joi, 9 februarie 2012

CUSCRA PIRVUL’IATA

CUSCRA PIRVUL’IATA
NVEASTA: Mica
YAMBROLU: Teya
MUMA A YAMBROLU: Vanghea
TATULU A YAMBROLU: Cole
MUMA A NVEASTILjI: Ziona
SORA ALI VANGHI:  Lopea
NVEASTA DIT MESI: Kitsa
Unu udâ iu doarmi Cole pri kanape, shi Vanghea
anischirseashti.
VANGHEA – Scoalî lai! Apiri! Scoalî cî va n-acatsî tu somnu!
COLE- Tatsi more moashea a biľelu! Tsi-ai tahina- tahina di
ti mîts cu mini?
VANGHEA- Scoalî s-dzîshu.  Aproachi cîrvinarlu
(Intrî  Lopea)
LOPEA- Tsi-ai lea sorâ? Tsi lavî mari fîtsets, ni-apiritu
ninga?
VANGHEA-  UUUUU! Lea sorâ! Nî dimîndâ cuscra cî yini cu
Steryulu cîrvînarlu, shi  mi ncaciu cu dzinirtu aoa, si
scoalî s- n-andridzemu..
LOPEA- Cari cuscrâ lea.? Shapti ai. Shaptsî gioni shiapti
nveasti, sheapti cuscri!
VANGHEA- Ziona lea, Pirvuľeata. A ma ňicîľi.
LOPEA- Auuu! Ziona atsea pirifana, atsea fudulî!
VANGHEA- e!!!  atsea tsi ľi-u furâm feata. Tricu un-anu, e!
mumâ iasti,  doari, ľi tricu ynatea, apî s-sari, nî
dimîndâ cî va yinî.LOPEA- Iiii! Lai dumnidzalim! Tsi ira s-atsea di-atumsea!.
Cîndu nî pitricut hîbari  s-yinî taifa tutî  s-agiutî, cî
vreats s-u furats… fricâ mari n-acîtsâ..
COLE- Cîtse fricî lea Lope? Avem fricî noi firshirotsľi?
Macarim s-hibî ma marli celnicu, Teya anostru nu fatsi
nîpoi. U vru, feata l-vru s nîsî, dusimu u ciftâmu cu
tiňii, ieli dzîsiri NU! Tatusu –s-tsem aliθia- zburî ghini ,
ama muľiearisa! Cîtsau!! :”Nu u dau io feata la
fîrshîrots, nu u dau largu, nu shi nu!!!”
VANGHEA- Diki avea muľearea, u vrea aproapea,  nu vrea
s-u da la fumeaľi cu oi,  tsi s-tsem tora!
LOPEA- De lea! Nu vrea oi..! Ieľi tsi avea.? Apoia s-u tsinea
n-casi ncľisî. Tsi u alîsa di s-dituna la t-Ayaňio, s-u
veadî ficiorlî. U vidzu sh-anostru, gione livendu cum
ira, si mutrirî, lu-vru s-nisî.
VANGHEA- Sh-cîndu vidzu ielu cî s-tsea n-vali cu soatsili s-
la prika a sorsai, ľi-ishi nîinti, ľi dzîsi ci u va.. bitsi!!!
COLE- Sh-apoia la st-Viňiri, la Cîniki, cari ľi dzîsi s-hibi ma
musheatî di tuti featili tu coru! Em! Va u alisam? U
furâm s-lî hibî ghini. De ! mash Pirvuľatsľi va furî featili
a lumilor!!! Eľi furarî cumbara cu zavonlu n-capu, isea
dupî crunili shi-armasi  zborlu “armasi ca yambrolu di-
Avdela”.
LOPEA- ‘Ama feata treatsi ghini tora.. tuti va s-
aghirseascîi!
(Si-avdi agudirea la ushi. Dutsi Vangea, disfatsi. Intrî
duauli cuscri)
VANGHEA- Tretsi cuscrâ, tretsi!.
ZIONA- Ghini v-aflai cuscri. Tsi-adrats?
COLE- Ghini viňish cuscrâ tiňishitî. Cali lungî featsishi.
Shedz s-disvurzeshti.
ZIONA- Cari  iasti doamna aestî?
VANGHEA- Sora amea iasti cuscrâ! Lopea!
ZIONA- Bunî s-iai cuscrâ Lope. VANGHEA- Shedz cuscrâ. Va grescu a-nveastili s-adarî
café.
(cîtrî nafoarî : ):
Kitsâ !! KItsâ lea! Adarî café a-cuscriľi!
ZIONA- Cari iasti Kitsa?
VANGHEA- Nveasta atsea dit mesi.
ZIONA- Nveasta tsea dit mesi!!! S-hiľimea, nveasta atsea
ma ňica, iu iasti?
COLE- E! cuscrâ! Duarmi! Alasî feata! Ňicâ iasti ninga!
ZIONA- ňicâ!! Ta s-u furats, s-u-ncrunats, nu ira ňicâ. A!
cuscru! Tutis s-tuti, noi n-avem prâxi! Soarli scoasi
coarni! Ninga nveasta s-doarmî? Iu iasti s-toarnî apî a
socrusui? A! poati s-ira hiľi di celnicu. Ma io u vream s-
adarî tutî latra di casî, ohi s-doarmî ca iapî!
LOPEA- (S-toarnî citri lumea) Em! Tr-atsea s-nâsî s-furâ cu
nipoňu!
COLE- More cuscrâ, taham nu shtiu sh-mini di tse fumeaľi
u furâm  nveasta! Ama.. avem alti sheashi nveasti ma
mâri.. Alasu s-doarmi ma ňica.
VANGHEA- Shtii cuscrâ! Asearî featili adrarî nihteri. E! Ti-
atsea doarmi ma multu!
ZIONA.-Nihteri!! Pirintu Viňiri? S adari vîrî oarî nihteri
pirintu Viňiri? Nu shtits cî yini Gatzoia? Cum nu pîtsîtu
vîrî sîlabu? S-apirâ St-Mîria! Ayonia, pitreatsi  s-u
dishteaptî.
VANGHEA- Fudzi Kitsâ s-ľi greshti.
Fudzi KitsaCOLE- Cum cama-tricut iarna tu arniu cuscrâ?
Cum u-avets tu tiputea?
ZIONA- Ghini, ghini cuscru! Laptili cîrleadzî tu ghiuňi. Ma iu
iasti andihrista? Voi cum tricutu?tu cari arniu irats? Va
ľi li scotu perľi, nihita!
KITSA- L’I grii mamo. (muteashti nafoarî) A! afendi! Yini
yumarlu di la oi!COLE- A! vini Chita? Ai ! duti la bîrbat-tu s-ľi-agiuts.
(ZIONA yini d-avirliga sade nevri)
COLE- E! cuscrâ, nu fâ ashi. Feata iasti anoastri tora. Cum
vrem noi va s-poartî.
ZIONA. –Ń-u-asparsitu feata cuscru! Io u aveam cu prâxi.
Ca-s-nu-avets voi…!
LOPEA.- Noi nu-avem prâxi Cuscrâ Zionâ? Cum , di cama
mari soi hits voi?
VANGHEA- Tatsi - lea sorâ! Tats-u gura !
COLE- Ghini dzîtsi Lopea! Cum di voi va ishits cama
anotera di noi?
(Intrî nveasta Mica)
MICA- Ghini vinishi dado! Tsi-adari? (dutsi s-bashi mîsa)
ZIONA s-tradzi nîpoi.
ZIONA- Tsi “dado” lea niprixitâ! Di dada ti-acitsash prota?
Tinsea socrutu shi soacrita prota. Iu hii s-torňi apî la
socrutu?
COLE- E! cuscrâ! Alasu feata! Noi fîtsem cumandu aoa!
Duti nveastî, bashi mâta.
(s-bashi)
ZIONA- Cum tretsi hiľe aoa?
MICA. –Ghini dado, multu ghini. Tsi-adarî surerli ameali?
Afendi?
ZIONA. -Ghini suntu ma.. plingu tri tini.
MICA.- S-nu plingi dip. Io hiu aidide! Iapa amea, Silva, cum
iasti?
ZIONA-. Iasti greau. Cu theamî va avem δiuticu.
MICA.- Sh-io dado hiu greau. Va ti-adari mai
ZIONA.- (s-bati) Alea!! Alea! Ntrî socrutu spuni ahtari
lucru! Arshini s-tsî hibi! COLE.-Tatsi cuscrâ.  Alasu feata. Noi avem harau, sh-tini
vînish-s-nî-u-aspardzi? Nu-i virî arshini. Io cuscrâ am
mari fharistisi di nveasta. Hilita ari gurî di ňari, mîni
hrisusiti, grammati shtii, yinu bea parei cu mini,
pirmithi shtii di ni treatsi oara serli..!
ZIONA- A! pîrmithi! Ca multu di coadî u m-tatu! Atselu
pirmithu cu coada a draclui u spusi?
VANGHEA. –Nu!
ZIONA- A! S-vî –u spunu io.
“Cîndu Dumnidzâlu plîsea lumea, adrâ Adamlu shi
shideaaa, camarusea tsi-avea adratu ielu. Ghini
ma..videa cî omlu sîdea mirinatu. Lu ndrîbâ sti-ari, shi
atselu dzîsi, cî..singuru, ne tu Paradisu.
-ghini dzîtsi ficiorlu , dzîsi Dumnidzâlu. Shi –ascumbusi, lo
tsarî, leamni adrâ kirishte, hardzi, shtiu sh-io, tsi..
shiahurhi s-adarî Eva. Tu atsea oarî, iavalu daraculu:
Itsi adari, itsi nu-adari, amea va hibî aestî!
-bre fudzi daracu di ntrî-io!
Tsiva ielu! “itsi adari. Itsi nu-adari, amea va hibi aestî.
Nu putea s-lu-avdi Dumnidzâlu, alias lucrulu tu mesi, lu
bigâ n-ciucioari. Aoa s-lu-acatsî, aclo s-lu-acatsî, cama
tiniru daraclu, camatricutu Dumnidzâlu, lu acîtsâ di
coadî, ama daraclu pruftusi, s-ascumsi tu niscînti
rudzi, ľi-armasi coada tu mînî a Dumnidzalu, ama di
fricî s-nu Li s-asparghî atsea tsi adra, s-turnâ cu yii ,
apubitsi Eva..cîndu veadi..Ishea di nauntru coada a
draclui, cî di yii nu u alias dit mînî shi armashi tu
kirishte.Iavalu pali Daraclu colovu..
-Nu s-dzîshiu Dumnidzalimu, cî va hibî amea atsea?’
SH-di-atumsea tuti Evili au coada a draclui nauntru
VANGHEA- Poati coada adraclui s-hibî la Pirvuľiatili , cuscrî,
anoastri nu au coadî! Ashi nu iasti Cole?
MICA- Afendi! Afendi! Avdu tropu nafoarî! Na cî viňi Teya?ZIONA- Trubatâ, nihitâ! Pri numa ľi greshti a bîrbatutui
lea? Nu avdzî sinfaδita cum ddzîtsi “viňi yumarlu di la oi”?
MICA- De lea dado! Yumaru iasti birbatlu ameu, gionili
Teya?
ZIONA- Ui hîndicusita! Arshini mari lea! Van î chiarî
dumnidzâlu!
TEYA.- Bunâ dzuâ la tuts! Cum apiri Mica amea? Ohh! Vini
s-dada ali Micî! Ghini vinish, ghini vinish! Cum eshti? S-mi
ducu s-taLiu virî ňelu, s-mîts fripturî di mânli ameali s-ti
fhîristiseshti!
ZIONA.- Mmmm! Loai fharistisi io..! s-mi ngroapî loclu!
Nveasta s-doarmî pîn tî prîndzu, s-bea yinu cu socrusu, s-
greascî bîrbasu cu numaľi! .. Ti ľia harau!
TEYA.-A ! soacrâ! Io Mica mea, nu u loai di la pirîntsîľi ta s-
u tirînsescu. Hârli aľei nu li-ari altî vîrî aoa! Tutî lumea, tutî
taifa “Mica” sh “Mica’ greashti!
ZIONA.- Em! Ari, ari hâri! Lo multi di la io!
TEYA.- Ai, duti tini tora nauntru cu cuscrimea-ts, s-adrats
vîrî turti cu sodî, tsiva tigâňi, s-mîcâm, sh-io cu Mica ňi, va
nî tsem s-tiľem vîri ňelu!
COLE-VANGHEA.-Aide cuscrâ, aide!!!
Zoi Papazissi-Papatheodoru. 2009 trikala . Greece

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu