joi, 9 februarie 2012

Trastu a li bani !

Trastu a li bani !
Motto: Bana nu lipseashti su adukim! Bana lipseashti su bânâm…ama, armâneashti…!
Un cântic tsi lu scrirai aua sh’vârâ dzatsi anj cu numa “Trastu a li bani”
dzâtsi:
Câti unoarâ mi minduiesc
Di iu vinim sh’câti iu nâdzem?
Locu i vecljiu, ma bana-i shcurtâ
Pân s’u-adukim, oara-i târcutâ
Tora dupâ ahânts anj, mi minduiesc câ di iu ânj vinirâ aisti zboarâ tu minti?
Mini escu amintat tu unâ hoarâ kirutâ tu Rumânii sh-agiunsh s-bânedz tu
Amerikie. Pârintslji a mei s-amintarâ tu Epir, Arbinshia di azâ (tati Curceau
sh-mama, Pleasa di-ndzeanâ, pi un top di munti) sh’agiunsirâ di bânarâ tu
Rumunia. Fratili a meu ma mari, Tanasi, fu amintat tu Vârghârii (pi atsel kiro
irra ninga Rumânia) sh-agiunsi di bâneadzâ sh-el tu Rumânii. Cari li
“ndreadzi” aisti lucri di lu amintâ omu tu un locu sh-dapoia lu ljia di lu dutsi
s-bâneadzâ tu alt locu? Easti vâr aco ndzeanâ tsi s-li aibâ scrisi tuti tsi va si s-
facâ tu bana omui ninti di amintarea lui? S-hibâ di alihea câ atsel/atselji di
ndzeanâ u scriu bana noastâ ashe cum va si’s deapinâ ca vâr gljiem di lânâ,
alt cu hiru ma shcurt alt cu hiru ma lung, câ di aua yini zboru dupâ tsi moari
omu: “lji si bitisi hiru”! Easti unâ traditsie popularâ, ma mult la oaminjli tsi
bâneadzâ la hoarâ, cari dzâtsi câ a treia dzuâ di la amintarea cilimeanui, yinu
trei miri, njadzânopts, la capu a lui, sh-dzâcu cum va si‘lj-si deapinâ bana sh-
tuti tsi va li treacâ tu bana lui…
Ore, s-hibâ cum s-hibâ câ pânâ tu soni vâr nu shtii tsiva, ma mini dzâc câ ma
s’nu murea Alexandru Makedon pit câljiuri, sh-ma s-apuca si-s toarâ acasâ tu
Makidunie, poati câ noi makidonjli-armânj va s-aveam sh-noi vâsâlia noastâ
tu Balkan cu numa Republica Macedonia, sh-mini azâ nu va bânam tu xeani!
Cându agiunsh tu Amerikie, câti vloarâ imnam pit sucaki sh-mutream di
avigâra sh-tuti nji si pâreau xeani! Dukeam câ aistâ nu easti casa meau..”ore
tsi caftu mini aua” ânj-dzâtseam tu minti. Ma ti ciudii, când irram tu anu
2010, Moskopole, la Marea Adunari a armânjlor, sh-nesh di vidzui cu aistâ
furnjii, locu iu s-amintâ tati Curceau, aveam altâ soi di dukeri tu suflitu a
meu…imnam pi sucaki, mutream di-avigâra…videam sh-aua casili, dukenili…
sh tuti cânda ânji dzâtseau:”ghini vinish acasâ, lâi ficioru…iu aladz?...cum
bânedz aco tu xeani va s-bânai sh-aua…Ia!, sh-aua tseru easti nalbastu!.. Ia!, sh-aua frândza di pom easti veardi!...Ia!, sh-aua pulji asboairâ sh-ni hârâsesc
cu cânticu a lor…Ia, sh-aua avem lilici tsi ni hârâsesc cu njiurizma lor…”…
Mutream di avigâra sh-nu psitupseam ca di alihea irram acasâ! …lâcrânj
acâtsarâ si-nj si-adunâ tu oclji…U dush mâna la gurâ sh-mizi mi kindurii s-nu
plâng…Greu! Mult greu s-bânedz tu xeani când inima ts-easti ‘mplinâ di
vreari ti casa a tau, ti locu iu sunt angrupati râdzâtinjili a tali sh-a pâpânjlor a
tâi! Tut cu aistâ furnjii nesh di vidzui sh-hoara iu s-amintâ mama meau Janula
sh-iu bânarâ sh-pâpânjli a mei…tuts prefts…tu un locu anvigârat di dzenili di
munts…un di alihea paradis…Pleasa di-ndzeanâ! U am scrisâ isturia cum
nesh di vidzui aistâ hoarâ tu alt articol cu numa “Iu eshti lâi papo?” publicat
di aistâ nai ma mushatâ revistâ armâneascâ “Fârshârotu”!
Eheee…câti nu sunt ti spuneari…ma omu nu poati s-bâneadzâ mash cu isturii
di vreari…mash cu poiezii…mash cu uhtâri…mash cu amintiri…Multi lucri tsi
s-fac tu bana noastâ…tuti târtserili a li bani…di când ni amintâm…pânâ tu
ascâpitatu di banâ…multi nu li adukim sh-nitsi câ avem oarâ s-li adukim sh-
poati nitsi câ lipseashti s-li adukim!
Bana easti mult shcurtâ, sh-pân’ tu soni,
BANA NU LIPSEASHTI SU ADUKIM! BANA LIPSEASHTI SU BANAM! sh’mult
ghini easti su bânâm cu vreari sh’akicâseari!
Aist cântic mai dzâtsi:
Dumidzâ ni-ar datâ minti
Omu s-neagâ tut mash ninti!
Ma ahântâ minti nu ni-ar datâ
Su shtibâ omu ninti cum s-neagâ!
Ma s’lj-avea datâ Dumidzâ a omui ma multâ minti, Alexandru a nost nu va s-
alâsa Makidunia cama di dzatsi anj ta si’s ducâ cu ashkerea lui pânâ tu
bitisita a locui…pânâ la Hindus.. di muri tu xeani, di u kiru Makidunia, di u
loarâ xenjli sh’noi di azâ tsi him dit râdzâtina a lui, s-bânâm la noi acasâ ca
tu unâ casâ xeanâ, fârâ shcoli, fârâ biserits, fârâ identitetu! Him noi
arbinesh? NU!. Him noi grets? NU!. Him noi vârgari ? NU!. Him noi sârghi?
NU! Him noi rumunj? NU!. Ama elji ni u loarâ casa, schcoala, bisearica, limba,
numa, identitetu, mash câ nu puturâ s’ni ljia suflitu, inima, spiritu di
makidonj cari ninga bâneadzâ sh-easti yiu, cu vrerea i nivrerea lor. Xenjli ni u
loarâ shcoala, ma limba noi ninga u zburâm; ni u loarâ identitetu (alâxirâ numili) ma noi ninga u tsânem numa tu suflitu a nost; ni u loarâ bisearica ma
noi nu lu kirum suflitu di armânj; ni li loarâ casili ma noi u featsim casa tu
inima noastâ! NU sh NU! xenjli nu pot s-ni kearâ pi noi câ noi him muntslji,
apili, pâdurili, frândza tsi da veardi primuveara, amarea, tseru pi disuprâ cu
pulji tsi azboairâ sh-ninga u cântâ limba noastâ armâneascâ. Râdzâtinjili a
noasti sunt ahântu ahândoasi tu Makidunia istoricâ câ vârnu nu poati s-li
arupâ, s-li usucâ, s-li ardâ, s-li kiarâ! Râdzâtinjili a noasti sunt ninga verdz sh-
tu dzua di azâ; dânâsesc di cama di 4000 di anj sh-ninga ni dau puteari s-
alumtâm ca isnafea noastâ s-nu kearâ! Tu dzua di azâ soarili a nost
yiulutseashti sh-ma mult pi tseru a li Europa, câ azâ noi him europeni! Azâ
Europa easti casa noastâ! Europa acâtsâ s-ni pricânoascâ ca popul regional
european, cu unâ limbâ sh-identitet ahoryea! Azâ Europa easti di partea
noastâ, sh-va nu va, tuti vâsâliili iu bânâm, pânâ tu soni va s-ni pricânoascâ
identitetu a nost di armânj (makidon-armânj).
Sh-tora ca s-mi toru la zboarili dit cânticu a meu:… ari omu di azâ ma multâ
minti ca omu tsi bâna tora sh-tsintsi njilji di anj? Mini dzâc: NU! Tsi ari omu di
azâ ma mult di omu veclju, easti educatsionu sh-tehnologhia! Ma aistu
education, lu ufiliseashti omu nu mash ti lucri buni ama sh’ti multi lucri slabi.
Omu vecljiu dâdea un pi alantu, s-vâtâma cu paru i cu shcâmba ti unâ bucatâ
di pâni icâ ti unâ bucatâ di loc; omu di azâ, sh-el da un pi alantu, ninga s-
vatâmâ, mash câ azâ ari alti soi di armi: tufekea automatâ, tancu, avion,
helicopter, racheta, sum-marin, pampori tsi poartâ avioani sh-multi alti armi
distructivi. Ma s-lj-avea datâ Dumidzâlu a omui nâmal di minti, omu, i vecljiu
i atsel di azâ, nu va si’s-vâtâma un pi alantu, nu va u ampârtsa lumea pi
vâsâlii, pi relighioni, pi avuts sh-niavuts! Aistâ ampârtsari adusi sh-ninga
adutsi sh-va s-aducâ tuti lâietsili tsi s-fac pi aistâ planetâ. Politikia sh-
relighionu sunt atseali tsi lj-ampartsâ pi oaminji, di li aspardzi sh-li
manipuleadzâ mintea, di âlji fac pi oaminj s-da un pi alantu! Politikia sh-
relighionu va di u tsânu mintea omui tu aumbrâ!... Ia tsi dzâtsi aist cânticu:
Omu ninga va-nvitsari
Tsi s-facâ cu mintea tsi-ari
Mintea ma u tsânj tu-aumbrâ
Nu-anveatsâ omu, omu s-agiungâ!
Sh-ninga cât omu s-vatâmâ n-cali
Digeaba caftâ s-agiungâ tu steali!Mintea omui va-alâxeari
Câ i rudzinâ pi meridiani
Meridiani rudzâniti
Ca s-nu kirem va alâxiti!
Ma ca s-li alâxim “meridianili”, ca s-u alâxim mintea omui, ca s-putem s-
alâxim fundamentu/timeljiu pi cari easti “anâltsatâ” aistâ tsivilizatsie,
lipseashti s-nidzem la orighinea omui, la râdzâtina a lui, “la atsel” icâ “atsea”
tsi lju deadi aistâ minti a omui tsi nu lj-agiundzi s-adukeascâ ti tsi bâneadzâ,
ti tsi easti omu sh-nu easti prici! Poati va s-yinâ atsea oarâ, ma s-nu kearâ
aistâ tsivilizatsie pânâ atumtsea, s-agiundzem la atselji tsi ni-ar faptâ, s-li
câftâm s-ni da ma multâ minti! Trupu a omui easti ca unâ mashinârie
perfectâ, unâ ecuatsie chimicâ perfectâ ama creieru a omui lipseashti “re-
programat” ta s-poatâ s-da a omui ma multâ energhii/intellighentsâ
pozitivâ/constructivâ. Mash ashe va s-poatâ omu s-neagâ ninti, mash ashe va
s-adukeascâ omu ti tsi easti omu sh-ti tsi bâneadzâ; mash ashe va s-poatâ s-
li alâxeascâ “meridianili” (restructurarea atsâshtei tsivilizatsioni) ahurhinda
cu thimeljiu pi cari ninga sta!
Ma s-ni minduim niheamâ, ni politikia ni relighionu nu ar vâr interes s-lu
anveatsâ omu, s-lji-u aducâ mintea tu lunjinâ; ti politikieni sh-ti tuti
institutsionili tsi u administreadzâ lumea, omu lipseashti s-hibâ ca oili tsi li
tsâni picuraru tu cutaru sh-li dutsi iu va nâsu sh-li hâreashti ta s-hibâ buni ti
muldzeari sh’ti mâcari.
Easti di alihea câ aco iu bâneadzâ oaminj, lipseashti s-avem institutsioni ti
administrari a banâljei dzuâ di dzuâ, ama aistâ administrari s-hibâ ti
ghineatsa a omui nu mash ti ghineatsa atsâlor tsi sunt taha “alempts” di
Dumidzâ, cum irra ninti di kiro alempts regi sh-ampârats dit tatâ tu hiljiu!.
Azâ tu loc s-hibâ alempts di Dumidzâ, sunt alempts taha “democratic” di
interesili di grup!
Va mintea omui alâxeari? Mini dzâc câ e! Mintea omui, tut
fundamentu/thimeljiu pi cari easti adâratâ aistâ tsivilzatsioni a omui di anda i
faptu omu, lipseashti alâxeari…câ s-adunâ multâ “rudzinâ pi meridiani” sh-
tsivilizatsia noastâ di azâ neadzi pi unâ cali strâmbâ, câ ahântâ minti ari
omu! Mintea omui easti contructivâ ama sh-distructivâ! Mintea omui easti
connectatâ la intelighentsia universui cu energhii tsi nu li videm, nu li adukim
sh-ninga nu li cânushtem. Di iu yini inspiratsionu ta si scrirâm poiezia…ta s-
pictâm…ta s-fâtsem operi di artâ…ta s-fâtsem inventsioni…tutâ aistâ tehnologhii a internetui…sh-multi alti….Tuti yinu di la aistâ intellighentsâ a
universui di cari creieru a omui easti conectat! Cum? Him mult, mult diparti
ta s-adukim cum lucreadzâ creieru a omui! Omu nu ari nâmal minti s-li
adukeascâ aisti lucri, sh-dapoia dzâtsi…”Dumidzâ li fatsi tuti…Dumidzâ li
shtii tuti…” Ma di moari vâr cilimean di dzatsi anj…omu dzâtsi…”ashe vru
Dumidzâ”...sh-vâhi easti ma ghini s-minduim ashe…câ altâ soi va s-ni fugâ
sh-atsa niheamâ di minti tsi ninga u avem!
Cânticu mai dzâtsi:
Omu lipseashti mintea s-hâreascâ
Ti tsi i omu el s-adukeascâ
Sh-tu banâ omu cât bâneadzâ
Sâ seaminâ mash mushuteatsâ!
Omu vloarâ s-nu kindureascâ
TRASTU A LI BANI S-LU KINDISEASCA
Sh-tu trastu omu va s-adunâ
Ti atselji tsi yinu, mash minti bunâ!
Eh! Ashe lipseashti s-hibâ omu! Irra un OMU ashe! Irra Hristolu! Hristolu irra
omu tsi lu kindisea trastu a li bani sh-aduna tu trastu mash minti bunâ ta su
aibâ sh-alants tsi va si s-aminta tu yinâtor! Ama tsi featsirâ oaminlji cu aist
mari OMU tsi cânda era vinitu di ‘ndzeanâ, dit altâ lumi, di pi altâ planetâ?: lu
vâtâmarâ!!! Sh-Hristolu dzâsi al tatu-su (Dumidzâ): “Ljiartâ-lji, Doamne, câ
nu shtir tsi fac!” Am dapoia cari stâpseashti câ omu nu shtii tsi fatsi?! Mini
dzâc ca stâpseashti “atsel” i “atsea” tsi ni featsi fârâ nâmal di minti!
Ama tsi ari s-facâ tuti aisti dit “Trastu a li bani”, cu isturia a makidonjilor, cu
Filip, cu Alexandru, cu Armanamea, cu limba armâneascâ tsi easti pi cali si-
s’kiarâ, cu Europa sh-cu pricunushterea armânjlor ca popul reghional
ahoryea?
Ca s-dâm apandisea la aistâ antribari va s-ni turâm la tsi dzâsh ma
ndzeanâ…”bana easti shcurtâ… sh-pân su adukim…oara-i târcutâ!” Tora di
oara, la livellu a nost di intellighentsâ, nu lipseashti s-li adukim tuti aisti… câ
nitsi nu va s-putem s-li adukim vloarâ putes! sh-ti atsa dzâc ninga
unoarâ…”bana nu lipseashti su adukim…bana lipseashti su bânâm!”…ama, noi, su bânâm ca armânj, ca makidon-armânj, nu ca grets, i ca arbinesh sh
vârgari i-rumunj! Su bânâm cu pirifanjia noastâ armâneascâ! Su cântâm, su
giucâm tu limba noastâ armâneascâ tsi ninga s-avdi tu itsido cohiu dit
Makidunia istoricâ! S-lu kindisim “Trastu a li bani armâneascâ” cu adhetsili a
pâpânjlor a noshti! S-adunâm tu trastu, ti atselji tsi yinu (cilimeanjli a noci)
tuti isturiili tsi dzâc cari him noi, di iu vinim noi, cari easti râdzâtina noastâ!
S-adunâm tuti cântitsili, poeziili cântati shi scrisi pi limba armâneascâ! Aist
trastu s-lu târtsem di la unâ gheneratsie di armânj la alantâ tsi yini, shi si-lji
dzâtsem: “aistu easti Trastu a strâpapui a tâu! Ma s-lu keri, va s-keri sh-
tini…, sh-tini, s-lj-u dai trastu a cilimeanjlor a tâlji, sh-cilimeanjli a tâlji s-lu da
a cilimeanjlor a lor….câ tu aist trastu ni tsânem râdzâtinjili a noasti...câ tu
aist trastu easti suflitu a nostu…câ tu aist trast u tsânem inima noastâ tsi
ninga bati sh-ninga easti yii,…câ tu aist trast u tsânem boatsea noastâ…câ tu
aist trastu u tsânem pita noastâ armâneascâ tsi ni hâreashti di cama di 4000
di anj ta s-acrishtem armânj… câ aist trastu easti pathrida noastâ sâmtâ!”
S-bâneadzâ bana armâneascâ cu trastu a ljei!
Custandin Trandu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu