joi, 8 martie 2012

Cola Caratanã

Puizii. Cola Caratanã

Limba-a noastrã

  • Limba-a noastrã-i nã vishteari
    ahãndoasã, ahãndoasã
    bair di flurii, cãntari,
    ghinicuvintari n casã.

    Limba-a noastrã-i primuvearã,
    candilã di banã easti,
    mults dushmanj vor s-nã u chearã,
    ma u nviadzã gionj shi nveasti.

    Limba-a noastrã easti cãntic,
    cãntic di jali sh-di numtsã,
    zboarã veclji di discãntic,
    fuldzir tsi talji doi muntsã.

    Limba-a noastrã easti,-armãne,
    avrã tsi u-adutsi seara,
    Roma nã u deadi pãne,
    di la ea nã tradzim fara.

    Di la nãsã-avem cãsmeti,
    di la nãsã-avem fumealji.
    Eti pondi, eti shcreti
    nu u-au scoasã dit timealji.

    Limba-a noastrã poarta flamburi,
    ari izvuri sh-fãntãnj,
    cãnd u cãntsã ti cutreamburi,
    cãnticlu sh-acreashti mãnj.

    Limba-a noastrã caftã bratsã
    ca s-u apãrã di-atselj
    tsi u pliguesc tu fatsã
    sh-li-arãchescu di fumelj.

    Limba-a noastrã-sh caftã soea,
    sh-caftã limba shi duvletea.
    S-u apãrãm sã-sh aflã boea,
    S-u-apãrãm sã-sh afla vetea*.

*veti = personalitati

Cum s-ti-agãrshescu

  • Cum s-ti agãrshescu Macidonii vrutã?
    Muntsãlj a tãi iu Dumnidzãu amvireadzã,
    Nj-alinã-amintirea dzãcutã
    sh-di cãti ori mor, di-ahãnti ori muntsãlj mi 
               nviadzã!

    Pitreatsi-nj nã cheatrã sã zburãscu cu nãsã,
    pitreatsi-nj un arburi suflit s-nj-ul fac!
    Zboarãli-a meali tsi nu li-am dzãsã
    nu pot s-li tac, nu pot s-li tac!

    Mi-acljamã la tini sh-va mi-amintu diznou!
    Cãndu va shed la measã tri prãndzu i tsinã,
    pãnea va-nj parã prifaptã ecou*,
    apa prifaptã lunjinã.

*romãnismu: ecou = niho, iho, rãsunit

Nã dzuã va s-ishim sh-noi tu padi

  • Cãndu voi s-nj-amintu fortsi ma nali,
    trec tu murmintu sh-mi-aplec pisti tati;
    strãmutãndalu-lj somnul, caftu nã cali,
    sh-ascultu tri mini oara cum bati.

    Tati, nu-i tati, di multu-i un vis.
    Un vis vãtãmat, el mi talji pi dis,
    giumitati hiu om, giumitati dureari.
    El nj-imnã prit jali, nj-imnã prit vreari.

    Di-atumtsea cridintsa* mi-acreashti,  
              mi-acreashti.
    Cridintsa-a mea zburashti-armãneashti.
    Cridintsa-a mea creadi** shi creadi:
    Nã dzuã va s-ishim sh-noi tu padi!

*romãnismu: cridintsã = pisti, pistipsiri
**romãnismu: cred = pistipsescu

Dumnidzale, Dumnidzale

  • Toamnã. Brumã. Livã-aratsi.
    Turmili dipunã nghios.
    Chiprili canda da boatsi,
    cãntic ca dit cheatrã scos.

    Muntili, patria-analtã,
    s-bashi cu lumea alantã?
    Tut ma-analtu, tut ma-analtu
    lja vãr Dumnidzãu cu-asaltu*?

    Nghios tu cãmpul di Sãrunã
    poati anghilj va dipunã,
    poati vãrnã Stãmãrii
    fãrã hilju shi fãrã hiljie,
    caftã vãrnã cãtãndie
    tri mãrata armãnilji.

    Treatsi un nior ma spes.
    Seclu** lai, seclu astes,
    trãmba-lj cadi pisti oi,
    fã-u flamburã tri noi.

    Dumnidzale, Dumnidzale,
    prindi s-nã dishchljidz nã cale!
    grea un zbor tãljat ãn doauã
    sh-fã-nã patrii sh-a noauã!

*romãnismu: asaltu = ansãriri pi cariva ta sã-lj si facã znjii
**romãnismu: secul = 100 di anj

Plãnguti tri Muscopuli

  • Mi-aplec pi itsi cheatrã, u tornu shi u bash.
    Nu-i cheatrã, easti suflit, di suflit cum
               s-ti-alash?
    Ca s-plãngu nu-aflu lãcrinj, nu-am plãnguti,
                am dor.
    Nã cheatrã cand u tornu, nj-pari cu ea cã 
               mor
    shi-nj pari-apoi cã nviedz:
    Un anghil fãrã peani, un anghil tsi nu-l  
              vedz.
    Tsi pondã easti dzarea, mi-adilji shi u-adilj,
    tu minti, eta moartã nji-i mumã, lj-escu hilj.
    Dit munti vini livã, easti nã livã-aratsi.
    Muscopulea si ngroapã, ma tut armãni 
               boatsi,
    nã boatsi tsi s-aleadzi:
    ruinuri* mash ruinuri: arumãneshti
                pleadzi**.

    Cu tsi s-li vindic, Doamne, cu tsi s-li fac 
               s-nu-angreacã?
    Prit murili tsi plãngu ashtept nã dzuã   
             s-treacã
    s-dipunã Dumnidzãlu s-adunã chetri sh-loc
    s-analtsã dit timealji Muscopulea la loc.

*romãnismu: ruinã = urvalã, atsea tsi-armãni dit un          adãrãmintu dupã tsi easti aspartu sh-apãrnãsit
**pleagã = aranã, goadã

Tini soari sh-mini lunã

  • Tini soari sh-mini lunã,
    hai s-nã grim doilji nã numã,
    unã numã di hrisafi
    s-aiba hãri tu isnafi.

    Palma-a ta nu easti palmã,
    easti bucatã* di malmã;
    boatsea-a amea nu easti boatsi,
    i-un izvur cu apã-aratsi;
    fruntea-a ta nu easti frunti,
    easti nã floari di munti.

    Cu shãgunea cljini-cljini
    tsi mushat tsã sta shi ghini!
    Cu ciuparea n cap, ciudii,
    canda esti nã Stãmãrii,
    canda esti un anghil bun.

    Vinu s-nã bãnãm deadun!

*romãnismu: bucatã = cumatã

Vini oara tra sã nviats

  • Nu mi ntreabã cãt i oara,
    ntreabã-mi tsi fatsi fara,
    ntreabã-mi tsi fatsi eta
    cã dureri n-adusi shcreta.
    Ntreabã-mi tsi fatsi dorlu
    cã nu pot sã-lj aflu torlu,
    ntreabã, tsi lucreadzã mira,
    s-u-ardã foclu, s-u-ardã pira,
    cã di cãnd ishm dit soarti
    ndzinucljeri n-adusi sh-moarti!

    Ma s-mi ntreghi, va tsã rãspundu*:
    L-bim fãrmaclu pãn tu fundu.
    Oara vini, oara fudzi,
    noi ãncrutsiljats pi crutsi,
    ma ngrupats, sum ploacea-aratsi,
    dit murmint avdu nã boatsi:

    Ascultats, armãnj mãrats,
    vini oara tra sã nviats!

*romãnismu: rãspundu = dau apandisi

Ligendã

  • Tu nã padi mushatã, iu un izvur da boatsi
    shi-u mãrati fãlcãri s-ascundea di andarts,
    canda iarba grea zboarã, grea un cãntic
                aratsi.
    Cãnticlu-a Sãntiljei Viniria A Sãntiljei 
               Marts?
    Padea pãrea cã i duhlu-atsel dreptu:
    rugãciuni-anãltsatã di boatsi di preftu.

    Nã boatsi di anghili, avdzã, dzãtsea teta:
    Va s-cutreamburã eta.
    Codrul, di toamnã, shi lãndzit shi gol,
    itsi arburi sh-ul vrea armatol.
    Cãdzãndili frãndzi li vrea pliumbi trapti
    contra-atsilor tsi vin njadzãnoapti
    sh-da foc la cãlivi, da plãngut shi jali,
    sh-lã vatãmã limba sh-fãlcãrli pri cali.

    Maea dzãtsea: va s-cutreamburã eta,
    avdu un anghil sunãnda trumbeta.
    Stãmariã alagã dupa-un ficior di armãnj,
    ampirãtsilja*-a lumiljei s-lj-u da ntru mãnj.

    Toamna atseauã cu bruma ambolji**,
    canda sh-muntsãlj sãmtsea amara nivolji
    s-dipunã tu-arniu, s-dipunã tu-arnjii.
    Moashi sh-aush, bãrbats cu tinjii,
    zbura, cã dzãlili-aesti, dzãli di toamnã,
    nã muljari ncãrcatã, nã muljari doamnã,
    di s-hibã s-amintã ficior,
    va s-agiunga-ampiratu***-armãnjilor.

    Sh-ma dzãtsea: arãu nã fu scrisã...
    Dumnidzãu pãn-amu n-ari datã mash chisã,
    Dumnidzãu pãn-amu n-ari datã lãeatsã,
    ma prindi sã-lj lja sh-pi armãnj ãn bratsã.

    Prindi iuva, t-unã pãdinã
    sã scrii cu chetri, sã scrii cu-arinã
    pi iarba pãscutã di oi shi di njelj,
    un ligãmãnt sãmtu cu elj,
    ligãmintu di foc,
    s-nu ma him avinats ditru loc.

    Stãmãrie, mushatã,
    inima plãndzi, inima plãndzi:
    Nai ma tinira fãrshãroatsa,
    tu loc di ficior amintã unã featã.
    Pãrmitul di aur s-featsi pãrmit di sãndzi.
    Maghilji, vininda la prunc sã si ncljinã,
    dinãsirã diparti, tu-ascãpitat,
    sum altã lunjinã,
    s-aflã aljurea -ampiratu-amintat.

    Arãu di cupii dipunãnda la vali,
    fãlcãrli nchisirã pri cali,
    sh-unã stãmãnã ãntreagã
    lihoana-sh purtã natul a ljei tu disagã.

    Sum lãndzitul tser di Sumedru,
    pri cãljuri cu muzga, rucinã**** di
                chedru*****,
    natul tsi s-avdza cum dzeami,
    nu cumva eara boatsea-ali mami?

    Tsãni-mã, tsãni-mã!
    Mamã, nj-dãdesh nã inimã
    shi-nj dãdesh un sãndzi
    di aur****** tsi plãndzi.

    Ahãnti sh-ahãnti cãljuri mi-acljamã
    sh-nji ngreacã pi nvisi
    cãrtsãli tsi va s-azvoamã,
    cartsãli tsi nu li-am scrisi.

    Fãlcãri-a noastri chiruti
    nj-dau plãnguti sh-cãntiti muti.
    Disaga ãn cari plãndzeai lishinatã,
    iar muzga shi ploaea u pruscutea,
    tricurã sh-tu inima-a mea
    ca unã ranã, di prici mushcatã.

*romãnismu: ampirãtsilj = amirãrilji
**ambolji = mãndilã di cap
***romãnismu: ampirat = amirã
****rucinã = rãshinã, unã dzamã tsi easi dit chinj
*****chedru = cedru, unã soi di chin cu lemnu tsi          anjurdzeashti mushat
******romãnismu: aur = amalamã

Fãrshãrotslji

  • Muntsã pisti muntsã s-analtsã.
    Sum vinturi shi livã muntsãlj sunt psaltsã.
    Muntsãlj a noshtri zghilescu,
    muntsãlj a noshtri fac polim,
    cã eta-atsea veaclji dit Muntili Elim
    prindea s-aibã loc pi un munti-armãnescu.

    Pishtireali shi chetri, nã cheatrã ti-adar,
    shi-ts pari cã eshti Dumnidzãu-picurar.
    Cãndu greaua furtunã ãlj frandzi tu boie,
    canda aurlã shi cad tu surpat,
    cã nu pi Muntili Ararat,
    ma pri nãsh prindea sã s-alinã cãravea al
               Noe.

    Cãndu dzadi s-aprindu, di fuldzir, pi plai,
    zbor di blisteami pitrec tu nior,
    cã d-iu sã zburascã pi nã ciumã di-a lor,
    Dumnidzãu zburã pi Muntsãlj Sinai.

    Pi muntsãlj aeshti, munts di fãrmac,
    munts di dureari, munts-rugãciuni,
    cãlivili, turmã-agãrshitã di-un trac*
    s-atrapsirã-analtu ca tu surghiuni.

    Ma luna cãnd easi sh-lj-aundzi cu-asimi,
    canda chirurã ãn tser tu-anãltsimi,
    canda alinã, canda dipunã
    tu itsi firidã na trãmbã di lunã.

    Itsi firidã, spindzuratã di grendã
    adutsi cu nãsã unã ligendã**,
    aoatsi la stãnjuri, tor dupa tor,
    iu baladi*** s-amintã, s-amintã shi mor.

    Cãndu toamna niorlji, sazmi pi dzeani,
    shi iarba acatsã mãrdzeali sh-rudzinã,
    dzadili, anghilj cãdzuts fãrã peani,
    anghilj tsi birã canjinã,
    picurari tu tãmbãri, muljeri tu cãndushi,
    canda tu suflit lã trec cu lãhtari
    piturniclji, vulturi, lãndãrushi,
    di fudzi tu-arniu ãntreaga falcari.

    Cãlivili, vedz-li, surati cu noaptea,
    cãrvanea, diparti, imnãndalui greu,
    canda strãbati dzua a shaptea,
    dzua di biblii al Dumnidzãu.

    Fãlcãrili-aesti cu calj shi cu tendi,
    ashi cum dipunã anarga pri cali,
    canda vin dit chirute ligendi,
    chiruti religii**** shi religii nali.
    Primuveara apoi va s-discalicã iar
    pi muntili-analt cu pãrmit-picurar,
    pãrmit cari furlj ãlj vatãmã botsli.

    Shi mor shi si ngroapã tu el fãrshãrotslji.

*trac = un dit populu tsi bãna tu Balcanj, aoa sh-vãrã 2000 di-anj
**romãnismu: ligendã = pãrãvulii di lucri tsi s-au faptã (i nu s-au faptã) aoa sh-un chiro
***romãnismu: baladã = puizii tsi spuni fapti di giunatic
****romãnismu: religii = pisti

Voi s-tsã hiu

  • Diparti, diparti,
    ca un zbor tsi lu-alash nãinti di moarti.
    un munti mi-acljamã s-lu-adilju,
    s-escu zborlu-a lui hilju.

    Farã mãratã,
    voi s-tsã hiu zborlu tsi nu lu-ai zburatã,
    zborlu tsi nu lu-ai grãitã,
    zbor di gioni cari s-nsoarã,
    zbor di featã cari s-maritã,
    iar cuscrilji cãntã nafoarã.

    Farã cu ranã tu cheptu,
    farã cu anjlji bãtuts,
    voi s-tsã hiu zborlu-a tãu dreptu,
    zborlu tsi-l vatãmã tuts.

Nu ai lipsã di trup

  • Arucã-ts truplu cãt ma diparti,
    tsi-l vrei, s-fatsi aush,
    mash boatsea s-u apiri di moarti
    di truplu cari lu-avush.

    Veaglji-ts boatsea, veaglji-u di corghi,
    di trup nu ai lipsã, ti-alasã.
    Homer minduia prit ocljilj orghi,
    minduia prin noaptea-ahãndoasã.

    Cãndu scria atsea tsi-ari scrisã,
    truplu-al Moisi fudzi aspãreat,
    prea multu foc lu-angrica, prea multa chisã,
    truplu di-amu lj-eara zborlu scriat.

    Nu-arãvda dot ahãntsã niori,
    ahãnti rufei di icoani.
    Scriinda, bãna di njilji di ori
    armas fãrã trup, di ori milioani.

    Fã sh-tini ca el
    anarga-anarga cãndu dipunj tu carti,
    cheatrã ma s-tsã hibã cartea, cundilj
                surtsel,
    nu va s-ai moarti.

Expatriari*

  • Tate, s-nu-l talj,
    easti sh-nãs un arbur giunar,
    anjlj-a lui caftã troput di calj
    caftã urari di cali ambar.

    Mini ul cumnicai sh-pi el
    cu azghirat di oai shi azghirat di njel.
    Lu-adãpai cu nvisi, lu-adãpai cu somnu,
    dupã fudzearea-a noastrã
    s-hibã semnu di domnu.

    Mutrea-u casa ninga nãoarã!
    Usha nã greashti zbor di foc.
    Shtii tini, cãt poati s-doarã
    cheatra mutatã ditru loc?

    Hai sã ndzinucljem tu padi,
    s-nã mbrãtsiljem cu dzeanili ca frats.
    Loclu nã plãndzi, loclu nã veadi
    sh-nã greashti: trã tsi mi-alãsats?

*expatriari = starea-atsilui tsi sh-alãsã patria, loclu iu           s-amintã, di volji i di nivolj

Dor

  • Cãnd va s-vinã dzua-atseauã
    dzua-steauã,
    dzua-lunã
    s-ved iar cãmpul di Sãrunã?

    Am nã ranã ca uhelja,
    Dzãsi maea:
    mash cu vimt di muntsãlj Selja,
    mash cu tsarã di Cavaia
    sh-di Muscopulea-atsea seacã
    poati s-treacã.

    Dzãsi tati,
    cãnd bãna, cu boatsea traptã:
    Patria i sãnãtati,
    cãntic, loclu iu ti-ai faptã.

    Ranã-groapã, ranã-groapã,
    ca s-u vindic, ca s-u cumtu*,
    caftã apã, caftã apã
    di la izvurlu ascumtu
    tu pãdurea di giugastru,
    sh-roauã di sum tser albastru.

*cumtu = vatãm, aspargu di nu-armãni dip tsiva

Bots

  • Avdu bots turlii-turlii,
    bots ma njits shi bots ma mari.
    Nu sunt bots, suntu Vlãhii,
    vãsilii di picurari,
    vãsilii di celnits fapti,
    flambura, steauã di noapti,
    flambura, ramur* di brad
    mushutsãt cu-aroshi floatsi,
    canda steali care cad
    sã-sh amintã altã boatsi.

    Di nvisedz Vlãhia Mari,
    canda-amint ninga puteari;
    di nvisedz Vlãhia Njicã,
    Nj-cheari, nj-cheari itsi fricã.
    O, Vlãhia-a mea di Nsus,
    eshti pãrmit, pãrmit nispus!

    Gresc Vlãhiili cu-arada,
    canda nj-au ãnviata dada,
    grescu treili, treili toate
    canda nj-au ãnviatã tati,
    sh-canda-atumtsea cãnd va s-mor
    va s-mi nviadzã boatsea-a lor ...

*romãnismu: ramur = lumachi, almachi

Cãnticul al Caracada

  • Aoa nghios pi ninga-amari
    apa iu tut bati-arada,
    cu tufechea pi pultari
    treatsi Nacea Caracada.

    Lj-treamburã funda di fesi.
    Ul cunoshti dupã imnat.
    Pala-a lui tsimtã di mesi
    pari foc ascãpirat.

    Unu s-batã tãmbãrãlu,
    cã vini Abdul Pãshãlu!

    Lãi Gãrgotsa, cusurine,
    nu vedz cãtã-ascheri vini?
    Lãi Gãrgotsa, o l?ãi frate,
    s-umplurã dzeanili toate!

    Las-u s-vinã, sã s-adunã,
    va s-mi bat sh-noaptea pi lunã,
    va s-mi bat sum tserlu murg,
    pãnã s-nu armãnã turc,
    c-unã mãnã sh-cu-altã mãnã
    s-nu-armãnã limbã pãngânã.

    Ma sã-nj ved cã escu-azvimtu,
    va-ts pitrec un zbor pi vintu,
    va-ts pitrec un zbor di dor:
    viu nu cad tu mãnjli-a lor.
    Pliumbu-atsel di ma tu soni,
    va nj-ul tsãn tri mini, gione.

Plãnguti tri shcoalili armãneshti ãncljisi

  • Iu s-li caftu Doamne, dzã-nj,
    shcoalili-armãneshti di altãoarã?
    Pisti tut mi-alatrã cãnj
    shi mi mursicã di zboarã.

    Mi-au mushcatã di videalã ...
    Vrei sivdai? Cum s-u-amintsã?
    Vãtãmatã-i itsi shcoalã,
    njierg s-u caftu tu murmintsã.

    Plãng cu dzeanili sh-cu perlu,
    nã au vãtãmatã-averlu.
    Nj-plãngu ocljilj, vearsã sãndzi,
    nj-plãndzi fruntea, mãna dreaptã,
    limba-a noastrã, featã-aleaptã,
    di nã etã tut ma plãndzi.

    Eta vini, eta fudzi,
    agãrshits di ea n-alasã
    tut ãncrutsiljat pi crutsi
    fãrã patrii shi casã.

    Doamne, ascultã-mi ti rog*,
    pliguitã tu mãduã,
    limba-a noastr-adunã-u stog
    sh-fã sã nviadzã-a treia dzuã!

*romãnismu: rog = pãlãcãrsescu

Cãnd va s-creapã topa-Avlona?

  • Lale Ndona, lale Ndona,
    cãnd va s-creapa topa-Avlona*?
    Tut ashtept shi nu voi s-mor.
    Numir anjlji, numir anjlji
    pãnã s-ved ca vin rumanjlji
    dinspri Muntili Tomor**.

    Lale Chiciu, lale Chiciu,
    ia mutrea spri Muntsãlj Viciu***,
    ntreabã vãrnã apã-aratsi,
    cãnd va s-vinã Roma-aoatsi?

    Ntreabã shoputul, fãrtatul,
    cãnd ãsh cãntã vrearea, rãnjli,
    cãnd va s-vinã ampiratul
    s-lu-ashtiptãm, s-bãtem cãmbãnjli?

    Lale Nida, lale Nida,
    ntreabã usha shi firida,
    ntreabã zborlu fãrã zbor
    shi niorlu cãlãtor,
    cãnjlji di la oi, curbanjlji,
    cãnd va ma vinã rumanjlji?

*Avlona = un portu (cãsãbã di ningã amari) dit Arbinishii;      unã expresii armasã dit chirolu atsel veclju tsi va            dzãcã: atumtsea cãndu "va s-creapã topa-Avlona"            easti semnu ca vinjirã rumanjlji shi va s-facã gheneatsã        trã armãnj
**munti dit Epir
***munti dit Grecia ningã Castoria

Cãntic di vreari

  • Vrutã, cãndu va nã lom,
    vrearea-a noastrã s-hibã pom,
    pom cu florili hrisafi,
    s-avem hari tu isnafi.

    Pom cu florili minghiushi,
    s-intrã mash harei prit ushi.
    Florili teasi, ca peani
    cum sunt florili-ali bani,
    flori di vreari, flori di dor
    ca mutrita di ficior,
    s-anjurdzeascã-a burbufeatã
    ca imnaticlu di featã.

    Cãndu v-anj ti bash pi frunti,
    va-nj parã c-alin un munti,
    cãndu va-nj ti-arap di poali,
    canda dipunai tu vali.

    Voi bãsharea-atsea di ntãnj
    sã-nj si parã cãpitãnj,
    bair di flurii, ghiurdani,
    ca bãsherili-ali bani.

    Cãndu va-nj ti ljau di gushi,
    va sã-nj pari unã pãpushi
    tsi-lj ded vreari di pãrintsã:

    Cilimeanjlji tsi va-amintsã.

Blisteami tri atselj tsi sh-alasa limbã

  • Nu vã ardi tu hicati
    grailu-a nostru, grai areati?
    Nu vã fridzi, nu vã frãndzi,
    nu vã deapirã tu mats
    limba-a noastrã tsi vã plãndzi,
    limba tsi nu u zburats?

    Nu vã mursicã tu heari
    cãnd nu u zburats shi cheari?
    Ntr-oclji nu sãmtsãts nã peanã
    cãnd zburats pi limbã xeanã?

    Tini ti credz mintimen
    cã aleapidz grailu-a tãu?
    Viernj s-tsã facã grailu xen,
    chisã s-tsã da Dumnidzãu!

Nvis

  • Si sculã un armatol
    sh-alãsã murmintul gol.
    Tu murmint bãgai sã sap:
    dau di nã boatsi di pap,
    dau di bots di cusurinji.

    Cum la eali s-nu ti ncljinji?

    Di ahãntsã mults murmints
    di pãrints, di strãpãrints,
    mi-aplicai shi nj-ul bãshai
    pi-atsel strãaushescu grai.

    Tsi s-vã dzãc, cum s-nu ti treamburi?
    Grailu-atsel eara mash flamburi.
    Canda anviscut di numtã
    alãga din hoarã n hoarã
    shi ndimna* fara tri-alumtã
    ca s-nu chearã, ca s-nu chearã!

*romãnismu: ãndemnu = ãmpingu pi cariva ta s-facã tsiva

Rugãciuni cãtrã mama

  • Mamã, statui*-ali searã cãnd noaptea            dipunã,
    sh-apoi tu-apirit hrisusitã di lunã,
    spilatã di avrã, spilatã di-aroauã,
    s-parã ma-analtã, s-parã ma noauã,
    cum s-ts-agãrshescu ocljilj ca noaptea dit
                fãntãnji,
    sh-ca izvurlu tsi-azvoami sum codrul di 
               cãstãnj?

    Cãnd nji-lj aduc aminti, amintea-a lor
                mi-aprindu,
    sh-tu suflit ãnj pitrec un cipit ditru Pindu.
    Nj-pitrec unã pãduri cu fucurinj tu padi,
    iu dzua imnã-aratsi sh-pi ascumtish, tu
                dzadi.

    Cã eta nã fu pondã, nã etã di cãnjinã,
    dit oclj-a tãi, durutã, amprumutai lunjinã!

    Cum s-ts-agãrshescu mãnjli, averi doi
                dimiurdz**,
    cari lucra, di lãnã, pãduri sh-vilendzi murdz,
    lucra unã vishteari di-aroshuri shi di lai,
    pãdurea dit flucati, ca boatsiti di mai.
    Dit padea dit vilendzi mi pitrundea aratsi
    un somn fãrã di somnu sh-nã boatsi fãrã 
               boatsi.

    Ascultã-nj-ul, durutã, aestu zbor amar,
    i zbor di rugãciuni,
    sh-al Dumnidzãu ãlj spui
    di azã nclo s-n-aducã sh-a noauã calea
                mbar!

*romãnismu: statui = agalmã
**romãnismu: dimiurgu = numi dat (tu filuzufia-al Plato)           atsilui tsi featsi universal

Cãntic

  • Vãrnãoarã nu va credz
    cãt di tini nj-easti foami,
    cãnd ti ved ashi cum shedz,
    ca scriatã di cãlami.

    Vãrnãoarã nu va shtii
    cãt di tini nj-easti seati,
    cãnd ti ved ashi cum hii:
    ma mushata dintri feati.

    Cãnd ved hãrili tsi ai
    di flurii shi napileoni
    cãnda cãshtighedz* un grai
    tsi mi fatsi shi ma gioni.

    Tut tsi easti veclju-n mini,
    nj-u lu-aruc, ãl dau nafoarã.
    unã etã noauã vini,
    meashti-mi cu primãvearã!

    Meashti-mi cu meslu Mai,
    meashti-mi c-unã livadi,
    c-un ecou di flori pi plai,
    lunjinãndalui tu padi.

*romãnismu: cãshtig = amintu; zborlu s-aflã sh-tu           gramatica al Boiagi sum forma: cãshtighez

Foami shi seati

Vrutã Sii, vrutã Sii,
nã icoanã sum ghilii,
nã icoanã cu-adãraturi,
mash mutrinda-ti mi saturi.

Fatsa-arãdi, ocljul dzeami
zboarã feamini sh-areati.
Di mutrita-a ta nji-i foami,
di mutrita-a ta nji-i seati.

Esti ca soarili-apirindu
cari-aspardzi un nior.
Di mutrita-a ta mi-aprindu,
di mutrita-a ta nji-i dor. 
 
 
http://www.nicolae-caratana.ro/poezie-aromana.html

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu