vineri, 28 septembrie 2012

Iu eshti lãi papo? di Dini Trandu



Iu eshti lãi papo?

Nj-aduc aminti di anda njicu, vâhi s-aveam vârâ patru, tsintsi anj, cum mi aduna muma cându dipuna noaptea pisti hoarâ, ca s’mi bagâ tu som. Nj’arâsea s’dormu cu muma câ’nj dzâtsea isturii dit locurili iu s’amintâ nâsâ tu Makidunia veaclji.

Muma meau u acljima Hrisula sh-avea un frati, Tanasi tsi era avinatu sh’di turts sh’di grets; era unâ soi di Robin Hood tsi bâna analtu tu munti sh’mash noaptea dipuna tu hoarâ di s-aduna cu oaminjli a lui; nu mi fânâteam savdu di la muma isturii cu tuti tsi li avea târcutâ fratili a ljei ma mari Tanasi; “haidi bagâ-ti tora’nj dzâtsea muma, ma mini dzâtseam, “haidi la mumâ dzâ’nj ninga unâ sh’u s’mi bagu”, sh’cum u dipina muma isturia, a njia nji si dutsea mintea câtâ atseali locuri sh’nji si umplea inima di pirifanji câ aveam un papu tsi era ahântu gioni; di anda njicu nj’avea intratâ tu minti s’negu s’vedu atseali locuri sh’ma mult, hoara iu s’avea amintatâ sh’bânatâ pâpânjli a melji.



Isturiili tsi nji li dzâtsea muma li am ninga tu minti sh’va s’yinâ vârâ oarâ s’li ashteru pi carti, ma tora vini oara s’negu s’vedu atsea hoarâ: Pleasa di’ndzeanâ. Tu aistâ hoarâ s’amintâ sh’mama meau Janula la anu 1919 tsi bâneadzâ sh’dzua di azâ tu Rumânii. Cum agiunsi dit Pleasa tu Rumânii easti altâ isturii mult jiloasâ sh’dramatikâ tsi lipseashti spuneari, câ nu easti mash isturia a ljei, ma easti isturia makidonjilor tsi li si loarâ casili, horili, bisearitsili locurili a lor di tutâ eta di la aush-strâaushi, patrida…. S’hibâ aistu vâr blistem istoric, vâr blistem antic tsi câdzu pisti capu a nostu dit kirolu al Alexandru? Cashti câti blistemi adunâ sh’elu di la tuti moashili, aushlji, muljierli, preftslji dit vâsâliili tsi li câlca sh’li târcu pit foc cu ashkerea lui.

Vâhi lu blâstimarâ s’nu apucâ si’s toarnâ acasâ tu cuibaru a lui, tu patrida a lui, Macedonia, lucru tsi s’featsi; vâhi lu blistimarâ ca tuts di soia lui sh’tuti generatsiili tsi s’trag di râdzâtina lui s’nu aibâ râhati, s’nu lj-acatsâ locu, casa lor s’u ljea xenjli, sh’elji tu casa loru s’bâneadzâ ca xenji, tu bisearica lor si s-avdâ limbâ xeanâ, cilimeanjli a lor sâ zburascâ limbâ xeanâ, s’li si kearâ numa, limba, adhetsili, s’li si usucâ râdzâtinjli ca si’lj ljia vimtu si’lji râspândeascâ sh’per s’nu arâmânâ …. lucru tsi s’fatsi! Macedonia istoricâ easti mash tu cârtsili di isturii ma sh-atsa isturii fu alâcsitâ sh’pruscutitâ cu buiau lai di xenji…..Cându sh’cându s’avdi vârâ boatsi tsi yini dit zeana vârnui munti tsi dzâtsi…iu, eshti Makidunie, iu sunt cilimeanjli a tâlji, iu ljeai pullji a tâlji….iu ni alâsashi… Aistâ boatsi u avdzâi sh’mini tu un yisu….sh’vini oara ti mini s’negu s’u caftu aistâ boatsi veaclji di cama di 3000 d
i anj, tsi ti minuni nu dânâsi, nu s’kiru sh’ninga s-avdi sh’tu dzua di azâ Arâmasim noi Makidonjli fâr’di patridâ ma suflitu sh’boatsea nu poati s’ni lji ljia vârnu; patrida noasta easti inima noastâ di proto-makidonji.
Ma s’pistupsim câ easti unu destin tsi u dutsi bana noastâ ninti, cu vrerea icâ fâr’ di vrerea noastâ, sh’câ lucrili tsi ni si tihisesc tu banâ sunt scrisi, ninti si’s’facâ, di vâr di’ndzeanâ, nu lipseashti s’antribâm “Câtse?..”, câ u shtim cari easti apandisea….”câ ashe easti scrisâ”…”câ ashe’lj fu scrisâ”….”câ ashe’lj fu mira”…Ma mini nu pistupsescu tu ahtâri lucri “scrisi” ninti si’s facâ! Mini nu pistupsesc ca “treili miri” nj-avea “ursitâ” câ tu anu 2010, di dzua di StâMarie” mini u s’mi alinu pi unâ dzeanâ di munti iu era ashtiratâ aistâ hoarâ di pirmithu, Pleasa di’ndzeanâ.
U aveam aistâ vreri di anda njicu di cându muma mi aduna s’dormu sh’nj dzâtsea isturii dit bana “plisotslor fârshârots” …Numa di plisot yini cum s’veadi di la numa di hoara di Pleasa ma elji s’tragu di râdzâtina di fârshârots. Numa di fârshârot vâhi s’tradzi, cum si spuni tu multi scrirâri, di la numa Farsalla locu iu s’bâtu Pompei cu Cezar.
Farsaliotslji, fârshârotslji di azâ, erau nai ma gionilji alumtâtori tu ashkerea al Pompei shi râdzâtina lor s-trazdi di la cama gionjli alumtâtori cânuscuts ca “Falanga Mecedoneanâ” dit ashkerea al Alexandru Macedon Cum sh’cându agiunsirâ fârshârotlji pi atsea dzeanâ di munti sh’câtse tamam tu atsel locu ca di pirmithu, easti unâ altâ turlii di isturii. Mini nu lu acâtsai tu banâ papu a melu, preftu Nisa, ma ânj dzâtsea un lali di a melu, sh’elu amintatu Pleasa di’ndzeanâ, câ protslji bânâtori tsi sashtirarâ tu aistu locu tu anjlji 1725- 1750 furâ niscânts picurari fârshârots dit Epir sh’dapoia alts dit Thesalii; shtim tuts câ picurarlji a noci li câlcarâ tuti câljiurili dit Balkan tu tiputa ta s’aflâ cama bunili locuri ti oi.
Di iu yini numa Pleasa nu shtiu ma hoara easti la circa 1,300 di metri disuprâ di amari sh’era teasâ pi unâ platei (padi) di circa 3 Km2. Locu easti ‘mplinu di iarbâ veardi sh’deasâ sh’easti anvigârat di trei pârts, Nord-Apiritâ-Ascâpitatâ, di pirifani dzeni di munti tsi cânda dzua s’ljia mânâ di mânâ di’intrâ ‘ncor ta si’lj hârâseascâ nicukirlji dit hoarâ sh’noaptea s’alikescu umir di umir ta s’li veaglji somu; dzenili di munts di avigâra di hoarâ s’vedu ca vâr bâru di kiatrâ sh’dunjieau lj’u bâgâ numa “bâru di Pleasa”.
Partea di Sud, s’discljidi ca vârâ poartâ pi iu urdinau nicukirlji di dipunau ta’s neagâ Curceau, un câsâbâ la circa 10 Km alargu di Pleasa; aistâ era singura cali tsi ti alâsa s‘intri i s’iesh dit hoarâ cu oili, cu mulârili i pirpadi Ti picurarlji tsi u bâgarâ paru tu aistâ minuni di locu, di u bâgarâ thimeljiu atsishtei hoari, era ca unâ dhoarâ alâsatâ di vâr nipotu di al Zeus i poati di Zeus insush; era ca unâ fortâreatsâ timithtlusitâ di dada Naturâ; nitsi un cicioru di omu nu putea s’intrâ tu hoarâ fârâ s’nu hibâ vidzut di nicukirilji tsi bâna aco; hoara acriscu shi s’teasi dupâ tsi s’arsi Moskopolea la 1788; mults fârshârots, avinats di turts sh’di arbineshi, vinirâ di bâgarâ sh’elji paru tu aistâ hoarâ tsi agiunsi s’aibâ vârâ 3oo di casi; ni turtslji, ni arbineshli sh’dupâ un kiro, nitsi gretslji nu aveau bâruti si s’alinâ ‘ndzeanâ s’lj-agudeascâ pi rremenjli fârshârots di Pleasa; sh’u loarâ lelea di elji câ mults tsi s’alinarâ ta s’facâ znjii tu hoarâ, nu s’turarâ tu banâ; giunamea fâshârotslor era di legendâ; pânâ sh’beu tsi ira pitricut di ‘nalta poartâ di Stambul ca protu administrator pisti aisti locuri ‘lj-alâsa plisotslji s’bâneadzâ râhati aco tu tiputa;
Tu bitisita ali eti 18, s’bâgâ thimelju a li hoari Pleasa di’ghiosu iu bâna mash arbineshi; cama mults di elji, avinats di propaganda a preftslor turts, sh’di ispetea câ nu va s’avea cârtheri di la administratsia otomanâ, sh’u shutsarâ credintsa câtâ Mohamed; ma cându vini zboru ti rremenj, ni preftslji turts sh’ma’nclo, ni preftslji grets nu puturâ s’minâ credintsa chrishtinâ a fârshârotslor; ânj dzâsi muma unâ isturii cu un dispoti grecu tsi pârnji dit Curceau cu ninga vârâ tsintsi prefts grets s’yinâ Pleasa di’ndzeanâ sâ zburascâ cu strâpapu a melu, preftu Nastasi sh’cu tuts plisotlji ta s’u tsânâ slujba pi limba gârtseascâ; dispoti vinea âncalaru pi unu yumaru sh’dupâ nâsu trâdzea unâ mulari âncârcatâ cu dau trasti ‘ndisati cu cârtsi di religii tu limba gârtseascâ; alants prefts imnau dinâpoi sh’cântau ‘ncoru rugâciuni pi limba loru sh’cându sh’cându u pruscuteau calea, taha cu ayiasmâ, sh’li minau câdelnitsili pi vimtu cându nastânga, cându n’andreapta, cându ‘ndzeanâ; ashe cum vinea dispoti pi yumaru ca s’intrâ tu hoarâ, tish cânda era Hristolu cându intrâ tu Ierusalim, mash câ dunjieaua lu anvigârarâ Hristolu cu vreari sh’cu multâ harau; aua Pleasa, nitsi nu apucâ dispoti s’intrâ tu hoarâ, câ dunjeaua, muljeri sh’bârbats, acâtsarâ s’da cu shcâmbi pi nâsu, di lu ayunirâ dispoti cu tut cu preftslji a lui; ti ciudii, yumaru nu vrea si s’toarnâ s’fugâ sh’lai’lu dispoti, discâlicâ sh’acâtsâ s’fugâ sh’cum fudzea s’kidicâ di patrafir, mea câra deadi di câdzu câ sh’u kiru sh’câciula di preftu sh’patrafiru sh’biblia sh’câdelnitsa.
Dunjeau si silighi la mularea tsi u târdzea dispoti dupâ nâsu, di scutea cârtsili gârtseshti dit trastu sh’li aruca dupâ prefts; fudzeau dispoti sh’preftlji tish cânda earu avinats di tsiva cânji turbats; sh’di arihina, ma di lu cârteai plisotu di lu câlcai pi zvercâ, cânili turbatu va s’ira ca vâr njelu; cându acatsâ sândzili a plisotui s’hiarbâ, ma ghini s’ti aruts tu amari sh’ma di nu easti vârâ amari di avigâra, ma ghini s’ti ljia vimtu s’nu ti aflâ n’cali.
S’pari câ gretslji nu u agârsharâ aistâ isturii câ dupâ vâr kiro tu anjli 1920, tu unâ Dumânicâ, s’alinâ nâpoi dispoti tu hoarâ, mash câ tora adusi cu nâsu unâ ashkeri di andarts grets; neasirâ ‘ndreptu la bisearicâ, loarâ tuti cârtsili di rugâciuni sh’biblili veclji di nuntu di bisearicâ, li arucarâ tu uboru a li bisearitsi sh’li arsirâ; dapoia dispoti lu acâtsâ preftu Nastasi di barbâ sh’lj dzâsi: “ma ts’u vrei bana di preftu, di aua sh’ninti va s’u dzâts slujba mash tu limba gârtseascâ. “Preftu Nastasi muri la 1922 sh’easti angrupat dip ninga muru di la bisearica veclji. Ti nipistupseari, ditu bisearica veclji, arâmasi pânâ sh’dzua di azâ unâ cumatâ di mur; s’aibâ tora vâra 200 di anj di cându aistu muru sta ninga cu pirifanji di veaglji murmintslji iu sunt angrupati vârâ patru generatsii di plisots.
Ca ti ciudii, tu mesu di Ciresharu 2010, un cusurin di a melu tsi bâneadzâ tu hoara Pipera dit Rumânii, vini tu Amerikii la unâ numtâ tamam Neã York, la unâ nipoatâ di partea mâsai Nu lu aveam vidzutâ Nicu di vârâ 40 di anj; Mi adunai cu nâsu sh’cându mi vidzu’nj dzâsi..”ehee cât erai mushat sh’cât urut eshti tora…” sh’acâtsam s’arâdem dolji câ sh’mini’lj dzâshu, “ehee, tini cânda hits doi di Nicu…” câ mult mari u avea pândica…”em, nipot di preftu nj’escu”, dzâsi elu sh-u bâtea pândica cu mâna, sh’nâpoi pârnjim s’arâdem. Avum multâ harau s’ni adunâm dupâ ahânts anj, sh’cum zburam ti unâ ti alantâ ânj dzâsi câ hilji-sa Luiza, ari unâ agentsii di turism sh’câ easti pi cali s’facâ unâ voltâ, cu un grup di fârshârots, tu hoara di Pleasa di’ndzeanâ, sh’cu aistâ furnjii va s’kindurea sh’tu Moskopoli la adunarea atsea marea a Armanjilor .”E hee, dzâsh mini, cu harau, sh’ mini nj’u-am faptâ mintea s’negu Moskopoli sh’di aco s’mi alinu Pleasa s’vedu hoara tsi u-anyisam di anda njic.” “Bo, booo…” s’ciudusea Nicu…Era scrisâ s’ni adunâm dupâ 40 di anj aua tu Amerikii ca s’lom deadun calea câtâ Makidunii s’nidzem s’ni câftâm Radzâtinjli, ashe cum scrirash tini tu Pirmithu a tâlu. Multu mushat Pirmithu dzâsi elu, mash câ noi plisotslji nu va li câftâm Râdzâtinjli cu capu ‘ntrocu ca cum scrirai tini, sh’acâtsâ s’arâdâ “eh, lâi Nico”, dzâsh mini, “vini oara si’s facâ pirmithu…” U featsimu zboru s’ni adunâm Bucureshti sh’di aco s’lom calea tu Arbinishii cu un autobus tsi lu avea anikisitâ feata al Nicu, Luiza. S’adunarâ 35 di fârshârots, ma mults di elji cu râdzâtinjili dit Pleasa di’ndzeanâ.
Calea târcum mult ghini, cu cântitsi sh’isturii dit bana fârshâroteascâ. Eram ca tsiva iedz tsi scâparâ tu ceairi sh’giucau di harau câ nu era vâr picurar di avigâra si’lj veaglji. Târcum pit Vâgârii, pit Gârtsii, kindurim Sârunâ s’ni adunâm cu stristripapu a nostu Alexandru, tsi ninga shidea pi Ducipal, calu a lui di legendâ, sh’vigljea pamporili cum intrau sh’isheau dit portu di Sârunâ. “Ghini vinitu tu casa voastâ, lâi nipots”, dzâsi elu, sh’cânda s’aplicâ niheamâ ca s’lu avdzâm mash noi. Ma di nidzets Veryia, dzâsi elu dutsetsi’vâ di videts ‘nheamâ tat’nju Filip câ pi aco treatsi calea, pi la Vergina Dutsets’lji niheam apâ aratsi câ vâhi cashti câtâ seati lj’easti…V’ashteptu s’vinits sh’altoarâ, dzâsi elu shi vroarâ s’nu agârshets câ tsi hits: makidonjli al Filip sh’a melji, cama gioni sh’pirifanâ mileti tsi u alâsâ Dumidzâ tu aistu locu”…sh’cum zbura sh’u anâltsâ nâpoi capu sh’acâtsâ s’mutreascâ pisti apili dit Amarea Mediteranâ tish cânda ashtipta si’s toarnâ ashkerea lui dit golfu di Persia.
Ni dispârtsâm di Alexandru cu inimili ‘mplini di pirifanji sh’lom calea câtâ Vergina. Agiunsim ti trei sâhâts la murmintili al stripapu a nost Filip andoilea. Anda ni aprukeam dukeam unâ câldurâ tsi nj’u umplea suflitu….U shteam isturia al Filip, ma nu apândiseam vroarâ câ va s’yinâ oara s’imnu tu locurili iu bânâ protu a nostu papu; nu pistupseam dotu câ eram la 10 metri di locu iu durnjea Filip di cama di 2300 di anj; nu grea vâr; nu adiljea vâr; eram tuts aplucusits di emotsionea tsi u fâtsea inima s’batâ cânda vrea s’arsarâ dit keptu a nostu, s’neagâ s’veadâ strimuma ljei, inima al Filip, si s’alikeascâ di nâsâ, s’u facâ s’batâ nâpoi, s’batâ deadun; shidzum ashe kiruts pi câljiurili al Filip vâr cirecu di oarâ; ni era mult greu s’ni dispârtsâm di Filip, tish cânda ni avea loatâ’mbratsâ sh’nu vrea s’ni alasâ s’fudzimu; tu un kiro, cânda s’avdzâ un uhtat tsi vinea di câtâ kiatra lui, tsi featsi s’ni si mutâ peru; ca ti ciudii uhtâm sh’noi tuts ‘ncoru sh’mizi ishem nafoarâ dit murmints.
Vârâ disâ di sâhati nu gri vâru, tish cânda boatsea noastâ arâmasi s’facâ muabeti cu boatsea al Filip… Ti dau dzâli agiunsimu tu Arbinishii sh’kindurim s’nuptâm Curceau. Pleasa easti la vârâ 10 kilometri alargu di Cuceau, la vâr cirec di oarâ ma s’nedz cu autobusu. U featsim isapea s’agiundzem Pleasa di’nghios la optuli di tahina sh’di aco s’ni alinâm pirpadi pânâ tu locu iu tora sh’vârâ 80 di anj hoara di’ndzeanâ era ninga ‘mplinâ di oaminji; era tish tamam dzua di StâMarie, tish cânda StâMaria s’alinâ dinintea noastâ sh’ni alâsâ zbor la hotelu di Curceau, câ ni ashtiaptâ ‘ndzeanâ la muru di la bisearica veclji. Atsa noapti nu mi acâtsa somu ici; ânj vineau tu minti tuti isturiili a li mumi, sh’cânda nu puteam s’pistupsesc câ agiunsh tu locurili iu s’amintarâ sh’bânarâ pârintslji shi strâaushlji amelji; aveam vinitâ di ahânti ori tu aisti locuri mash cu mintea sh’ia, tora vini oara s’imnu dearihina pi toarili a pâpânjilor… Agiunsimu Pleasa di’nghios tahinârili sh’kindurim la unâ cafinei s’ântribâm tsi cali s’lom s’agiundzem Pleasa di‘ndzeanâ. Nicukiru a li dukeani, un omu di vârâ 50 di anj, era arbinesu sh’nu zbura armâneashti ma noi aveam cu noi un ficior tsi u zbura limba arbinisheascâ.
“Di iu hits” antribâ nâsu?
Shidets niheamâ s’bets ‘nâ cafei turtseascâ câ avets ninga cali di vârâ sâhati pânâ tu hoara di’ndzeanâ;
“ama tsi câftats aco ‘ndzeanâ”
antribâ elu anda adutsea cafeia, mash shcâmbi arâmasirâ aco ‘ndzeanâ” “Arbinesu” dit pareia noastâ âlji dzâsi di iu himu sh’mini’lj dzâsu …
”shcâmbili atseali tsi dzâts tini, sunt “Râdzâtinili” a noasti; cathi shcâmbâ easti un suflitu di omu tsi bânâ tu atsea hoarâ, shi suflitu a nostu di aco di’ndzeanâ vini…”
Mutri arbinesu la mini cu harau sh’dzâsi “haideeeee, aistâ s’dukeashti câ voi di aua vâ trâdzets, pârintlji a voshti erau ciubenj; papu a melu u zbura limba’tsâlor di’ndzeanâ sh’avea mults sots plisots. S’nu avets anaghi ti cafei, dzâsi elu, easti di la mini. Cându s’vâ turnats di’ndzeanâ s’kindurits aua s’mâcats tsiva. Numa meau easti Osman; noi himu arbinesh ma ni pitidzarâ ca musulmanj dit kirolu a turtslor tsi bânau tu aisti locuri. Haidits s’vâ spun calea, dzâsi elu, sh’ishem tuts nafoarâ.
Di’nghiosu s’videa bâru di munts tsi sh’li-avea spindzuratâ dzenili di tseru nalbastu, ma nalbastu ca oclji a li feati tsi câdzui mini prota oarâ tu vreari; nu shtiu câtse’nj vinirâ tu minti oclji aljei; vâhi câ era prota oarâ tsi videam tseru di Pleasa, hoara mea dit yisu, hoara tsi nj’u avea siminatâ muma tu suflitu a melu, hoara tsi câdzui tu vreari fârâ s’u vedu… Soarili yiulutsea di tahina sh’cânda sh’tindea câtâ noi razili a lui ca tsiva bratsâ di lunjinâ ca s’ni ambârtsâteascâ, s’ni dzâcâ, “haidits, haidits, ghini vinitu tu hoara meau…” Mutream dzenili di munti sh’hiri hiri mi târtseau pit tuti pârtsili, dit cap pânâ tu cicioari, cum miduiam câ aco ‘ndzeanâ papu a melu Tanasi, tsi fu avinatu di turts sh’di grets, sh’avea târcutâ giunamea.
Muntslji erau fratslji a lui; dzenili erau surârili alui; pâdurea di paltin analts era casa lui, sh’mini tu atsa dzuâ, agiunshu tu uboru a lui sh’cânda dukeam câ atselji munts erau sh’fratslji a melji….dukeam câ mi turnai dit xeaniti acasâ…”ghini vinish acasâ” cânda avdzâi unâ boatsi tsi vinea di câtâ munti; ti un secund avui unâ pindzeari di iuva dit un cohiu ahândosu dit suflitu a melu s’fug, s’fug, s’fug, s’mi silighescu irushi cu bratsili discljisi câtâ bâru di munts shi s’auru…
”iu eshti lâi papoooooo…iu eshti?….”. “Ia, pi aco s’u loats calea” mi dishtiptâ ca dit ‘nyisu boatsea al Osman; atsa câlici va s’vâ ducâ tu hoara di’ndzeanâ”.
Di Cunstandin Trandu

LUCEAFARUL-di Mihai Eminescu . pi armaneashti Toma Enache

video


CUMNICÂTURA AL CHITA

video


                           Cumnicâtura al Chita
Avde Chita, că ma s-dzăţe,
Că di preasińi multu agiută,
Ma s-ti duţ ca s-ti cumăniţ:
C-aşi faţe lumea tută.
Că-l’i si l’iartă, că-l’i si speală
Iţi s-facă, iţi s-fură.
“Da di mână, ma-i aşiţe, “ 
Aide s-l’au cumnicătură”.
Ş-nă hăryie, ia-lea Chita
Niapirită că-ş si scoală,
Măcă ghine, nu s-agioacă,
Inima s-nu-l’i hibă goală.
L’ia cărliglu, l’ia hăngearlu.
·  Ţi ştii, frate, poa’s lipsească,
Sh-fudzi Chita, imnă calea,
S-duţe omlu s-ayisească
·  “ Ei, afende, bună-ţ oara,
Ţi-adari prefte, cum l’iu treţ?
Vini Chita si-l cumâniţ,
Chita, om di la birbeţ”.
·  “E,. cripatlu” , dzăţe preftul, -“
 Ma pe-ayalea, nu zghilea.
Ia ńi-spune tini prota
S-nu măcaşi ază ţiva?”
·  “Ti măcare maş nu ntreabă, -“
 Cama multu iu si s-ducă,
Maş s-earai di vărnă parte
Si-l vedz Chita cum ş-arucă
Dă-l’i-u, ndeasă di hăryie,
Dă-l’i-u lapti ş-căcimac,
S-hibă altu s-măcă ahătă,
Tu-oara-aţea vrea facă pac”.
·  “Cum dzăts tine”,l’i-u-are preftul –"
Ved că fuşi criştin cu semnu,
S-ti cumânic cum lipseaşte,
Şedz aţia s-l’iau un lemnu”.
S-toarnă preftul, ma nu-i singur,
Ia-lea, ini cu doi soţ –
Nu-ş fu Chita om de-aradă,
Nu-s cumânică că toţ.
·  “Aide, Chita, ai ti tinde, -“
 Tra s-ţă dăm cumnicăturâ’
Fă-s-ţă cruţea ş-fă-te gione.
Strindzi dinţă’i ghine-n gurâ”
Ma lu aştearnă corbul Chita
Şi-l chiseadzâ di băteari
El aravdă, strindze dinţăl’i,
Easte gione, nu-i mul’iare.
Ş-tot lă dzăţe:”Daţ-l’i-u ninti,
Nu-aveţ ńlă, ma trădzeţ,
Poartă `Chita, nu-l’-u fricâ,
Nu-l’i-u fricâ, ma dideţ.
Cumnicaţ-mi căt ma ghini,
Că de zore altă oarâ,
S-mi aduţeare Dumnidzăulu,
S-yină iara Chita-n hoarâ?”.
Şi-l băturâ, şi-l cruirâ,
Păn l’i-umflară ghine chealea.
·  “ Aide tora, oara-ţ bunâ, -“
Du-te, frate, imnă-ţ calea.
·  “Tră ţe, prefte”, greaşte Chita, -“
“Tră ţe maş cumnicătură? “
Nu-aflat om voi ca s-arădeţ,
Ia dideţi-ńi şi fanfurâ”.
·  “A, ş-anafurâ va Chita, -”
Ia, mutrea, că n-agărşim,
Şedz atumţea nica n-oarâ
Ş-cu fanfura s-bitisim”.
Ş-dă-l’i-u prefţăl’i ş-iara dă-l’i-u
Până căndu nu putură;
_” A s-ţă-agiută, scoalâ Chita, -”
Ia ţă deadim şi fanfurâ”.
Fudze frămtu lailu Chita,
Ma multu mortu dicât yiu.
“ Zore lucru cumnicarea, “
Va-s ţăn minte pânâ s-hiu”.
Şi prit cale ş-află Chita
Unâ nveastă ţe-avea ńicu:
“ Bună-ţ oara” , greaşte omlu,
“ Iu cu aistu ficiuric?”
·  “ La bisearică, lai Chita,
Tra să-l’i da cumnicătură,
Lu-am ca lăndzit, di trei dzăle,
Nu va s-bagă ţiva-n gură”.
·  “ Nu ţ-ai minte, lea criştină, -“
Ştii ţe s-dzăţe cumnicari?
Om ca mine, om ca Chita
Ş-iara veade zore mari.
Du-l acasă ficiuriclu,                                      
Că nu ş-easti năs ti ahtări
Iu va s-poată el s-aravdă?
Ninga nu-i gros tu pâltări.
Multu, multu poa-s-ascapă,
Căndu-l’i da cumnicătură,
Ma pute nu-ńi tal’ie mintea                            
S-easă viu di tu fanfură”.

Nicolae Batzaria- Vaca'alu Coli (dzâsâ di Toma Enache)

video

Secta mujerlor di Toma Enache

video

Luplu Nicola_ di Sirma Guci

video

Matilda Caragiu - nani, nani

video

Aushlu di Marcu Beza (recita Matilda Caragiu)

video

Curcubeta de Sirma Guci

video

Ion Caramitru - Grailu armanescu di George Murnu

video

Toma Caragiu - Pârinteasca dimândari

video