duminică, 4 martie 2012

ATLASUL LINGVISTIC AL DIALECTULUI MEGLENOROMÂN

ATLASUL LINGVISTIC AL DIALECTULUI MEGLENOROMÂN
Autor PETAR ATANASOV, Editura Academiei Române, 2009

dr. Emil Tircomnicu

După şapte decenii de când au apărut primele volume din Atlasul lingvistic român (ALR), având ca iniţiator pe Sextil Puşcariu şi ca autori pe Sever Pop şi Emil Petrovici, rod al cercetărilor şcolii lingvistice din Cluj şi al Muzeului Limbii Române, lingvistul meglenoromân, Petar Atanasov, din Scopje, R. Macedonia, a realizat Atlasul Lingvistic al Dialectului Meglenoromân (ALDM), lucrare apărută la Editura Academiei Române, 2008, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, Departamentul Relaţiilor cu Românii de Pretutindeni. Atlasul aduce o contribuţie însemnată la cunoaşterea dialectului meglenoromân, dialect care astăzi este pe cale de disparitie, datorită numarului mic de vorbitori şi a imposibilităţii cultivării în şcoli sau centre culturale care să ajute la pastrarea lui. În Cuvântul-Înainte, acad. Marius Sala apreciază că „autorul, de origine meglenoromân, este cel mai bun cunoscător al acestei variante dialectale româneşti. A facut cercetari în toate localităţile în care se vorbeşte meglenoromâna şi a mai publicat o monografie a meglenoromânei (Meglenoromâna astăzi, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2002). Îi mulţumim şi îl felicităm pentru că a salvat ce se mai putea din acest idiom pe cale de dispariţie”.

Meglenoromânii trăiesc în ţinutul Meglen, aflat la graniţa de nord a Greciei cu R. Macedonia. Ovid Densusianu considera că meglenoromânii sunt plecaţi din arealul Olteniei, migrând în secolul al XIII-lea în spaţiul macedonean. Th. Capidan, Tache Papahagi, I.A. Candrea, Pericle Papahagi şi Gustav Weigand au scris la cumpăna secolelor XIX-XX despre acest grup etnic românesc şi despre idiomul lor. În satele din ţinutul Meglen au functionat şcoli şi biserici finanţate până în anul 1947 de statul român. În anul 1921, locuitorii meglenoromâni musulmani (nântenii) au fost expulzaţi în Turcia, iar locuitori din toate satele meglenite, considerându-se români, au venit în Cadrilater după 1925, strămutaţi fiind în anul 1940 în satul Cerna, jud. Tulcea. Cei ramaşi în localităţile de baştină, cele mai multe în Grecia, unul în Yugoslavia (azi R. Macedonia), au fost asimilati etnic şi lingvistic, specialiştii considerând că, în curând, acest dialect va dispărea. Este şi concluzia lui Petar Atanasov care arată faptul ca meglenoromâna nu mai este vorbită de copii. Autorul apreciază că „singura cale de a salva de la uitare acest idiom este cercetarea lui” şi că „nicio măsură administrativă nu poate să răstoarne starea de lucruri existentă. Meglenoromâna şi aromâna s-au păstrat bine când existau şcolile româneşti. Numai prin şcoală se poate păstra un idiom mic, redus la câteva mii de vorbitori. Or organizarea unui învăţământ în meglenoromână, cum se preconizează prin lege, este de domeniul absurdului”.

Preocupările privind studierea meglenoromânei s-au format pentru autor astfel: „Povestea Atlasului lingvistic al dialectului meglenoromân (ALDM) este aceasta: m-am născut în satul Uma şi vorbesc meglenoromâna. Profitând de o bursă din partea guvernului român, am avut prilejul în cursul anului universitar 1968/69 să urmez anumite cursuri de limba română la Facultatea de Limba Română din Bucureşti. Aici am avut ocazia pentru prima dată să iau contact cu limba română literară şi cu realizările ei în domeniul lingvistic. Marea descoperire a mea a fost că şi graiul meu – meglenoromâna – se bucură de atenţia cercetătorilor, fapt necunoscut până atunci de mine. Întors în R. Macedonia, am devenit primul lector de limba română la de-abia înfinţatul lectorat la Facultatea de Filologie din Skopje. Numeroasele reviste de specialitate, cu care Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti dota Lectoratul de limba română din Skopje, erau hrana mea sufletească. De aici orientarea către studierea propriului grai, care s-a concretizat printr-o teză de masterat, Infinitivul meglenoromân în lumina limbilor romanice şi balcanice, susţinută la Belgrad (1975), şi alta de doctorat, Le mégléno-roumain d’aujourd’hui, Hamburg, 1990, cu varianta ei română Meglenoromâna astăzi, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2002.”

Cercetările lui Petar Atanasov s-au realizat în arealul istoric al meglenoromânilor din R. Macedonia (satul Uma) şi Grecia (satele: Lumniţa, Cupa, Oşin, Birislăv, Lunzin, Ţărnareca). În R. Macedonia autorul a realizat anchete permanente, în ultimii 30 de ani. În Grecia, anchetele au fost mai puţine şi pe ascuns, începând cu anul 1976, beneficiind al de relaxarea condiţiilor de trecere a frontierei după căderea regimului dictatorial Papadopulos din Grecia. După anul 1996 Petar Atanasov a realizat cercetări în toate satele meglenoromâne din Grecia, o data sau de două ori pe an, în meglenoromână, utilizând Chestionarul Noului Atlas lingvistic român. Informatorii, 11 la număr, au vârste de peste 60 de ani. Atlasul cuprinde 594 de cuvinte, pentru fiecare realizându-se o hartă în care sunt cartografiate variantele lingvistice întâlnite în cele şapte localităţi.


http://www.etnologia.ro/macedonia_atlasul_lingvistic.php

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu