marți, 7 februarie 2012

Makedonji,Armanji ica MakedonArmanji

1
Niculaki Caracota


Makedonji, Armânji, MakedonArmânji

Di iu, di cându, di cari ?

Tu kirolu ditu soni, multsâ di noi, sh nu mash tinirlji, nâ antribămu di iu yinimu,
di cându himu, di cari mileti nâ trâdzemu.
La aesti antribări furâ dati apandisi di multi ori cu ayunjisealâ, sh maxusu
atumtsea cându yini zborlu di loclu iu n-apreasimu, Makedonia, shi tsi nâ leagâ
di popullu alu Philip sh Alexandru.
Naima multsâ di atselji cari anyrâpsirâ trâ noi, nâ cânâscurâ ditu frâmturi di
informatsii cari furâ sh eali adunati di la oaminji cari, icâ tricurâ pritu locurli iu
bâna a noshtsâ, icâ li-adyivâsirâ ditu isturii ma nali i ma veclji. Cumu
cunushtearea armânea niheamâ dipârtoasâ, vârâ di elji nu putu s-adarâ unâ
zuyrâpseari ahândoasâ.
Atselji cari s-aprukearâ naima multu di armânji, xenji icâ di-a noshtsâ, furâ
filoloyi icâ etnoloyi. Ptsânji isturianji s-aplicarâ ma sânâtosu tu etili tricuti. Shi
aestu lucru ti itia câ, nafoara di memoria oralâ tsi va sh-ea s-hibâ loatâ tu meatri,
nu suntu multi documenti anyrâpsiti ti armânji. Icâ ninga nu s-află vârâ s-li
caftâ icâ s-li adyivâseascâ cu ma multu sinferu.
Cu aesti minduieri sh cu vrearea ti averu, dupu tsi câftămu s-adyivâsimu câtu
cama multu ti tsi s-anyrâpsi ti armânji, vremu s-arcămu unâ nauâ mutreari tu unâ
prublemâ multu contruversatâ shi ptsânu cânâscutâ.
Unu isturianu cari nâ deadi curagiu tr-aestu lucru easti Neagu Djuvara, di arâzgâ
armâneascâ, cari, dupu tsi bână ma multu di disâ di banâ tru Europa ditu
Ascâpitatâ, dzâtsi adzâ câ s-featsirâ multi alathusi tu isturii, sh maxusu tu atsea
ali Românii, iu sâ spuni câ popullu românu s-tradzi di la dacianji sh romanji.
Tutu elu dzâtsi câ theoria tsi urdinâ câ dacianjlji suntu parti di popullu trakianu
shi câ suntu naima multsâ tu Haemus, nu easti dealithea shi câ aestâ theorii vini
di la apridutsearea alâthusitâ alu Herodot. Ti amârtilji, tinjisitlu a nostru
isturianu di arâzgâ armâneascâ nu adutsi vârâ nauâ, tu tsi mutreashti popullu
armânescu.
Ti partea noastrâ, unâ apandisi la antribărli cari nâ frimitâ tuts, poati s-yinâ di la
ndauâ averuri trâ noi, armânjlji, shi cari li-avemu tu minti, ma nu suntu scoasi
nica tu miydani.
Aesti averuri suntu:
1. Loclu iu băneadză armânjilji di totna easti reghiunea ditu Balkanu sh
maxusu ditu Gârtsii, cânâscutâ sumu numa di Makedonia anticâ, tu cari
intrâ Makedonia, Thesalia, Epirlu, iu avurâ shi au nica tu protâ tesi
zânatea di picurari shi cârvânari. Easti singurlu populu tu Balkanu cari di
totna easti cânâscutu ca “picurari tsi alâxescu loclu, migratori”. 2
2. Numa sumu cari suntu cânâscuts tu reghiunli iu bâneadzâ easti “vlahi i
cutzovlahi” tu Gârtsii, “vlahi i ciobanji” tu Albania, “vlahi i vlasi” tu
Vârgârii sh FYROM, “tsintsari” tu Sârghii sh “macedo-românji icâ
makedonji” tu România, ahurhinda cu daua parti a etuslui 19.
3. Numa cari u ufilisimu anamisa di noi easti “armânu” icâ “rrâmânu”(la
fârshirots). Cându ishea ditu loclu iu bâna di totna, shi maxusu andicra di
xenji, armânjilji ufilisea numa di “makedonji” icâ di “grets”. Acshi avemu
exiyisea câ multsâ di armânjilji cari bâna tu Amirâriljia Avstro-Ungarâ
eara cânâscuts ca “grets” (Sina, Dumba etc.), acâ azbura acasâ
armâneashti, i ca “makedonji” (Riga Fereu). Tu Românii, acshi cumu
armânjilji ufilisescu numa di “mucanji”, cari u loarâ di la “mocanu”(omu
di munti), acshi cumu siyura-shi dzâtsea românjilji ditu Dobrogea, iu furâ
colonizats a noshtsâ, tutu acshi românjii lâ dzâsirâ armânjiloru
“makedoni”, acshi cumu siyura-shi dzâtsea a noshtsâ.
4. Limba armâneascâ ari unu fondu di zboarâ deadunu/comunu cu limba
greacâ sh limba latinâ tu unâ proportsiuni di 70-80%(isa-isa), la cari s-
adavgâ 20-30% di zboarâ comuni cu limba arbineasâ, slavona ditu Notu
sh turca. Easti ti tsâneari minti câ limba armâneascâ nu fu canâ oarâ
anvitsatâ tu sculii, pânâ tu deftira parti di eta 19, cându ahurhirâ protili
sculii, tu-ahurhitâ pi armâneashti shi deapoaia pi limba românâ, di
Bucureshti. Acâ fu anvitsatâ mash pi cali oralâ sh armânjilji furâ
dispârtsâts sh-bâna tu ma multi craturi dupu 1878 (Thesalia fu datâ la
Gârtsia) sh maxusu dupu 1913 (defturlu polimu balcanicu), limba
armâneascâ azburâtâ easti idyea pisti tutu.
5. Tu memoria colectivâ, armanjilji dzâcu câ s-tragu di la popullu alu Philip
sh Alexandru, ca “makedonji”. Intirisantu easti câ aestâ minduiari u-au
multsâ armânji tu tuti craturli iu bâneadzâ. Cumu poati s-hibâ exiyisitâ
aestâ minduiari?

Ninti s-agiundzemu la unâ apofasi, vremu s-mutrimu ndauâ documenti tsi suntu
adusi aminti di atselji cari avurâ mirakea s-anyrâpseascâ trâ armânji, ca trâ
elementu ditu “romanitatea di Notu-Apiritu”, i ca trâ “armânji”, numa cu cari
furâ cânâscuts di ma multi eti ncoa.
1. Naima vecljiulu documentu cari anyrâpseashti trâ limba latinâ cari s-
azbura tu tutu areallu balkanicu, yini di la Priscus, isturianu di arâzgâ
greacâ, tsi fu deadunu cu Maximin, ambasadoru a Amirălui Teodose II-lu
(401 – 450) pi ninga Attila. Priscus dzâtsi câ tu kirolu atselu tu Balkanu s-
azbura iutsido limba latinâ. Siyura câ elu azburashti trâ atselji cari eara
anvitsats, i cari fâtsea emburlâki shi s-priimna pisti tutu shi avea ananghi
sâ s-acâkiseascâ cu-alanti milets. Tsi easti intirisantu trâ noi la Priscus
easti câ elu pirmituseashti cumu la Attila, s-adună cu unu omu tsi pârea
“scythu”, ama cari azbura sh gârtseashti. Priscus dzâtsi câ fu njiratu, ti itia
câ azbura gârtseashti poati mash atselji cari eara sclayi di Thrakia icâ di 3
Ilyria. Priscus dzâtsi câ omlu cu cari azbura eara emburu, eara di arâzgâ
grecu, ama nu undzea ca trakianu icâ iliru. Priscus dzâtsi câ aclo iu eara
Attila, s-azbura, pi ninga limbili barbari a loclui, limba gothicâ, hunica icâ
latina. Loclu zuyrâpsitu di Priscus easti pi Dunâ, tu unu câsâbă cu numa
Mesie(?) shi s-pari câ easti tru România di adzâ (Oltenia icâ Muntenia).
Cumu shtimu câ sh-altsâ armânji emburi dânâsea pritu locurli atseali, n-
antribămu desi omlu alu Priscus nu eara vârâ armânu cari, tu-atselu kiro,
ca sh-adzâ, azbura multu efcula tuti limbili.
2. Unu altu documentu cu numa di “Cronographia” iasti anyrâpsitu di
Theophanes Confesorlu (752 – 817), iu dzâtsi câ bizantinjlji kirurâ
polimlu contra avarilor la anlu 587, dupu tsi unu ditu ashkerea bizantinâ
gri câtâ unu sotsu “torna torna fratre”. Ninti s-videmu tsi arâzgâ potu s-
aibâ aesti zboarâ, iasti intirisantu ti dzâtseari câ tu ashkerea bizantinâ, tu
kirolu atselu, avea shi makedonji. Intirisantu easti câ Theophanes anyrâpsi
isturia aestâ dupu 200 di anji di cându s-featsirâ factili shi, nu dupu multu
kiro, numa di “makedonji” eara ninga ufilisitâ, cându Vasili Portlu, cari fu
amirălu a Bizantsului, tu deftura parti a etâljei 9, bâgă timeljilu a
dinastiljei “makedone”, cari deadi “bazilei” ti aproapea dauâ suti di anji.
Trâ zboarâli anyrâpsiti di Theophanes, trâ cari s-dzâtsi câ suntu di arâzgâ
latinâ sh cari dusirâ la amintarea theoriljei a limbâljei “protoromânâ”, ti
atselji cari cânoscu limba armâneascâ easti limbidu câ eali suntu curatu
armâneshtsâ.
3. Cronicarlu grecu Nicetas Choniates (1155-1216) anyrâpseashti câ vlahii
suntu ca tserghilji ditu muntsâ. Elu anyrâpseashti câ Thesalia purta numa
di Marea Vlâhii.
4. Cronicarlu byzantinu Georgios Kedrenus anyrâpseashti câtâ anlu 1100-
1150, câ vlahii “călători/nomadz” suntu atselji cari vâtâmarâ David,
fratili a vâsiljelui vâryaru Samuel, elu ishisi s-pari vlahu, dupu cumu
anyrâpseashti T.J.Winnifrith. Loclu iu fu vâtâmatu eara pi calea di
Kastoria câtâ Ohrida, iu eara capitala tsaratlui vâryaru.
5. Geoffroy de Villehardouin, cronicaru frântsescu (1150-1213) tsi lucra pi
ninga Boniface de Monferant, vâsiljeilu a Saloniclui tu kirolu a
Crutsiadâljei IV, anyrâpseashti di Njica Vlâhii, Marea Vlâhii sh Vlâhia
Albâ.
6. Rabinlu Benjamin de Tudela, di arâzgâ ditu Spanii, anyrâpsea, dupu tsi fu
tu Balkanu, tu anjilji 1159-1173, câ anaparti di arâulu Σπερχειός
(latin Spercheus) eara Vlâhia sh bânâtorlji di-aclo eara oaminji cu curagiu
sh câ nitsi unu amiră nu poati sâ-lj cumândâseascâ.
7. Chalcondylas, cronicaru grecu (1423 – 1511) anyrâpseashti câ vlahilji s-
afla tu Laconia (Peloponezu) sh loclu tsi s-tindea di Ioanina câtâ Trikala
purta numa di Vlâhia di Nsusu (Dolopia).
8. Phranzes, tutu cronicaru grecu (1401-1477) anyrâpseashti câ Njica Vlâhii
s-afla tu Etolia sh Acarnania, iara Vlâhia di Nsusu tu Epiru. 4

Videmu ditu documentili di ma-ndzeanâ câ numa di “vlahu” alânceashti câtâ tu
ahurhita etâljei 12 sh tuts atselji cari azburăscu di “vlahi”, facu ligâtura cu unu
“populu ditu munti”, “picurari” i “cârvânari/călători” cari “alâxea loclu(nomadz,
migratori)”. Tu tuti documentili di cari azburâmu ma-ndzeanâ, zborlu “vlahos”
yini ditu limba greacâ. Ma amânatu, cându easti ufilisitu tu alti limbi, ari idyia
soie di-anyrâpseari.
Iasti intirisantu ti tsâneari minti câ, di naima ptsânu dauâ suti di anji, di la
anyâpserli alu Pouqueville (1810), numa di “vlahu“ icâ “cutzovlahu” eara datâ
armânjiloru di grets shi s-acâkisea câ easti zborlu di unu populu di “picurari”,
acshi cumu sh numa di “tschobanu” eara ufilisitâ di arbineshi/iliri ti idyiulu
populu. Cumu videmu, dauli numi suntu ufilisiti di naima vecljili populi ditu
Balkanu shi eali zburăscu di idyiulu populu, atselu cari adzâ-sh dzâtsi “armânu”
icâ “rrâmânu”.
Tutu tu kirolu atselu, ditu gramatica alu Mihali Boiagi (1813) ufilisearea
zboarâlor “makedo-vlahă” fatsi ti prota oarâ ligâtura anamisa di aesti dauâ numi.
S-hibâ “vlahu” numa ti-“atselu” cari bâna tu Makidunie, aclo iu bâna sh alti
populi ? Icâ Boiagi ufiliseashti ti prota oarâ unâ sintagmâ tu cari adutsi aminti
unu populu cari-sh dzâtsea “makedonu” shi cari eara cânâscutu sh-cu numa di
“vlahu” ?
Cumu vidzumu pânâ tora zboarâli “vlahu” shi “armânu” zuyrâpsescu idyiulu
populu, naima ptsânu tu Gârtsii sh Arbinishie.
Potu s-hibâ dauli zboarâ ligati di popullu “makedonu”?
Cumu avemu dzâsâ ninti, tu memoria oralâ, armânjilji minduiescu câ s-tragu di
la popullu alu Philip shi Alexandru atselu Marli, populu tsi-shi dzâtsea
“makedonu”.
Ari vârâ thimeljiu aiestâ minduiari ?
Unâ apandisi la aestâ antribari u-aflămu la isturianlu romanu di limbă greacâ,
Flavius Arrianus (95-175 dH) cari anyrâpsi trâ expeditsiili alu Alexandru, tu
cartea apridusâ pi frântseashti cu numa “Anabase d’Alexandre le Grand”.
Shtimu câ Arrianus fu mari functsionaru romanu, di culturâ shi di limbâ greacâ,
bunu sotsu cu amiradzlji romanji ditu kirolu a lui sh maxusu cu Hadrien (76 –
138 dH). Anyrâpsi ti bana alu Alexandru dupu tsi avu tihea s-adyivâseascâ
anyrâpserli orighinali alu Ptolemeu sh Aristobule, doi strateghi, bunji sots di-alu
Alexandru.
Ditu isturia alu Arrianus shtimu câ ashkerea alu Alexandru eara di vârâ 39.000
di oaminji, ditu cari naima multsâ eara makedonji. Alantsâ eara grets, trakianji,
iliri sh tribalianji.
Tu analiza ti cari avemu sinferu, dânâsimu la unu zboru cari lu dzâsi Alexandru
dinintea makedonjiloru, cându s-turna, dupu polimlu cu Porus.
Ia tsi lâ dzâtsi Alexandru a makedonjiloru cari vrea sâ-lji pitreacâ acasâ:
5
« Ce n'est point pour vous retenir, Macédoniens. Je vous ai laissés libres de
partir. C'est pour vous rappeler tout ce que vous avez contracté d'obligations
et le retour dont vous les avez payées, que je vous adresse la parole.
Commençons, ainsi qu'il est convenable, par Philippe, mon père. Philippe
ayant trouvé vos hordes errantes, sans asile fixe, dénuées de tout, couvertes de
peaux grossières, faisant paître dans les montagnes de misérables troupeaux
que vous disputiez avec peu de succès aux Illyriens, aux Triballiens, aux
Thraces voisins, vous revêtit de la chlamyde, vous fit descendre des montagnes
dans la plaine, vous rendit, dans les combats, les émules des Barbares. »
« Nu voiu s-vâ tsânu, Makedonji. V-alâsaiu eleftiri s-fudzits. Voiu s-v- aducu
aminti di-atsea tsi nâ leagâ sh cumu pâltitu borgea tsi vâ-u loatu. S-ahurhimu
acshi cumu iasti aradha cu Philip, afendi a meu. Philip, cari v- află tu
ceati/parei (migratoari), fârâ apanghiu astâsitu, dipu fârâ tsiva, anviscuts tu
kelji groasi, pâscânda tu muntsâ cupiili a voasti, cari li-ampârtsats cu ptsânu
amintaticu cu vitsinjlji a voshtsâ iliri, tribalianji, trakianji, shi vâ-nviscu tu
chlamidâ, vâ dipusi ditu muntsâ tu câmpu shi vâ featsi kihâljadz pristi barbari »

Zuyrâpsearea di ma-ndzeanâ easti prota cari aleadzi unu populu di-alanti cu cari
bâneadzâ shi easti adratâ di unu vâsilje cari-sh cânoashti ghini fara.
Videmu câ ditu tuti populi cari bânarâ tu Balkanu, mash makedonjilji suntu di
prota picurari migratori shi di mari simasii easti câ Alexandru nu adutsi dipu
aminti di grets - cari nu bâna tu muntsâ sh nu avurâ canâoarâ zânatea di picurari.
Dânâsimu aoa cu zborlu alu Alexandru cari va lu-apridutsemu, cu tutâ cartea alu
Arrianus, ma amânatu. Tora dioarâ vremu s-nâ turnămu la ligâtura tsi putemu s-
u adrămu andicra di numa di “makedonu” cu atsea di “vlahu” sh dipu tu soni cu-
atsea di “armânu”.
Acshi cumu easi tru miydani ditu documentili cari li-adusimu aminti tu aestâ
analizâ, treili zboarâ zuyrâpsescu unu singuru populu: unu populu cari di prota
avea zânatea di « picurari migratori », acshi cumu lj-aducu aminti tu anyrâpserli
a loru cronicari ditu tuti etili.
Numa di « makedonji » u aflǎmu pânâ tu eta 11, purtatâ di dinastia
“makedonjloru” alu Vasili Protlu, amirălu a Byzantsului, cari-sh trâdzea arâzga
ditu popullu alu Alexandru. Nu shtimu ni câ tse, nitsi cumu, tu anyrâpserli
ahurhindalui cu eta 11-12, numa sumu cari aflămu idyiulu populu s-alâxeashti tu
numa di « vlahu ». Acâ theoria dzâtsi câ orighinea zborlui « vlahu » yini ditu
zborlu ghermanicu « Walha », a naua nâ si pari câ exiyisea nu easti multu
sânâtoasâ sh minduiarea tsi s-featsi ti aestâ lâyurii nu fu multu ahândoasâ. Nu
putemu s-pistipsimu câ zborlu « Walha » icâ « Volcae », cari lu-aflămu tu
anyrâpserli alu Julius Caesar sh cari tu limba greacâ fu cunuscutu ca « Ouolkai »
agiumsi, dupu ma multu di unâ njii di anji, « vlahos » !
Cumu gretslji furâ atselji cari ufilisirâ prota oarâ, tu eta 12, zborlu « vlahos » shi
cumu zborlu armasi nialâxitu pânâ adzâ, minduimu câ elu zuyrâpsea popullu 6
makedonu/armânu shi avea noima di « picuraru »- prota zânati, di daima, a
armânjiloru. Acshi cumu sh-adzâ gretslji lu ufilisescu sh-cu noimâ pegiorativâ.
Muntili sh cupiili di oi, cu cari bâna makedonjilji/vlahilji/armânjilji, suntu
« izvurlu » ditu cari alâncea aestu populu di totna. Sh-acshi armasi sh- adzâ.
Siyura câ aestu populu s-« virsa », cându sh-cându, tu văljuri, tu câmpuri, acshi
cumu featsi sh-tu kirolu alu Alexandru, shi « adâpa » di multi ori sh- alti populi
tu cari, di multi ori, s-tukea. Poati câ aestâ easti exiyisea câ nu puturâ tu isturii sâ
s-adunâ, sâ-shi adarâ unu cratu mashi a loru…
Cându bâna tu muntsâ, sh-tritsea bana tu parei njits, tu fâlcări shi fumealjia eara
tutâ avearea lui. Cându ishea tru xeani, bâna cu dorlu sâ s-toarnâ tu locurli di iu
vini. Acshi cumu adră sh-tu kirolu alu Alexandru…


Paris, 16 di Brumaru 2009

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu