-mã, Tem, ti-li-chi, ti-mo, ti-ri-chi, Ti-
ris-ti, ti-sa-vro, tol, trap-su, u-o-tu-rã, ur-ta-nic-tu, vi-lu-ni-trã, etc.
(2) Avem shi zboarã internatsiunali tsi lipsescu totna scriari, tu limba-a
noastrã, cu t (nu ca tu alti limbi iu putem s-li-aflãm scriati, di multi ori,
sh-cu th), ca: a-teu, ca-te-drã, chi-ta-rã, fi-lan-trop, mi-toa-dã, mi-tu-
lu-yie, or-to-do-xu, tea-tru, te-o-log, te-o-ri-e, ter-mo-me-tru, tron,
etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari ca: a-theu, ca-the-drã, chi-tha-rã, fi-
lan-throp, mi-thoa-dã, mi-thu-lu-yie, or-tho-do-xu, thea-tru, the-o-
log, the-o-ri-e, ther-mo-me-tru, thron, etc.
(3) Ndauã zboarã di ma nsus ca: ca-thi, pir-mith, pith-hiú, psu-thi-e,
tha-mã, thea-mi-nã, thi-lun-di, thi-melj, thi-mi-ri-dã, thir-ma-ni, etc.
pot ca s-hibã pronuntsati, sh-cu sonurli latineshti f shi s. Aesti zboarã
va poatã s-hibã scriati sh-cu litirili f shi s ca: ca-fi, pir-mif/pir-mis, pif-
chiu, psi-fi-i/psi-fi-e, sa-mã, fea-mi-nã, fi-lun-di, fi-melj, fi-mi-ri-dã,
fir-ma-ni, etc.
(4) Avem zburãtã (la litira d) di zboarãli tsi pot s-aibã dauã versiunj,
cã pot si s-pronuntsã sh-cu nt, sh-cu nd. Dupã cum va hibã aspusi tu
un dictsiunar niscriat ninga, aesti zboarã va si ngrãpseascã unã turlie
icã dauãli turlii. Ashi avem zboarã tsi lipsescu scriari ca: ghi-gan-tu, in-
da-ti, ma-ran-du, min-du-es-cu, mur-min-ti/mur-min-tu, nvis-cã-min-
tu, pun-ti, sin-ta-xã, sun-tu, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrnãoarã scriari ca: ghi-gan-du, in-ta-ti, ma-99
ran-tu/ma-ran-thu, min-tu-es-cu, mur-min-di/mur-min-du, nvis-cã-
min-du, pun-di, sin-da-xã, sun-du, etc.
Pi di-altã parti, avem zboarã-exceptsii ca fan-taz-mã cari pot si s-avdã
shi si scrii fan-daz-mã.
Notã – Bãgats oarã cã zboarãli tsi s-pronuntsã cu sonlu grãtsescu
theta nu sh-alãxescu noima cãndu s-avdu cu sonlu latinescu t. Ma si s-
aflã ahtãri zboarã, tsi au unã noimã cu sonlu latinescu t shi altã noimã
cu sonlu grãtsescu theta, noi nu putum s-li-aflãm ninga. Tr-atsea,
scriarea-a zboarãlor cu t tu loc di th, nu adutsi vãrnã prublemã, cã
zboarãli nu sh-alãxescu noima.
LECTSIILI 16 shi 17 – SCRIAREA-A LITIRÃLJEI U
Litira u ari trei sonuri:
(i) poati s-aibã sonlu-timelj, di vocalã u;
(ii) poati si s-avdã muljat, ca vocalã u, cu unã semivocalã i dininti (tsi
s-avdi ma nu si scrii), va dzãcã, un son tsi si scrii u shi s-avdi ca un
diftongu iu (semivocalã i), shi
(iii) poati si s-avdã (i s-nu s-avdã) ca unã semivocalã u, cari poati si sã
scrii (ma poati shi s-nu si scrii), tu bitisita (icã tu mesea) di zboarã,
singurã i ca parti dit un diftongu i triftongu.
Sonlu 1 di Timelj: Vocala u
(cãndu s-avdi u, NU s-avdi ca diftongul iu)
Vocala u poati si s-aflã:
(i) Singurã (unã vocalã pronuntsatã ahoryea, fãrã altã semivocalã tu
idyea
silabã ningã ea) ca, bunãoarã, tu zboarãli: a-sud, cãn-du, co-dru, lun-
gu, or-dzu, por-tu, pu-tea-ri, u-dã, u-lóg/ó-lug, sful-gu, etc. icã
(ii) Deadun cu unã semivocalã, ca parti dit un diftongu iu, ui (vocalã u,
semivocalã i), shi uu (protlu u vocalã, al doilea semivocalã) ca,
bunãoarã, tu zboarãli: a-pan-ghiu, chi-rui, ciu-mag, cu-ra-iuri, fui,
giul-giu, hiu-mu-ses-cu, id-yiu, is-chiu, iu-va, mis-tir-yiu, pla-iuri,100
scljin-ciu, ui-di-ses-cu, ve-duu, vi-dzui, zmel-ciu, etc. Poati si s-aflã
deadun sh-cu dauã semivocali i, ca parti dit triftongul iui (vocalã u,
semivocali i) tsi lu-aflãm mash tu zboarã compusi ca iu-i (= iu easti),
bunãoarã.
Regulã – Vocala u
(i) dit bitisita-a zboarãlor, cari yini dupã dauã icã ma multi consoani,
simpli i compusi, icã consoana complexã x, shi
(ii) vocala u cari s-aflã tu mesea-a zboarãlor,
lipseashti totna scriari (sh-atumtsea cãndu s-avdi ca unã semivocalã
icã nu s-avdi dip, cu tuti cã u easti unã vocalã).
Exceptsie va s-hibã mash atumtsea cãndu scriitorlu va s-u-aspunã
maxus cã u-lu nu si scrii; ca, bunãoarã, tu puizii, cãndu ritmul va s-
caftã unã silabã ma putsãn.
Bunãoarã:
(1) Zboarãli tsi bitisescu cu vocala u tsi yini
(i) dupã dauã (i ma multi) consoani simpli i compusi icã
(ii) dupã consoana complexã x,
lipsescu totna scriari ashi cum s-fatsi tu zboarãli: an-dar-tu, ar-hun-
du, ar-mã-nes-cu, as-pru, cãn-du, chi-pru, cor-bu, lu-xu, or-bu, pi-xu,
plãn-gu, por-tu, prãn-dzu, sfun-gu, shtum-bu, tser-bu, tu-ches-cu,
tur-cu, um-plu, ur-ghes-cu, vlãn-gu, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrnãoarã scriari ca: an-dart, ar-hund,
ar-mã-nesc, aspr, cãnd, chipr, corb, lux, orb, pix, plãng, port, prãndz,
sfung, shtumb, tserb, tu-chesc, turc, umpl, ur-ghesc, vlãng, etc. cu
tuti cã poati si s-avdã ashi. Bãgats oarã cã, atumtsea cãndu
semivocala u yini dupã sonlu l/r, pronuntsarea-a zboarãlor nu easti
lishoarã.
(2) Zboarãli cari au unã vocalã u tu mesi, tsi poati si s-avdã sh-ca unã
semivocalã icã s-nu s-avdã dip, lipsescu scriari cu u, ca tu zboarãli:
cu-ru-nã, mu-lja-ri/mu-lja-re, pu-tsãn, etc. Eali nu lipsescu scriari ca:
cru-nã, mlja-ri, mtream, ptsãn, etc. diper atumtsea cãndu scriitorlu va
s-ufacã maxus. Bunãoarã, fraza: « easti mushatã sh-dupã putsãn
chiro va-lj bag curuna sh-va u mutrescu ghini… » nu va scriari: « easti
mshatã sh-dupã ptsãn chiro va-lj bag cruna sh-va u mtrescu ghini … »
cu tuti cã tu zburãri, di ma multili ori, semivocala u nu s-avdi. Bãgats
oarã cã zboarãli mushatã, putsãn, curuna shi mutrescu, au nãintea-a
lor un zbor tsi bitiseashti cu unã vocalã, sh-aestu lucru fatsi mult cama
lishoarã pronuntsarea-a zboarãlor ca: mshatã, ptsãn, cruna shi
mtrescu.
Nota 1 – Vocala u va s-avdã ca unã semivocalã sh-lipseashti totna
scriari, cãndu zborlu s-leagã cu-unã cratimã di zborlu di dupã el, sh-
cãndu aestu zbor dit soni nchiseashti cu unã vocalã (ma multu a shi101
u). Bunãoarã, vocala u dit bitisita-a zborlui prãndzu, cãndu s-avdi ca
unã semivocalã u shi s-aflã ligatã di zborlu di dupã el, lipseashti s-hibã
totna scriatã ca tu expresiili: « mi dush tri prãndzu-acasã la el », icã
« mi-aveam dusã-acasã la el tri prãndzu-unã searã ». Aesti expresii nu
lipsescu scriari: « mi dush tri prãndz-acasã la el », icã « mi-aveam
dusã-acasã la el tri prãndz-unã searã », necã n-ariseashti s-videm
scriatã: « mi-aveam dusã-acasã la el tri prãndzu nã searã ».
Nota 2 – Tu zboarãli dit aestã sectsie, diftongul iu (semivocalã i, vocalã
u) nu easti idyiul diftongu iu (vocalã i, semivocalã u) tsi lu-aflãm tu
zboarã ca: ar-niu, cãr-ci-liu, cãr-di-liu, hiu, ir-njiu, scriu, shtiu,
sti-hiu, ti-riu, u-ra-niu, etc. Necã easti idyiul cu combinatsia di litiri
iu (semivocali i shi u). Dupã cum aspusim sh-tu lectsia-a vocalãljei i,
semivocala u (vedz sonlu 3 di ma nghios) nu lipseashti scriari.
Sonlu 2: Vocala Muljatã u (cãndu s-avdi, ma NU si scrii, ca diftongul
iu).Cãndu litira u s-aflã dupã consoanili simpli i compusi j, sh, lj, shi nj
- cari s-avdu cu unã semivocalã i tu bitisitã tsi nu si scrii – litira u
s-moalji shi, cu tuti cã si scrii u, s-pronuntsã ca diftongul iu.
Regulã – Sonlu iu (semivocalã i, vocalã u) tsi yini dupã consoanili
simpli i compusi j, sh, lj shi nj, lipseashti totna scriari u, vãrnãoarã nu
va scriari iu.
Bunãoarã, zboarãli di ma nghios lipsescu totna scriari ca: ac-shu,
a-lep-shu, a-lju-rea, a-ljum-trea, a-nju-riz-mã, cã-ljuri, cu-shu-ri,
dzi-nu-clju, hã-njuri, li-shu-redz, mi-tã-nju-si-ri, mush-clju, pap-nju,
o-clju, or-nju, shu-be-i, shu-mu-ronj, shu-ri-chits, shuts, te-ljuri,
vã-ljuri, znju-rã, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrnãoarã scriari ca: ac-shiu, a-lep-shiu,
a-ljiu-rea, a-ljium-trea, a-njiu-riz-mã, cã-ljiuri, cu-shiu-ri,
dzi-nu-cljiu, hã-njiuri, li-shiu-redz, mi-tã-njiu-si-ri, mush-cljiu,
pap-njiu, o-cljiu, or-njiu, shiu-be-i, shiu-mu-ronj, shiu-ri-chits, shiuts,
te-ljiuri, vã-ljiuri, znjiu-rã, etc.
Sonlu 3: Semivocala u
Semivocala u poati si s-avdã, ma poati shi s-nu s-avdã, si sã scrii, ma
poati shi s-nu si scrii, dupã cum u-aspunem tu regula di ma nghios.
Regulã – (1) Zboarãli masculini (shi niutri) tsi bitisescu la singular cu
un diftongu au, ãu, eu, iu, ou shi uu, (vocalã a/ã/e/i/o/u tu nchisitã,
semivocalã u tu bitisitã), lipsescu scriari cu semivocala u.
Singura exceptsie easti cu zboarãli cari au dauã varianti:
(i) unã variantã tsi bitiseashti cu diftongul au/ãu/eu/iu/ou (vocalã
a/ã/e/i/o, semivocalã u) shi
(ii) altã variantã cari bitiseashti cu vocala a/ã/e/i/o actsintuatã.102
Aesti zboarã, lipsescu scriari fãrã semivocala u, va dzãcã, mash tu
forma-a dauãljei variantã.
(2) Semivocala u nu lipseashti scriari cãndu
(i) s-avdi (ma cari, tu ndauã grai poati shi s-nu s-avdã) tu coada-a
substantivilor masculini (shi niutri) la singular, a adjectivilor, a
formilor verbali, etc. sh-cãndu
(ii) yini dupã diftongul icã triftongul ai, oi, shi eai (vocalã a/o shi
semivocalã e/i), shi sonurli ci, gi, hi, chi, ghi shi yi (semivocalã i).
(3) Semivocala u nu lipseashti scriari:
(i) cãndu poati si s-avdã di multi ori (ma nu totna) tu coada-a
substantivilor masculini (shi niutri) la singular, a adjectivilor, a
formilor verbali, etc. shi
(ii) cãndu yini dupã unã singurã consoanã (nu dauã i ma multi), simplã
i compusã (ma nu consoanili lj/nj, necã consoana complexã x).
(4) Substantivili (masculini shi niutri), adgectivili (masculini) shi
formili verbali tsi bitisescu cu lj shi nj shi s-avdu cu un son iu
(semivocali i shi u) tu bitisitã, lipsescu scriari fãrã semivocalili i shi u.
Exceptsii pot si s-facã atumtsea cãndu
(i) scriitorlu va s-u va maxus ca zborlu si s-pronuntsã cu unã vocalã
sh-nu cu unã semivocalã u shi cãndu
(ii) semivocala u si scrii cã s-leagã cu unã cratimã di zborlu tsi yini
dupã ea.
Bunãoarã
(1) Zboarãli tsi bitisescu cu un diftongu au, ãu, eu, iu, ou shi uu,
(vocalã a/ã/e/i/o/u tu nchisitã, semivocalã u tu soni), lipsescu scriari
cu semivocala u tu bitisitã. Ashi avem zboarã ca: a-rãu, a-reu, as-chi-
tiu, beu, ca-ra-beu, cu-leu, cur-cu-beu, di-pis-ta-neu, gãb-jeu, greu,
ir-njiu, li-mu-njeu, meu, diz-nou, seu, sil-viu, siv-da-liu, sti-hiu, ti-riu,
u-vreu, va-iu, ve-duu, viu, zmeu, etc.
Aesti zboarã nu s-avdu vãrnãoarã fãrã semivocala u.
Ma zboarãli cari au sh-unã variantã cu semivocala u tsi nu s-avdi,
zboarã ca: a-gea-miu/a-gea-mi, bã-cã-lãu/bã-cã-lã, chi-rou/chi-ro,
hãz-nãu/hãz-nã, i-na-ciu/i-na-ci, sa-deu/sa-de, zã-nãt-ciu/zã-nãt-ci,
etc. lipsescu totna scriari shi pronuntsari fãrã u, ca: a-gea-mi, bã-cã-
lã, chi-ro, hãz-nã, i-na-ci, sa-de, zã-nãt-ci, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrnãoarã scriari cu u, ca: a-gea-miu, bã-cã-
lãu, chi-rou, hãz-nãu, i-na-ciu, sa-deu, zã-nãt-ciu, etc.
(2) Substantivili masculini (shi niutri) la singular, adjectivili, formili
verbali, etc. cari bitisescu cu unã semivocalã u tsi yini dupã diftongul
icã triftongul ai, oi, shi eai (vocalã a/o shi semivocalã e/i), lipsescu
scriari fãrã semivocala u, ca zboarãli: (mini) a-cã-tsai, (mini) a-drai,
a-mi-ra-lai/mi-ra-lai, a-rãz-boi, a-roi, bu-du-vai, bu-geai, cu-rai,103
fi-teai, gã-dzã-moi, grai, ha-ra-mu-fai, lai, Mai, ma-ra-doi, mir-yiu-loi,
nã-vai, (mini) pur-tai, rai/a-rai, plai, proi, sa-ra-cu-fai, su-mu-lai,
ti-hi-lai, ti-ru-fai, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrnãoarã scriari: (mini) a-cã-tsaiu, (mini)
a-draiu, a-mi-ra-laiu/mi-ra-laiu, a-rãz-boiu, a-roiu, bu-du-vaiu, bu-
geaiu, cu-raiu, fi-teaiu, gã-dzã-moiu, graiu, ha-ra-mu-faiu, laiu, Maiu,
ma-ra-doiu, mir-yiu-loiu, nã-vaiu, (mini) pur-taiu, raiu/a-raiu, plaiu,
proiu, sa-ra-cu-faiu, su-mu-laiu, ti-hi-laiu, ti-ru-faiu, etc.
Nota 1 – Cãndu suntu masculini, ndauã zboarã di ma nsus fac pluralu
idyea soe; mash cã semivocala u dit bitisitã nu s-mata avdi. Pluralu-a
aishtor zboarã si ngrãpseashti unã soe cu singularlu, va dzãcã, si scrii
ca tu zboarãli: bu-geai, ma-ra-doi, etc. Tut unã soe poati si sã
ngrãpseascã shi pluralu di la ndauã zboarã niutri. Mash cã eali nu s-
pronuntsã idyea soi: semivocala i dit soni, s-fatsi vocalã i.
Bunãoarã, ashi avem zboarã niutri la plural ca: bu-du-va-i, gra-i
(gra-iuri), nã-va-i (nã-va-iuri), ti-ru-fa-i, etc.
Nota 2 – Avem shi zboarã tsi bitisescu cu ai/oi, trã cari sonlu i dit soni
easti vocalã shi s-avdi fãrã u-shcurtu tu coadã. Mash cã zboarãli:
(i) suntu fiminini la singular, nu masculini, zboarã ca: ca-to-i/ca-to-yi,
cum-bu-lo-i/cum-bu-lo-yi, etc.
(ii) suntu substantivi la plural, nu la singular ca: boi, oi, etc.
(iii) formi verbali la persoana-a daua, nu la prota persoanã ca: (tini)
a-cã-tsai, (tini) a-drai, (tini) shi-deai, (tini) vreai, etc. shi
(iv) alti zboarã ca nã-poi, voi, a-poi, etc.
(3) Substantivili masculini (shi niutri) la singular, adjectivili, formi
verbali, etc. cari bitisescu cu unã semivocalã u tsi yini dupã sonurli ci,
shi gi (semivocalã i), lipsescu scriari fãrã semivocala u, ca zboarãli:
a-rici (prici), a-rici (gãrnuts), as-cum-tici, ba-ljaci, cãr-nici,
cãr-ni-coci, cãr-paci, cu-cu-lici, cu-paci, cu-ragi, feci, gãr-baci,
ghiu-mici, ghiu-veci, li-cu-rici, pi-ti-cuci, poci (stamnã), poci (njic),
stãn-gaci, tãl-maci, tuci, tungi, u-raci, zvici, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari cu semivocala u, ca: a-riciu (prici),
a-riciu (gãrnuts), as-cum-ticiu, ba-ljaciu, cãr-niciu, cãr-ni-cociu,
cãr-paciu, cu-cu-liciu, cu-paciu, cu-ragiu, feciu, gãr-baciu, ghiu-miciu,
ghiu-veciu, li-cu-riciu, pi-ti-cuciu, pociu (stamnã), pociu (njic),
stãn-gaciu, tãl-maciu, tuciu, tungiu, u-raciu, zviciu, etc.
Nota 1 – Cãndu suntu masculini, pluralu di la ndauã zboarã si scrii
idyea soe cu singularlu; mash cã pluralu nu s-avdi cu unã semivocalã u
tu bitisitã. Ashi avem zboarãli masculini la plural: a-rici (prici), ba-ljaci,
cãr-paci, cu-paci, li-cu-rici, poci (njic), stãn-gaci, tãl-maci, u-raci,
etc. Zborlu tuci, nu ari plural. Tut unã soe poati si sã ngrãpseascã shi
pluralu di la ndauã zboarã niutri.
Mash cã eali nu s-pronuntsã idyea soi: semivocala i dit soni, s-fatsi104
vocalã. Bunãoarã, ashi avem zboarãli niutri la plural ca: a-ri-ci
(gãrnutsã), as-cum-ti-ci, cãr-ni-ci, cãr-ni-coa-ci, cu-cu-li-ci, gãr-ba-ci,
ghiu-mi-ci, ghiu-ve-ci, pi-ti-cu-ci, poa-ci, tun-giuri, zvi-ci, etc. Zborlu
cu-ragi nu-ari plural.
Nota 2 – Tu-aestã clasã di zboarã, masculini shi niutri, sonlu iu easti
faptu di dauã semivocali, i shi u. Avem shi altã soe di:
(i) zboarã tsi bitisescu cu diftongul iu (vocala i, semivocala u, ca tu
zborlu cãrciliu; icã semivocala i, vocala u, ca tu zboarãli giulgiu shi
zmelciu),
(ii) zboarã masculini tsi bitisescu cu vocala i, cu actsentu (ca zboarãli
chiragi shi zãnãtci), shi
(iii) zboarã fiminini tsi bitisescu cu vocala i fãrã actsentu (ca tu zborlu
borgi).
(4) Substantivili masculini (shi niutri) la singular, adjectivili, formili
verbali, etc. cari bitisescu cu unã semivocalã u tsi yini dupã sonurli hi,
chi, ghi shi yi, (semivocalã i), lipsescu scriari fãrã semivocala u, ashi
cum si scriu zboarãli: (mini) a-prochi, (mini) as-cuchi, a-vlachi, a-xayi,
ayi, cã-lãm-bu-chi, cochi, cohi, prochi, psohi, vã-rachi, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrnãoarã scriari cu semivocala u ca: (mini)
a-prochiu, (mini) as-cuchiu, a-vlachiu, a-xayiu, ayiu, cã-lãm-bu-chiu,
cochiu, cohiu, prochiu, psohiu, vã-rachiu, etc.
Nota 1 – Aesti zboarã (substantivi shi adgectivi) au pluralu – di multi
ori
ma nu totna – cu sonlu i tu bitisitã (semivocalã cãndu zborlu easti
masculin shi vocalã cãndu easti niutru), un i tsi s-pronuntsã mash i, nu
s-pronuntsã iu. Tr-atsea, trã ndauã zboarã di ma nsus, pluralu sã
ngrãpseashti idyea soe cu singularlu: ayi, cã-lãm-bu-chi, cochi, prochi,
psohi, stri-prochi, vã-rãchi, etc.
Bãgats oarã cã zboarãli avlachi shi vãrachi si scriu (ma nu s-
pronuntsã) unã soi la niutru singular (a-vlachi, vã-rachi) shi la fiminin
singular (a-vla-chi, vã-ra-chi).
Nota 2 – La persoana 2, formili verbali di ma nsus fac: (tini) a-prochi,
(tini) as-cuchi, etc. iu semivocala i dit soni s-avdi fãrã semivocalã u
dupã ea.
(5) Substantivili masculini (shi niutri) la singular, adjectivili, formili
verbali, etc. cari bitisescu cu unã semivocalã u tsi yini dupã unã
singurã consoanã (nu dauã i ma multi), simplã i compusã (ma nu
consoanili lj/nj,necã consoana complexã x), lipsescu scriari fãrã
semivocala u.
Ashi avem zboarã ca: (mini) a-vredz, a-crish, a-crit, a-di-ljat, a-gra-
mat,a-rar, ar-mãn, a-rosh, a-ush, az-gher, ãn-fash, ãn-gljets, ãn-
grash, ãn-vets, ba-ba-gean, ba-gav, bã-nedz, bãr-bat, bash, brats,105
bu-its, bush,cã-pos, ca-ra-ghios, cãr-vã-nar, cash, cãs-trã-vets, cã-
tush, cã-tu-shits, chis-chin, chi-trish, ci-li-par, ci-resh (pomlu), co-luv,
cu-cosh (pomlu),diz-gljets, dur-njit, dush-man, fu-dul, fu-dzit, gãr-
nuts, giu-dets, glar,gru-madz, hã-ri-os, ha-rish, hãr-sit, i-ni-mos, lu-
credz, mãr-cat,min-ghiush, min-ti-men, mi-xos, mur-dar, mut, muts,
ni-pot, njedz, num-tar,pi-cu-rar, pi-ri-fan, prash, prot, puts, sclav,
scos, shed, shush, slab,sots, su-flit, tri-cut, us-pets, u-vedz, vrut, xen,
zlot, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrnãoarã scriari cu semivocala u ca: a-
vredzu,a-crishu, a-critu, a-di-ljatu, a-gra-matu, a-raru, ar-mãnu, a-
roshu,a-ushu, az-gheru, ãn-fashu, ãn-gljetsu, ãn-grashu, ãn-vetsu,
ba-ba-geanu,ba-gavu, bã-nedzu, bãr-batu, bashu, bratsu, bu-itsu,
bushu, cã-posu,ca-ra-ghiosu, cãr-vã-naru, cashu, cãs-trã-vetsu, cã-
tushu, cã-tu-shitsu,chis-chinu, chi-trishu, ci-li-paru, ci-reshu (pomlu),
co-luvu, cu-coshu (pomlu), diz-gljetsu, dur-njitu, dush-manu, fu-dulu,
fu-dzitu, gãr-nutsu,giu-detsu, glaru, gru-madzu, hã-ri-osu, ha-rishu,
hãr-situ, i-ni-mosu,lu-credzu, mãr-catu, min-ghiushu, min-ti-menu,
mi-xosu, mur-daru, mutu, mutsu, ni-potu, njedzu, num-taru, pi-cu-
raru, pi-ri-fanu, prashu, protu,putsu, sclavu, scosu, shedu, shushu,
slabu, sotsu, su-flitu, tri-cutu, us-petsu, u-vedzu, vrutu, xenu, zlotu,
etc.
(6) Substantivili (masculini shi niutri), adgectivili (masculini) shi
formili verbali tsi
(i) bitisescu cu lj shi nj shi
(ii) s-avdu cu un son iu (semivocali i shi u) tu bitisitã,
lipsescu scriari fãrã semivocalili i shi u. Ashi avem zboarã ca: (mini)
a-dilj, a-molj, (mini) as-talj, (mini) ãn-cur-pilj, ãn-tãnj, bir-bilj,
brus-conj, cãl-cãnj, cã-pi-tunj, cãs-tãnj (pomlu), cin-ghelj, (mini)
dis-polj, (mini) diz-malj, fi-talj, fi-sulj, gã-dzã-molj, gã-tunj (pomlu),
grunj, gur-gulj, hilj, mã-chelj, (mini) molj, mush-conj, nã-malj, palj,
pi-ponj, pronj, pulj, schi-ponj, shonj, shu-mu-ronj, sir-vilj, (mini) talj,
tilj, tsir-bonj, vãn-ghelj, vi-tulj, vul-ponj, etc.
Tuti aesti zboarã nu lipsescu vãrãoarã scriari cu semivocalili i shi u ca:
a-diljiu, a-moljiu, as-taljiu, ãn-cur-piljiu, ãn-tãnjiu, bir-biljiu,
brus-conjiu, cãl-cãnjiu, cã-pi-tunjiu, cãs-tãnj (pomlu), cin-gheljiu,
dis-poljiu, diz-maljiu, fi-taljiu, fi-suljiu, gã-dzã-moljiu, gã-tunjiu
(pomlu), grunjiu, gur-guljiu, hiljiu, mã-cheljiu, moljiu, mush-conjiu,
nã-maljiu, paljiu, pi-ponjiu, pronjiu, puljiu, schi-ponjiu, shonjiu,
shu-mu-ronjiu, sir-viljiu, taljiu, tiljiu, tsir-bonjiu, vãn-gheljiu,
vi-tuljiu, vul-ponjiu, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu necã scriari mash cu semivocala u ca: (mini)
a-dilju, a-molju, as-talju, ãn-cur-pilju, ãn-tãnju, bir-bilju, brus-conju,
cãl-cãnju, cã-pi-tunju, cãs-tãnj (pomlu), cin-ghelju, dis-polju, diz-106
malju,fi-talju, fi-sulju, gã-dzã-molju, gã-tunju (pomlu), grunju, gur-
gulju,hilju, mã-chelju, molju, mush-conju, nã-malju, palju, pi-ponju,
pronju,pulju, schi-ponju, shonju, shu-mu-ronju, sir-vilju, talju, tilju,
tsir-bonju, vãn-ghelju, vi-tulju, vul-ponju, etc.
Nota 1 – Di multi ori, zboarãli di ma nsus au pluralu cu sonlu i tu
bitisitã (semivocalã tsi nu si scrii, cãndu zborlu easti masculin shi
vocalã tsi si scrii, cãndu easti niutru), son i tsi s-pronuntsã mash i, nu
s-pronuntsã iu.
Ashi avem zboarãli trã cari pluralu sã ngrãpseashti: bir-bilj, brus-conj,
cãl-cã-nji, cã-pi-tu-nji, cãs-tãnj (pomlu), fi-ta-lji, fi-su-lji, gã-tunj
(pomlu), gru-nji, gur-gulj/gur-gu-lji, hilj, mush-conj, nã-ma-lji, pa-lji,
pi-ponj, pronj/proa-nji, pulj, schi-ponj, shonj, shu-mu-ronj, sir-vilj,
tilj, tsir-bonj, vi-tulj, vul-ponj, etc.
Nota 2 – La persoana 2, formili verbali di ma nsus fac: (tini) a-dilj,
(tini) as-talj, (tini) ãn-cur-pilj, (tini) dis-polj, (tini) diz-malj,
(tini) molj, (tini) talj, etc. zboarã cari s-avdu cu semivocala i tu soni
ma fãrã semivocalã u.
Exceptsii – (i) Cãtivãrãoarã, u-lu shcurtu dit un zbor, poati si
s-alãxeascã tu un u-lungu. Aestã poati si s-facã tu unã puizii, iu ritmul
a versului poati s-caftã unã silabã ma nsus, i tu zburãri shi scriari,
cãndu scriitorlu va maxus ca zborlu si s-pronuntsã cu un u-lungu, tu
loc di unu-shcurtu. Tr-atsea, niscriarea-a u-lui shcurtu shi scriarea-a
u-lui lungu, agiutã la dyivãsirea, cum lipseashti, a zborlui.
(ii) Cu tuti cã, tu regula-a noastrã, va cãftãm ca u-lu shcurtu dit
bitisitã s-nu si scrii, va lj-alãsãm scriarea, cãndu un zbor tsi
bitiseashti cu u-shcurtu s-leagã cu unã cratimã di zborlu tsi yini dupã
el,sh-cãndu aestu zbor dit soni nchiseashti cu unã vocalã (ma multu a
shi u).
Bunãoarã, u-lu dit sonea-a zboarãlor arãzboi, aprochi shi cupaci, tsi
s-avdi shcurtu shi nu sã scrii, poati si sã scrii cãndu s-aflã ligat, cu
unã cratimã, di zborlu di dinãpoi, tu expresii ca: « am un arãzboiu-
arosh »,« mini aprochiu-atsel om » icã « vidzui un cupaciu-analtu ».
Bãgats oarã cã tu-aesti exempli, litirli u-a, s-avdu deadun ca un
diftongush-tr-atsea si scriu dauãli sonuri.
PRUBLEMÃ
Tu-aestã prublemã va dãm un textu loat dit un pirmith di Kira Mantsu,
tu cari va si s-aflã zboarã tsi nu suntu scriati dupã regulili di Bituli.
Lucrul a cititorlui va s-hibã ca s-li aflã aesti zboarã, s-li ngrãpseascã
dupã regulili a noastri shi s-aflã tsi reguli avem cãlcatã. Prublema va
s-aibã dauã pãrtsã.
(i) Partea 1 – Zboarãli sumliniati dit textu suntu zboarã iu regulili
aspusi pãnã tora tu lectsiile 2-15 dit cursul a nostru (nãintea-a
lectsiilor 16 shi 17 di adzã a litirãljei u) furã cãlcati. Cititorlu easti107
pãlãcãrsit s-li scrii aesti zboarã cum lipseashti sh-deapoea s-aflã, trã
cati zbor sumliniat, cari easti regula tsi fu cãlcatã.
(ii) Partea II – Cititorlu lipseashti s-li aflã zboarãli iu regulili dit
lectsiili 16 shi 17 di adzã furã cãlcati, s-li ngrãpseascã aesti zboarã
cum lipseashti sh-tu soni s-aflã tsi regulã tsi avem cãlcatã tu scriari.
PARTEA 1
(textu loat dit: Kira Mantsu – Pirmithi di sumu Aumbra Cupaciului –
Zborlu a Nostru, Anlu XIII, Nr. 1 1996, padz. 5)
Tora, dupã ahãntsã anj voi s-nji aducu aminti atseali pirmithi tsi-nj li
dzãtsea paplu, sum aumbra cupaciului… Aoa, eara mashi loclu-a
nostru,lumea noastrã, mashi a noastrã… Veara, aumbra cupaciului
cãdea pisti noi,shi io cu paplu intram tu-unã lumi nicunuscutã.
Dealihea i nidealihea eara atsea lumi? Eara « lucri » tsi li scutea di
mintea lui? Tsi importantsã avea?
Io, fitica di-atumtsea, bãnamu sum aumbra cupaciului tu-unã lumi-
mplinã di fricã shi ciudie, di-antribari fãrã cljealje trã mintea mea di
cilimeanu…Paplu spunea pirmithi cu amiradz, cu oaminj mintimenj shi
glari, cu featishi ficiori aleptsã… Eara, poati, pirmithi tsi li-ascultarã
tuts ficiuritslji di pi-aestã lumi!… Ma multu iarna, cãndu noptsãli eara
lundzã, n-adunamu ninga focu tuts nipotsljii: io, nai ma marea, sor-
mea Tana, frati-nju Mina, taifa-ali teta Tanã: Lenca, Ora, Mina, shi
ficiorljii ali teta Cuda: Steryiul, Mina shi Yioryi… Tati shi doauli surãri a
lui, Tana shi Cuda, au cãti un ficior tsi poartã numa-alu papu: Mina!
Mashi nai ma njca sorã alu tati, teta Tsona, bãna alargu di noi… Aestã
tãbãbie di cilimeanj n-adunamu searã di searã shi, cu gurili cãscati,
mutream paplu tsi dipina un gljemu mãyipsitu, nividzutu: pirmithlu.
Poati shi-altsã pãpãnj shtiu sã spunã pirmithi a nipotslor, ma, ashi cum
li spunea paplu-a nostru, nu pistipsescu s-poatã multsã!… Shi-ahulea
mustaca, bãga mãna tu supani, ascutea tãtumea shi cartea shi-
ahurhea sh-facã tsigarea… Noi, cu ocljii pi mãna lui, niarãvdãtori s-
anchisim pi nicunuscuta cali a pirmithlui… Iu va nã ducã adzã paplu?
La Amirãlu Aroshu, la izvurlu iu s-batu muntsãlj, la fãntãna iu veaglje
lamnja cu multi capiti?
DIZLIGAREA-A PRUBLEMÃLJEI: PARTEA 1
(zboarãli tsi-avea cãlcatã reguli dit lectsiili 2-15 furã scriati cum
lipseashti)
Tora, dupã ahãntsã anj voi s-nji aducu aminti atseali pirmithi tsi-nj li
dzãtsea paplu, sum aumbra-a cupaciului… Aoa, eara mash loclu-a
nostru, lumea-a noastrã, mash a noastrã… Veara, aumbra-a cupaciului
cãdea pisti noi, shi io cu paplu intram tu-unã lumi nicunuscutã.
Dealihea i nidealihea eara atsea lumi? Eara « lucri » tsi li scutea di
mintea-a lui? Tsi importantsã avea? Io, fitica di-atumtsea, bãnamu108
sum aumbra-a cupaciuluitu-unã lumi mplinã di fricã shi ciudie, di
ntribari fãrã cljai trã mintea-a mea di cilimeanu… Paplu spunea pirmithi
cu amiradz, cu oaminj mintimenj shi glari, cu feati shi ficiori aleptsã…
Eara, poati, pirmithi tsi li-ascultarã tuts ficiuritslji di pi-aestã lumi!… Ma
multu iarna, cãndu noptsãli eara lundzã, n-adunamu ninga focu tuts
nipotslji: io, nai ma marea, sor-mea Tana, frati-nju Mina, taifa-ali teta
Tanã: Lenca, Ora, Mina, shi ficiorlji ali teta Cuda: Steryiul, Mina shi
Yioryi… Tati shi doauãli surãri a lui, Tana shi Cuda, au cãti un ficior tsi
poartã numa-alu papu: Mina! Mash nai ma njica sorã alu tati, teta
Tsona, bãna alargu di noi…Aestã tãbãbie di cilimeanj n-adunamu searã
di searã shi, cu gurli cãscati, mutream paplu tsi dipina un gljemu
mãyipsitu, nividzutu: pirmithlu. Poati sh-altsã pãpãnj shtiu sã spunã
pirmithi a nipotslor, ma, ashi cum li spunea paplu-a nostru, nu
pistipsescu s-poatã multsã!… Sh-ahulea mustaca, bãga mãna tu
supani, ascutea tãtumea shi cartea sh-ahurhea sh-facã tsigarea…
Noi, cu ocljilj pi mãna-a lui, niarãvdãtori sã nchisim pi nicunuscuta cali
a pirmithlui… Iu va nã ducã adzã paplu? La Amirãlu Aroshu, la izvurlu
iu s-batu muntsãlj, la fãntãna iu veaglje lamnja cu multi capiti?
(1) Regula dzãtsi cã particula « a » a genetivlui sã ngrãpseashti,
sh-atumtsea cãndu s-tucheashti cu sonlu a dit bitisita-a zborlui di
nãintea-a ljei. Tr-atsea zboarãli: « aumbra cupaciului, lumea noastrã,
mintea lui, mintea mea, mãna lui » lipsescu scriari: « aumbra-a
cupacilui, lumea-a noastrã, mintea-a lui, mintea-a mea, mãna-a lui ».
Bãgats oarã cã aestã particulã easti scriatã tu zboarãli tsi nu bitisescu
cu sonlu a:« loclu-a nostru, surãri a lui, paplu-a nostru, cali a
pirmithlui ».
(2) Regula dzãtsi cã zboarãli tsi nchisescu cu sonurli an/n shi ãn/n
lipsescu scriari (i) fãrã sonlu a icã ã, shi (ii) nu s-leagã cu-unã cratimã
di zborlu di nãinti. Tr-atsea, zboarãli: « lumi-mplinã, di-antribari,
s-anchisim » sã ngrãpsescu: « lumi mplinã, di ntribari, sã nchisim ».
(3) Regula dzãtsi cã semivocalili e shi i tsi yin dupã litira compusã sh,
nu sã ngrãpsescu. Cã s-aflã tu idyiul zbor i cã s-aflã tu dauã zboarã
ligati unlu di-alantu. Tr-atsea, zboarãli: « shi-altsã, shi-ahulea,
shi-ahurhea, mashi » lipsescu scriari: « sh-altsã, sh-ahulea, sh-
ahurhea,mash ». Unã altã regulã dzãtsi cã semivocala i dit bitisita-a
unui zbor la plural tsi bitiseashti cu ri, sh-cari s-aflã nãintea-a unui
articul, nu sã ngrãpseashti. Tr-atsea zborlu « gurili » sã ngrãpseashti
« gurli ». Sh-tu soni,vocala i tsi yini dupã litira compusã nj si
ngrãpseashti. Tr-atsea zborlu« njca » (ma s-nu hibã un alathus
ortografic!) lipseashti ngrãpsiri « njica ».
(4) Regula dzãtsi cã (i) zborlu « doauli » si scrii »doauãli »; (ii) zborlu
« cljealje » si scrii cljai/cljae (dupã cum easti zborlu-a omlui); (iii) shi,
dupã reguli trã articularea-a substantivilor tsi nu li-avem aspusã aoa,109
zboarãli articulati: « nipotsljii, ficiorljii shi ocljii » s-pronuntsã shi sã
ngrãpsescu: « nipotslji, ficiorlji shi ocljilj ». Bãgats oarã cã tu un altu
loc, textul ari zborlu « ficiuritslji » cari easti scriat cum lipseashti.
PARTEA 2
(Textul dit Partea 1 easti scriat diznou, ashi cum lipseashti shi mash
zboarãli tsi au cãlcatã regulili dit lectsiili 16-17 suntu alãsati cu
alathus)
Tora, dupã ahãntsã anj voi s-nji aducu aminti atseali pirmithi tsi-nj li
dzãtsea paplu, sum aumbra-a cupaciului… Aoa, eara mash loclu-a
nostru, lumea-a noastrã, mash a noastrã… Veara, aumbra-a cupaciului
cãdea pisti noi, shi io cu paplu intram tu-unã lumi nicunuscutã.
Dealihea i nidealihea eara atsea lumi? Eara « lucri » tsi li scutea di
mintea-a lui? Tsi importantsã avea? Io, fitica di-atumtsea, bãnamu
sum aumbra-a cupaciului tu-unã lumi mplinã di fricã shi ciudie, di
ntribari fãrã cljai trã mintea-a mea di cilimeanu… Paplu spunea pirmithi
cu amiradz, cu oaminj mintimenj shi glari, cu feati shi ficiori aleptsã…
Eara, poati, pirmithi tsi li-ascultarã tuts ficiuritslji di pi-aestã lumi!… Ma
multu iarna, cãndu noptsãli eara lundzã, n-adunamu ninga focu tuts
nipotslji: io, nai ma marea, sor-mea Tana, frati-nju Mina, taifa-ali teta
Tanã: Lenca, Ora, Mina, shi ficiorlji ali teta Cuda: Steryiul, Mina shi
Yioryi… Tati shi doauãli surãri a lui, Tana shi Cuda, au cãti un ficior tsi
poartã numa-alu papu: Mina! Mash nai ma njica sorã alu tati, teta
Tsona, bãna alargu di noi… Aestã tãbãbie di cilimeanj n-adunamu
searã di searã shi, cu gurli cãscati, mutream paplu tsi dipina un gljemu
mãyipsitu, nividzutu: pirmithlu. Poati sh-altsã pãpãnj shtiu sã spunã
pirmithi a nipotslor, ma, ashi cum li spunea paplu-a nostru, nu
pistipsescu s-poatã multsã!… Sh-ahulea mustaca, bãga mãna tu
supani, ascutea tãtumea shi cartea sh-ahurhea sh-facã tsigarea…
Noi, cu oclji pi mãna-a lui, niarãvdãtori sã nchisim pi nicunuscuta cali a
pirmithlui… Iu va nã ducã adzã paplu? La Amirãlu Aroshu, la izvurlu iu
s-batu muntsãlj, la fãntãna iu veaglje lamnja cu multi capiti?
DIZLIGAREA-A PRUBLEMÃLJEI: PARTEA 2
(zboarãli tsi-au cãlcatã reguli dit lectsiili 16-17 suntu scriati cum
lipseashti)
Tora, dupã ahãntsã anj voi s-nji aducu aminti atseali pirmithi tsi-nj li
dzãtsea paplu, sum aumbra-a cupaciului… Aoa, eara mash loclu-a
nostru, lumea-a noastrã, mash a noastrã… Veara, aumbra-a cupaciului
cãdea pisti noi, shi io cu paplu intram tu-unã lumi nicunuscutã.
Dealihea i nidealihea eara atsea lumi? Eara « lucri » tsi li scutea dit
mintea-a lui? Tsi importantsã avea? Io, fitica di-atumtsea, bãnamu
sum aumbra-a cupaciului tu-unã lumi mplinã di fricã shi ciudie, di
ntribari fãrã cljai trã mintea-a mea di cilimeanu… Paplu spunea pirmithi110
cu amiradz, cu oaminj mintimenj shi glari, cu feati shi ficiori aleptsã…
Eara, poati, pirmithi tsi li-ascultarã tuts ficiuritslji di pi-aestã lumi!… Ma
multu iarna, cãndu noptsãli eara lundzã, n-adunamu ninga focu tuts
nipotslji: io, nai ma marea, sor-mea Tana, frati-nju Mina, taifa-ali teta
Tanã: Lenca, Ora, Mina, shi ficiorlji ali teta Cuda: Steryiul, Mina shi
Yioryi… Tati shi doauãli surãri a lui, Tana shi Cuda, au cãti un ficior tsi
poartã numa-alu papu: Mina! Mash nai ma njica sorã alu tati, teta
Tsona, bãna alargu di noi…
Aestã tãbãbie di cilimeanj n-adunamu searã di searã shi, cu gurli
cãscati, mutream paplu tsi dipina un gljemu mãyipsitu, nividzutu:
pirmithlu. Poati sh-altsã pãpãnj shtiu sã spunã pirmithi a nipotslor,
ma, ashi cum li spunea paplu-a nostru, nu pistipsescu s-poatã
multsã!… Sh-ahulea mustaca, bãga mãna tu supani, ascutea tãtumea
shi cartea sh-ahurhea sh-facã tsigarea…
Noi, cu ocljilj pi mãna-a lui, niarãvdãtori sã nchisim pi nicunuscuta cali
a pirmithlui… Iu va nã ducã adzã paplu? La Amirãlu Aroshu, la izvurlu
iu s-batu muntsãlj, la fãntãna iu veaglje lamnja cu multi capiti?
(1) Regula dzãtsi cã semivocala u nu lipseashti scriari cãndu s-avdi tu
coada-a substantivilor masculini (shi niutri) la singular, a adjectivilor,
a formilor verbali, etc. shi (ii) cãndu yini dupã unã singurã consoanã,
simplã i compusã. Tr-atsea zboarãli: « aducu, bãnamu, cilimeanu,
adunamu,focu, papu, gljemu, aroshu, batu, alu, mãyipsitu, nividzutu »
lipsescuscriari: « aduc, bãnam, cilimean, adunam, foc, pap, gljem,
arosh, bat, al, mãyipsit, nividzut ». Bãgats oarã cã zboarãli: « intram,
sum, mutream, cum » suntu scriati cum lipseashti, cu tuti cã tu titlul a
cartiljei autorlu ari scriatã « sumu ».
(2) Regula dzãtsi cã semivocala u nu lipseashti scriari cãndu (i) s-avdi
tucoada-a substantivilor masculini (shi niutri) la singular sh-cãndu (ii)
yini dupã sonlu ci (semivocalã i). Tr-atsea zborlu « cupaciu » si scrii
« cupaci » shi forma-a lui articulatã la genetiv nu easti « a cupaciului »
ma « a cupacilui ».
LECTSIA 18 – SCRIAREA-A LITIRILOR V, X, Z
LITIRA V
Litira v ari mash sonlu-a ljei di bazã, ca tu zboarãli vacã, vatrã,
virdeatsã, etc.111
Singurili prublemi tsi avem cu sonlu v au s-facã cu zboarãli tsi s-
pronuntsã:
(i) cãndu cu v, cãndu cu b shi
(ii) cãndu cu v shi cãndu cu f.
Aesti prublemi li-avem zburãtã la lectsiili di scriari a litirilor b shi f
Regulili dit aesti lectsii suntu aspusi ma nghios ca unã regulã.
Regulã: (1) Zboarãli tsi pot si s-avdu shi si sã ngrãpsescu, shi cu b shi
cu v, lipsescu scriari cu b. Aesti zboarã va poatã s-hibã pronuntsati cu
sonurli b icã v, dupã cum va s-u va omlu.
(2) Trã zboarãli tsi pot si s-avdã shi si sã ngrãpseascã, shi cu f shi cu
v, nu-avem faptã vãrnã regulã limpidi. Cati zbor va si ngrãpseascã
dupã cum va s-hibã aspus tu un dictsiunar niscriat ninga.
Bunãoarã:
(1) Zboarãli tsi pot si s-avdã dauã turlii, sh-cu sonlu v sh-cu sonlu b,
lipsescu scriari cu b, ca zboarãli: pro-bã, bi-bli-i/bi-bli-e,
bi-bli-u-te-cã, etc.
Eali nu lipsescu vãrnãoarã scriari cu v ca: pro-vã, vi-vli-i/vi-vli-e,
vi-vli-u-te-cã/vi-vli-u-thí-chi, etc.
(2) Zboarãli tsi pot si s-avdã dauã turlii, sh-cu sonlu v sh-cu sonlu f,
ca, bunãoarã, zboarãli frun-di-dã, zu-grãf-ses-cu, etc. cari pot s-hibã
ngrãpsiti sh-pronuntsati shi vrun-di-dã, zu-grãv-ses-cu, etc. lipsescu
scriari ashi cum suntu aspusi tu dictsiunar ca: vrun-di-dã, zu-grãf-ses-
cu, etc.
LITIRA X
Dupã arãzga-a zborlui, litira complexã x (faptã di dauã sonuri tsi s-
avdu deadun) ari dauã sonuri:
(i) poati s-aibã idyiul son cu-atsel a grupariljei di litiri cs, ca tu
zborlu xea-ni, shi
(ii) poati s-aibã idyiul son cu-atsel a grupariljei di litiri gz, ca tu
zborlu e-xar-hu.
Cu scriarea sh-pronuntsarea-a litirãljei x, nu-avem prublemi mãri.
Cum tsi s-hibã pronuntsat, zborlu va si s-aducheascã. Cãt trã scriarea-
a zboarãlor, ãndauã prublemi suntu dizligati di regula di ma nghios.
Regulã: (1) Zboarãli tsi au tu pronuntsarea-a lor gruparea di sonuri cs
(sonlu s ascur, nu atsel moali sh) shi gz, sh-cari traditsiunal s-au
scriatã niscãntiori cu x, alti ori sh-cu cs/gz, lipsescu scriari totna cu
litira x, vãrnãoarã cu gruparea di litiri cs/gz.
(2) Zboarãli tsi s-avdu dauã turlii, sh-cu x sh-cu s (nu sh), lipsescu
scriari cu s (cãtivãrãoarã z) nu cu x.
(3) Zoarãli veclji dit limba armãneascã (icã atseali nali intrati ma nãpoi112
dit limba grãtseascã), lipsescu scriari cu x shi pronuntsari cu cs.
Neologhismili loati dit limbili moderni dit Ivropea di Vestu, lipsescu
scriari cu x shi pronuntsari, dupã cum easti zborlu, niscãntiori cu gz,
altiori cu cs.
Scriarea shi pronuntsarea-a tutulor zboarãlor tsi au sonlu x s-fatsi
dupã cum va s-hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga.
(1) Aproapea tuti zboarãli dit limba veaclji armãneascã tsi au tu eali un
son x, sh-cari yin dit limba grãtseascã (icã dit altã limbã tricutã prota
prit limba grãtseascã), lipsescu pronuntsari cu cs, nu cu gz, ca
zboarãli:
a-lã-xes-cu, a-ma-xi, a-xi-zes-cu, do-xã, du-xar, e-xu-dã, fe-xi, fri-xi,
ir-mu-xes-cu, li-xur, mi-xi, pa-ra-xin, pãn-di-xes-cu, pi-li-xes-cu,
strã-xes-cu, ta-xi-ra-ti, tã-xi-di, tu-fi-xes-cu, xea-ni, xe-ri, xi-chi, etc.
Ma avem shi zboarã ca e-xar-hu, bunãoarã, tsi lipsescu pronuntsari cu
gz, nu cu cs; zbor tsi s-pronuntsã eg-zar-hu.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari nitsi cu cs, nitsi cu gz.
(2) Multi neologhismi cari nã yin dit limbili moderni dit Ivropea di
Vestu, sh-cari au prifixul ex tsi s-aflã nãintea-a unei vocalã, pot s-hibã
pronuntsati icã
(i) cu cs, nu cu gz, ca tu zboarãli: e-xi-gen-tu, e-xu-be-ran-tu,
e-xa-ge-ra-ri, etc. icã
(ii) cu gz, nu cu cs, cum s-fatsi cu ma multili zboarã ca: e-xac-tu,
e-xas-pi-ra-ri, e-xe-cu-ta-ri, e-xem-plu, e-xer-ci-tsiu, e-xil, e-xis-tu,
i-xa-min, etc.
Cãndu prifixul ex s-aflã nãintea-a unei consoanã, litira x lipseashti
totna pronuntsari cs, nu gz ca tu zboarãli: ex-ca-va-tsi-e, ex-cep-tsi-e,
ex-clu-siv, ex-co-mu-ni-ca-ri, ex-cur-si-e, ex-hi-bi-tsi-e,
ex-pe-ri-men-tu, ex-per-tu, ex-pli-ca-tsi-e, ex-plo-zi-e, ex-por-tu,
ex-te-ri-or, ex-trac-tsi-e, ex-trem, etc.
(3) Nu-aflãm vãrnã regulã generalã cari s-n-aspunã:
(i) cãndu un zbor lipseashti pronuntsari shi scriari cu sonlu ascur s (nu
cu-atsel muljat sh) sh-cãndu cu x, shi
(ii) cãndu cu cs sh-cãndu cu gz.
Avem ãndauã reguli speciali, ma sh-eali suntu mplini di exceptsii.
Bunãoarã:
(i) Zboarã tsi s-au scriatã shi cu x shi cu cs/gz (iu sonlu s easti ascur,
nu muljat sh), lipsescu scriari mash cu x, ca zboarãli: a-na-xu, a-xes-
cu, a-xu, tu-fi-xes-cu, dra-xã, drã-xes-cu sh-alti poati tsi n-ascapã.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari: a-na-csu, a-cses-cu, a-csu, tu-fi-cses-
cu (cu tuti cã yini di la sincoparea-a zborlui tu-fi-chi-ses-cu), dra-csã
(cu tuti cã easti fimininlu di la drac), drã-cses-cu, (cu tuti cã yini di la
drac), etc.
Ma avem shi exceptsii, ca zboarãli sincopati tsi pot s-hibã scriati dauã113
turlii (icã nisincopati, icã cu cs): csea-ri (di la cu-sea-ri), csedz (di
la chi-sedz), sh-alti poati tsi n-ascapã. Tut ca exceptsie va s-avem shi
zborlu pi-li-xes-cu tsi yini di la sincoparea-a zborlui pi-li-chi-ses-cu
shi dauãli varianti (pi-li-xes-cu shi pi-li-chi-ses-cu) suntu aprucheati.
(ii) Zboarãli tsi s-avdu dauã turlii, sh-cu s (niscãntiori z) sh-cu x,
lipsescu scriari cu s icã z, nu cu x, ca zboarãli: frun-di-ses-cu,
fti-ses-cu, sis-trã, si-tã-ses-cu, su-ra-fi, sur-ses-cu, vã-zes-cu, sh-alti
poati tsi n-ascãparã.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari cu x, ca: frun-di-xes-cu, fti-xes-cu,
xis-trã, xi-tã-xes-cu, xu-ra-fi, xur-ses-cu, vã-xes-cu, etc.
Exceptsii pot s-facã zboarã ca: lu-xu (nu lus) cã easti un neologhismu
dit limbili internatsiunali, shi xu-ra-fi (tsi poati s-hibã scriat sh-tu loc di
su-ra-fi) cã yini di la sincoparea zborlui cu-su-ra-fi/csu-ra-fi.
Notã – Bãgats oarã cã prublema cu pronuntsarea-a zboarãlor, cu cs icã
cu gz, nu easti importantã. Ma multu, s-veadi sh-unã tendintsã ca
scriarea-a unui zbor s-alãxeascã pronuntsarea-a lui. Videm chiola lumi
cari, tu limba rumãneascã, alãxirã pronuntsarea-a zborlui e-xem-plu di
la eg-zem-plu la ec-sem-plu! Tr-atsea alãsãm omlu s-pronuntsã
zboarãli ashi cum va s-u va el, cã va s-hibã totna aduchit. Ma
importanti suntu alti prublemi, atseali di standardizari a scriariljei.
LITIRA Z
Litira z ari dauã sonuri:
(i) poati s-aibã sonlu-timelj, ca tu zboarãli: az-bui-ra-ri, az-var-na,
zo-ri, zur-lu-ses-cu, etc. shi
(ii) poati s-aibã sonlu mut ca tu zboarãli dzãc, dzu-ã, etc.
Regulã: (1) Cãndu nu fatsi parti dit litira compusã dz, litira simplã z
ari sonlu a ljei di bazã.
(2) Cãndu fatsi parti dit litira compusã dz, litira z ari sonlu mut, nu
s-avdi ma alãxeashti sonlu a litirãljei d di nãintea-a ljei.
Exceptsii la aesti reguli va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga.
Cu litira z nu-avem alti prublemi dicãt atseali ligati di zboarãli tu cari
sonlu z poati si s-avdã icã
(i) dz (di cari zburãm tu lectsia-a litirãljei d), icã
(ii) s (di cari zburãm tu lectsia-a litirãljei s).
Ma nghios, va s-adutsem aminti mash regula di la litira d, tsi nã spuni
cã zboarãli tsi pot s-hibã pronuntsati shi scriati shi cu dz shi cu z,
lipsescu scriari cu dz; scriarea cu z nu easti aprucheatã. Mash cã aesti
zboarã va poatã s-hibã pronuntsati, sh-cu sonlu dz sh-cu sonlu z, dupã
cum easti grailu-a omlui sh-dupã cum va s-u va el.
Ashi avem zboarã tsi lipsescu scriari ca: bu-dzã, dzac, dza-dã, dza-mã,
dzan-grã, dza-ri, dza-tsi, dzãc, dzãn/dzã-nã, dzea-nã,114
dzea-dzit/dea-dzit/dzea-dit, dzi-ni-ri, dzu-ã, etc.
Cu tuti cã suntu graiuri iu s-pronuntsã cu z, nu cu dz, zboarãli nu
lipsescu vãrnãoarã scriari ca: bu-zã, za-c, za-dã, za-mã, zan-grã, za-
ri, za-tsi, zãc, zãn/zã-nã, zea-nã, zea-dzit/zea-dit/dzea-zit, zi-ni-ri, zu-
ã, etc.
Exceptsiili, ca zborlu a-dzã tsi va poatã s-aibã shi varianta a-zã, va
hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga.
Discutsia trã zboarãli tsi au un son z cari poati si s-avdzã sh-ca sonlu s
easti multu lungã shi complexã. Tr-atsea, trã aestã discutsie, cititorlu
easti pitricut la lectsia-a litirãljei s.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu