vineri, 28 septembrie 2012

Iu eshti lãi papo? di Dini Trandu



Iu eshti lãi papo?

Nj-aduc aminti di anda njicu, vâhi s-aveam vârâ patru, tsintsi anj, cum mi aduna muma cându dipuna noaptea pisti hoarâ, ca s’mi bagâ tu som. Nj’arâsea s’dormu cu muma câ’nj dzâtsea isturii dit locurili iu s’amintâ nâsâ tu Makidunia veaclji.

Muma meau u acljima Hrisula sh-avea un frati, Tanasi tsi era avinatu sh’di turts sh’di grets; era unâ soi di Robin Hood tsi bâna analtu tu munti sh’mash noaptea dipuna tu hoarâ di s-aduna cu oaminjli a lui; nu mi fânâteam savdu di la muma isturii cu tuti tsi li avea târcutâ fratili a ljei ma mari Tanasi; “haidi bagâ-ti tora’nj dzâtsea muma, ma mini dzâtseam, “haidi la mumâ dzâ’nj ninga unâ sh’u s’mi bagu”, sh’cum u dipina muma isturia, a njia nji si dutsea mintea câtâ atseali locuri sh’nji si umplea inima di pirifanji câ aveam un papu tsi era ahântu gioni; di anda njicu nj’avea intratâ tu minti s’negu s’vedu atseali locuri sh’ma mult, hoara iu s’avea amintatâ sh’bânatâ pâpânjli a melji.



Isturiili tsi nji li dzâtsea muma li am ninga tu minti sh’va s’yinâ vârâ oarâ s’li ashteru pi carti, ma tora vini oara s’negu s’vedu atsea hoarâ: Pleasa di’ndzeanâ. Tu aistâ hoarâ s’amintâ sh’mama meau Janula la anu 1919 tsi bâneadzâ sh’dzua di azâ tu Rumânii. Cum agiunsi dit Pleasa tu Rumânii easti altâ isturii mult jiloasâ sh’dramatikâ tsi lipseashti spuneari, câ nu easti mash isturia a ljei, ma easti isturia makidonjilor tsi li si loarâ casili, horili, bisearitsili locurili a lor di tutâ eta di la aush-strâaushi, patrida…. S’hibâ aistu vâr blistem istoric, vâr blistem antic tsi câdzu pisti capu a nostu dit kirolu al Alexandru? Cashti câti blistemi adunâ sh’elu di la tuti moashili, aushlji, muljierli, preftslji dit vâsâliili tsi li câlca sh’li târcu pit foc cu ashkerea lui.

Vâhi lu blâstimarâ s’nu apucâ si’s toarnâ acasâ tu cuibaru a lui, tu patrida a lui, Macedonia, lucru tsi s’featsi; vâhi lu blistimarâ ca tuts di soia lui sh’tuti generatsiili tsi s’trag di râdzâtina lui s’nu aibâ râhati, s’nu lj-acatsâ locu, casa lor s’u ljea xenjli, sh’elji tu casa loru s’bâneadzâ ca xenji, tu bisearica lor si s-avdâ limbâ xeanâ, cilimeanjli a lor sâ zburascâ limbâ xeanâ, s’li si kearâ numa, limba, adhetsili, s’li si usucâ râdzâtinjli ca si’lj ljia vimtu si’lji râspândeascâ sh’per s’nu arâmânâ …. lucru tsi s’fatsi! Macedonia istoricâ easti mash tu cârtsili di isturii ma sh-atsa isturii fu alâcsitâ sh’pruscutitâ cu buiau lai di xenji…..Cându sh’cându s’avdi vârâ boatsi tsi yini dit zeana vârnui munti tsi dzâtsi…iu, eshti Makidunie, iu sunt cilimeanjli a tâlji, iu ljeai pullji a tâlji….iu ni alâsashi… Aistâ boatsi u avdzâi sh’mini tu un yisu….sh’vini oara ti mini s’negu s’u caftu aistâ boatsi veaclji di cama di 3000 d
i anj, tsi ti minuni nu dânâsi, nu s’kiru sh’ninga s-avdi sh’tu dzua di azâ Arâmasim noi Makidonjli fâr’di patridâ ma suflitu sh’boatsea nu poati s’ni lji ljia vârnu; patrida noasta easti inima noastâ di proto-makidonji.
Ma s’pistupsim câ easti unu destin tsi u dutsi bana noastâ ninti, cu vrerea icâ fâr’ di vrerea noastâ, sh’câ lucrili tsi ni si tihisesc tu banâ sunt scrisi, ninti si’s’facâ, di vâr di’ndzeanâ, nu lipseashti s’antribâm “Câtse?..”, câ u shtim cari easti apandisea….”câ ashe easti scrisâ”…”câ ashe’lj fu scrisâ”….”câ ashe’lj fu mira”…Ma mini nu pistupsescu tu ahtâri lucri “scrisi” ninti si’s facâ! Mini nu pistupsesc ca “treili miri” nj-avea “ursitâ” câ tu anu 2010, di dzua di StâMarie” mini u s’mi alinu pi unâ dzeanâ di munti iu era ashtiratâ aistâ hoarâ di pirmithu, Pleasa di’ndzeanâ.
U aveam aistâ vreri di anda njicu di cându muma mi aduna s’dormu sh’nj dzâtsea isturii dit bana “plisotslor fârshârots” …Numa di plisot yini cum s’veadi di la numa di hoara di Pleasa ma elji s’tragu di râdzâtina di fârshârots. Numa di fârshârot vâhi s’tradzi, cum si spuni tu multi scrirâri, di la numa Farsalla locu iu s’bâtu Pompei cu Cezar.
Farsaliotslji, fârshârotslji di azâ, erau nai ma gionilji alumtâtori tu ashkerea al Pompei shi râdzâtina lor s-trazdi di la cama gionjli alumtâtori cânuscuts ca “Falanga Mecedoneanâ” dit ashkerea al Alexandru Macedon Cum sh’cându agiunsirâ fârshârotlji pi atsea dzeanâ di munti sh’câtse tamam tu atsel locu ca di pirmithu, easti unâ altâ turlii di isturii. Mini nu lu acâtsai tu banâ papu a melu, preftu Nisa, ma ânj dzâtsea un lali di a melu, sh’elu amintatu Pleasa di’ndzeanâ, câ protslji bânâtori tsi sashtirarâ tu aistu locu tu anjlji 1725- 1750 furâ niscânts picurari fârshârots dit Epir sh’dapoia alts dit Thesalii; shtim tuts câ picurarlji a noci li câlcarâ tuti câljiurili dit Balkan tu tiputa ta s’aflâ cama bunili locuri ti oi.
Di iu yini numa Pleasa nu shtiu ma hoara easti la circa 1,300 di metri disuprâ di amari sh’era teasâ pi unâ platei (padi) di circa 3 Km2. Locu easti ‘mplinu di iarbâ veardi sh’deasâ sh’easti anvigârat di trei pârts, Nord-Apiritâ-Ascâpitatâ, di pirifani dzeni di munti tsi cânda dzua s’ljia mânâ di mânâ di’intrâ ‘ncor ta si’lj hârâseascâ nicukirlji dit hoarâ sh’noaptea s’alikescu umir di umir ta s’li veaglji somu; dzenili di munts di avigâra di hoarâ s’vedu ca vâr bâru di kiatrâ sh’dunjieau lj’u bâgâ numa “bâru di Pleasa”.
Partea di Sud, s’discljidi ca vârâ poartâ pi iu urdinau nicukirlji di dipunau ta’s neagâ Curceau, un câsâbâ la circa 10 Km alargu di Pleasa; aistâ era singura cali tsi ti alâsa s‘intri i s’iesh dit hoarâ cu oili, cu mulârili i pirpadi Ti picurarlji tsi u bâgarâ paru tu aistâ minuni di locu, di u bâgarâ thimeljiu atsishtei hoari, era ca unâ dhoarâ alâsatâ di vâr nipotu di al Zeus i poati di Zeus insush; era ca unâ fortâreatsâ timithtlusitâ di dada Naturâ; nitsi un cicioru di omu nu putea s’intrâ tu hoarâ fârâ s’nu hibâ vidzut di nicukirilji tsi bâna aco; hoara acriscu shi s’teasi dupâ tsi s’arsi Moskopolea la 1788; mults fârshârots, avinats di turts sh’di arbineshi, vinirâ di bâgarâ sh’elji paru tu aistâ hoarâ tsi agiunsi s’aibâ vârâ 3oo di casi; ni turtslji, ni arbineshli sh’dupâ un kiro, nitsi gretslji nu aveau bâruti si s’alinâ ‘ndzeanâ s’lj-agudeascâ pi rremenjli fârshârots di Pleasa; sh’u loarâ lelea di elji câ mults tsi s’alinarâ ta s’facâ znjii tu hoarâ, nu s’turarâ tu banâ; giunamea fâshârotslor era di legendâ; pânâ sh’beu tsi ira pitricut di ‘nalta poartâ di Stambul ca protu administrator pisti aisti locuri ‘lj-alâsa plisotslji s’bâneadzâ râhati aco tu tiputa;
Tu bitisita ali eti 18, s’bâgâ thimelju a li hoari Pleasa di’ghiosu iu bâna mash arbineshi; cama mults di elji, avinats di propaganda a preftslor turts, sh’di ispetea câ nu va s’avea cârtheri di la administratsia otomanâ, sh’u shutsarâ credintsa câtâ Mohamed; ma cându vini zboru ti rremenj, ni preftslji turts sh’ma’nclo, ni preftslji grets nu puturâ s’minâ credintsa chrishtinâ a fârshârotslor; ânj dzâsi muma unâ isturii cu un dispoti grecu tsi pârnji dit Curceau cu ninga vârâ tsintsi prefts grets s’yinâ Pleasa di’ndzeanâ sâ zburascâ cu strâpapu a melu, preftu Nastasi sh’cu tuts plisotlji ta s’u tsânâ slujba pi limba gârtseascâ; dispoti vinea âncalaru pi unu yumaru sh’dupâ nâsu trâdzea unâ mulari âncârcatâ cu dau trasti ‘ndisati cu cârtsi di religii tu limba gârtseascâ; alants prefts imnau dinâpoi sh’cântau ‘ncoru rugâciuni pi limba loru sh’cându sh’cându u pruscuteau calea, taha cu ayiasmâ, sh’li minau câdelnitsili pi vimtu cându nastânga, cându n’andreapta, cându ‘ndzeanâ; ashe cum vinea dispoti pi yumaru ca s’intrâ tu hoarâ, tish cânda era Hristolu cându intrâ tu Ierusalim, mash câ dunjieaua lu anvigârarâ Hristolu cu vreari sh’cu multâ harau; aua Pleasa, nitsi nu apucâ dispoti s’intrâ tu hoarâ, câ dunjeaua, muljeri sh’bârbats, acâtsarâ s’da cu shcâmbi pi nâsu, di lu ayunirâ dispoti cu tut cu preftslji a lui; ti ciudii, yumaru nu vrea si s’toarnâ s’fugâ sh’lai’lu dispoti, discâlicâ sh’acâtsâ s’fugâ sh’cum fudzea s’kidicâ di patrafir, mea câra deadi di câdzu câ sh’u kiru sh’câciula di preftu sh’patrafiru sh’biblia sh’câdelnitsa.
Dunjeau si silighi la mularea tsi u târdzea dispoti dupâ nâsu, di scutea cârtsili gârtseshti dit trastu sh’li aruca dupâ prefts; fudzeau dispoti sh’preftlji tish cânda earu avinats di tsiva cânji turbats; sh’di arihina, ma di lu cârteai plisotu di lu câlcai pi zvercâ, cânili turbatu va s’ira ca vâr njelu; cându acatsâ sândzili a plisotui s’hiarbâ, ma ghini s’ti aruts tu amari sh’ma di nu easti vârâ amari di avigâra, ma ghini s’ti ljia vimtu s’nu ti aflâ n’cali.
S’pari câ gretslji nu u agârsharâ aistâ isturii câ dupâ vâr kiro tu anjli 1920, tu unâ Dumânicâ, s’alinâ nâpoi dispoti tu hoarâ, mash câ tora adusi cu nâsu unâ ashkeri di andarts grets; neasirâ ‘ndreptu la bisearicâ, loarâ tuti cârtsili di rugâciuni sh’biblili veclji di nuntu di bisearicâ, li arucarâ tu uboru a li bisearitsi sh’li arsirâ; dapoia dispoti lu acâtsâ preftu Nastasi di barbâ sh’lj dzâsi: “ma ts’u vrei bana di preftu, di aua sh’ninti va s’u dzâts slujba mash tu limba gârtseascâ. “Preftu Nastasi muri la 1922 sh’easti angrupat dip ninga muru di la bisearica veclji. Ti nipistupseari, ditu bisearica veclji, arâmasi pânâ sh’dzua di azâ unâ cumatâ di mur; s’aibâ tora vâra 200 di anj di cându aistu muru sta ninga cu pirifanji di veaglji murmintslji iu sunt angrupati vârâ patru generatsii di plisots.
Ca ti ciudii, tu mesu di Ciresharu 2010, un cusurin di a melu tsi bâneadzâ tu hoara Pipera dit Rumânii, vini tu Amerikii la unâ numtâ tamam Neã York, la unâ nipoatâ di partea mâsai Nu lu aveam vidzutâ Nicu di vârâ 40 di anj; Mi adunai cu nâsu sh’cându mi vidzu’nj dzâsi..”ehee cât erai mushat sh’cât urut eshti tora…” sh’acâtsam s’arâdem dolji câ sh’mini’lj dzâshu, “ehee, tini cânda hits doi di Nicu…” câ mult mari u avea pândica…”em, nipot di preftu nj’escu”, dzâsi elu sh-u bâtea pândica cu mâna, sh’nâpoi pârnjim s’arâdem. Avum multâ harau s’ni adunâm dupâ ahânts anj, sh’cum zburam ti unâ ti alantâ ânj dzâsi câ hilji-sa Luiza, ari unâ agentsii di turism sh’câ easti pi cali s’facâ unâ voltâ, cu un grup di fârshârots, tu hoara di Pleasa di’ndzeanâ, sh’cu aistâ furnjii va s’kindurea sh’tu Moskopoli la adunarea atsea marea a Armanjilor .”E hee, dzâsh mini, cu harau, sh’ mini nj’u-am faptâ mintea s’negu Moskopoli sh’di aco s’mi alinu Pleasa s’vedu hoara tsi u-anyisam di anda njic.” “Bo, booo…” s’ciudusea Nicu…Era scrisâ s’ni adunâm dupâ 40 di anj aua tu Amerikii ca s’lom deadun calea câtâ Makidunii s’nidzem s’ni câftâm Radzâtinjli, ashe cum scrirash tini tu Pirmithu a tâlu. Multu mushat Pirmithu dzâsi elu, mash câ noi plisotslji nu va li câftâm Râdzâtinjli cu capu ‘ntrocu ca cum scrirai tini, sh’acâtsâ s’arâdâ “eh, lâi Nico”, dzâsh mini, “vini oara si’s facâ pirmithu…” U featsimu zboru s’ni adunâm Bucureshti sh’di aco s’lom calea tu Arbinishii cu un autobus tsi lu avea anikisitâ feata al Nicu, Luiza. S’adunarâ 35 di fârshârots, ma mults di elji cu râdzâtinjili dit Pleasa di’ndzeanâ.
Calea târcum mult ghini, cu cântitsi sh’isturii dit bana fârshâroteascâ. Eram ca tsiva iedz tsi scâparâ tu ceairi sh’giucau di harau câ nu era vâr picurar di avigâra si’lj veaglji. Târcum pit Vâgârii, pit Gârtsii, kindurim Sârunâ s’ni adunâm cu stristripapu a nostu Alexandru, tsi ninga shidea pi Ducipal, calu a lui di legendâ, sh’vigljea pamporili cum intrau sh’isheau dit portu di Sârunâ. “Ghini vinitu tu casa voastâ, lâi nipots”, dzâsi elu, sh’cânda s’aplicâ niheamâ ca s’lu avdzâm mash noi. Ma di nidzets Veryia, dzâsi elu dutsetsi’vâ di videts ‘nheamâ tat’nju Filip câ pi aco treatsi calea, pi la Vergina Dutsets’lji niheam apâ aratsi câ vâhi cashti câtâ seati lj’easti…V’ashteptu s’vinits sh’altoarâ, dzâsi elu shi vroarâ s’nu agârshets câ tsi hits: makidonjli al Filip sh’a melji, cama gioni sh’pirifanâ mileti tsi u alâsâ Dumidzâ tu aistu locu”…sh’cum zbura sh’u anâltsâ nâpoi capu sh’acâtsâ s’mutreascâ pisti apili dit Amarea Mediteranâ tish cânda ashtipta si’s toarnâ ashkerea lui dit golfu di Persia.
Ni dispârtsâm di Alexandru cu inimili ‘mplini di pirifanji sh’lom calea câtâ Vergina. Agiunsim ti trei sâhâts la murmintili al stripapu a nost Filip andoilea. Anda ni aprukeam dukeam unâ câldurâ tsi nj’u umplea suflitu….U shteam isturia al Filip, ma nu apândiseam vroarâ câ va s’yinâ oara s’imnu tu locurili iu bânâ protu a nostu papu; nu pistupseam dotu câ eram la 10 metri di locu iu durnjea Filip di cama di 2300 di anj; nu grea vâr; nu adiljea vâr; eram tuts aplucusits di emotsionea tsi u fâtsea inima s’batâ cânda vrea s’arsarâ dit keptu a nostu, s’neagâ s’veadâ strimuma ljei, inima al Filip, si s’alikeascâ di nâsâ, s’u facâ s’batâ nâpoi, s’batâ deadun; shidzum ashe kiruts pi câljiurili al Filip vâr cirecu di oarâ; ni era mult greu s’ni dispârtsâm di Filip, tish cânda ni avea loatâ’mbratsâ sh’nu vrea s’ni alasâ s’fudzimu; tu un kiro, cânda s’avdzâ un uhtat tsi vinea di câtâ kiatra lui, tsi featsi s’ni si mutâ peru; ca ti ciudii uhtâm sh’noi tuts ‘ncoru sh’mizi ishem nafoarâ dit murmints.
Vârâ disâ di sâhati nu gri vâru, tish cânda boatsea noastâ arâmasi s’facâ muabeti cu boatsea al Filip… Ti dau dzâli agiunsimu tu Arbinishii sh’kindurim s’nuptâm Curceau. Pleasa easti la vârâ 10 kilometri alargu di Cuceau, la vâr cirec di oarâ ma s’nedz cu autobusu. U featsim isapea s’agiundzem Pleasa di’nghios la optuli di tahina sh’di aco s’ni alinâm pirpadi pânâ tu locu iu tora sh’vârâ 80 di anj hoara di’ndzeanâ era ninga ‘mplinâ di oaminji; era tish tamam dzua di StâMarie, tish cânda StâMaria s’alinâ dinintea noastâ sh’ni alâsâ zbor la hotelu di Curceau, câ ni ashtiaptâ ‘ndzeanâ la muru di la bisearica veclji. Atsa noapti nu mi acâtsa somu ici; ânj vineau tu minti tuti isturiili a li mumi, sh’cânda nu puteam s’pistupsesc câ agiunsh tu locurili iu s’amintarâ sh’bânarâ pârintslji shi strâaushlji amelji; aveam vinitâ di ahânti ori tu aisti locuri mash cu mintea sh’ia, tora vini oara s’imnu dearihina pi toarili a pâpânjilor… Agiunsimu Pleasa di’nghios tahinârili sh’kindurim la unâ cafinei s’ântribâm tsi cali s’lom s’agiundzem Pleasa di‘ndzeanâ. Nicukiru a li dukeani, un omu di vârâ 50 di anj, era arbinesu sh’nu zbura armâneashti ma noi aveam cu noi un ficior tsi u zbura limba arbinisheascâ.
“Di iu hits” antribâ nâsu?
Shidets niheamâ s’bets ‘nâ cafei turtseascâ câ avets ninga cali di vârâ sâhati pânâ tu hoara di’ndzeanâ;
“ama tsi câftats aco ‘ndzeanâ”
antribâ elu anda adutsea cafeia, mash shcâmbi arâmasirâ aco ‘ndzeanâ” “Arbinesu” dit pareia noastâ âlji dzâsi di iu himu sh’mini’lj dzâsu …
”shcâmbili atseali tsi dzâts tini, sunt “Râdzâtinili” a noasti; cathi shcâmbâ easti un suflitu di omu tsi bânâ tu atsea hoarâ, shi suflitu a nostu di aco di’ndzeanâ vini…”
Mutri arbinesu la mini cu harau sh’dzâsi “haideeeee, aistâ s’dukeashti câ voi di aua vâ trâdzets, pârintlji a voshti erau ciubenj; papu a melu u zbura limba’tsâlor di’ndzeanâ sh’avea mults sots plisots. S’nu avets anaghi ti cafei, dzâsi elu, easti di la mini. Cându s’vâ turnats di’ndzeanâ s’kindurits aua s’mâcats tsiva. Numa meau easti Osman; noi himu arbinesh ma ni pitidzarâ ca musulmanj dit kirolu a turtslor tsi bânau tu aisti locuri. Haidits s’vâ spun calea, dzâsi elu, sh’ishem tuts nafoarâ.
Di’nghiosu s’videa bâru di munts tsi sh’li-avea spindzuratâ dzenili di tseru nalbastu, ma nalbastu ca oclji a li feati tsi câdzui mini prota oarâ tu vreari; nu shtiu câtse’nj vinirâ tu minti oclji aljei; vâhi câ era prota oarâ tsi videam tseru di Pleasa, hoara mea dit yisu, hoara tsi nj’u avea siminatâ muma tu suflitu a melu, hoara tsi câdzui tu vreari fârâ s’u vedu… Soarili yiulutsea di tahina sh’cânda sh’tindea câtâ noi razili a lui ca tsiva bratsâ di lunjinâ ca s’ni ambârtsâteascâ, s’ni dzâcâ, “haidits, haidits, ghini vinitu tu hoara meau…” Mutream dzenili di munti sh’hiri hiri mi târtseau pit tuti pârtsili, dit cap pânâ tu cicioari, cum miduiam câ aco ‘ndzeanâ papu a melu Tanasi, tsi fu avinatu di turts sh’di grets, sh’avea târcutâ giunamea.
Muntslji erau fratslji a lui; dzenili erau surârili alui; pâdurea di paltin analts era casa lui, sh’mini tu atsa dzuâ, agiunshu tu uboru a lui sh’cânda dukeam câ atselji munts erau sh’fratslji a melji….dukeam câ mi turnai dit xeaniti acasâ…”ghini vinish acasâ” cânda avdzâi unâ boatsi tsi vinea di câtâ munti; ti un secund avui unâ pindzeari di iuva dit un cohiu ahândosu dit suflitu a melu s’fug, s’fug, s’fug, s’mi silighescu irushi cu bratsili discljisi câtâ bâru di munts shi s’auru…
”iu eshti lâi papoooooo…iu eshti?….”. “Ia, pi aco s’u loats calea” mi dishtiptâ ca dit ‘nyisu boatsea al Osman; atsa câlici va s’vâ ducâ tu hoara di’ndzeanâ”.
Di Cunstandin Trandu

LUCEAFARUL-di Mihai Eminescu . pi armaneashti Toma Enache



CUMNICÂTURA AL CHITA



                           Cumnicâtura al Chita
Avde Chita, că ma s-dzăţe,
Că di preasińi multu agiută,
Ma s-ti duţ ca s-ti cumăniţ:
C-aşi faţe lumea tută.
Că-l’i si l’iartă, că-l’i si speală
Iţi s-facă, iţi s-fură.
“Da di mână, ma-i aşiţe, “ 
Aide s-l’au cumnicătură”.
Ş-nă hăryie, ia-lea Chita
Niapirită că-ş si scoală,
Măcă ghine, nu s-agioacă,
Inima s-nu-l’i hibă goală.
L’ia cărliglu, l’ia hăngearlu.
·  Ţi ştii, frate, poa’s lipsească,
Sh-fudzi Chita, imnă calea,
S-duţe omlu s-ayisească
·  “ Ei, afende, bună-ţ oara,
Ţi-adari prefte, cum l’iu treţ?
Vini Chita si-l cumâniţ,
Chita, om di la birbeţ”.
·  “E,. cripatlu” , dzăţe preftul, -“
 Ma pe-ayalea, nu zghilea.
Ia ńi-spune tini prota
S-nu măcaşi ază ţiva?”
·  “Ti măcare maş nu ntreabă, -“
 Cama multu iu si s-ducă,
Maş s-earai di vărnă parte
Si-l vedz Chita cum ş-arucă
Dă-l’i-u, ndeasă di hăryie,
Dă-l’i-u lapti ş-căcimac,
S-hibă altu s-măcă ahătă,
Tu-oara-aţea vrea facă pac”.
·  “Cum dzăts tine”,l’i-u-are preftul –"
Ved că fuşi criştin cu semnu,
S-ti cumânic cum lipseaşte,
Şedz aţia s-l’iau un lemnu”.
S-toarnă preftul, ma nu-i singur,
Ia-lea, ini cu doi soţ –
Nu-ş fu Chita om de-aradă,
Nu-s cumânică că toţ.
·  “Aide, Chita, ai ti tinde, -“
 Tra s-ţă dăm cumnicăturâ’
Fă-s-ţă cruţea ş-fă-te gione.
Strindzi dinţă’i ghine-n gurâ”
Ma lu aştearnă corbul Chita
Şi-l chiseadzâ di băteari
El aravdă, strindze dinţăl’i,
Easte gione, nu-i mul’iare.
Ş-tot lă dzăţe:”Daţ-l’i-u ninti,
Nu-aveţ ńlă, ma trădzeţ,
Poartă `Chita, nu-l’-u fricâ,
Nu-l’i-u fricâ, ma dideţ.
Cumnicaţ-mi căt ma ghini,
Că de zore altă oarâ,
S-mi aduţeare Dumnidzăulu,
S-yină iara Chita-n hoarâ?”.
Şi-l băturâ, şi-l cruirâ,
Păn l’i-umflară ghine chealea.
·  “ Aide tora, oara-ţ bunâ, -“
Du-te, frate, imnă-ţ calea.
·  “Tră ţe, prefte”, greaşte Chita, -“
“Tră ţe maş cumnicătură? “
Nu-aflat om voi ca s-arădeţ,
Ia dideţi-ńi şi fanfurâ”.
·  “A, ş-anafurâ va Chita, -”
Ia, mutrea, că n-agărşim,
Şedz atumţea nica n-oarâ
Ş-cu fanfura s-bitisim”.
Ş-dă-l’i-u prefţăl’i ş-iara dă-l’i-u
Până căndu nu putură;
_” A s-ţă-agiută, scoalâ Chita, -”
Ia ţă deadim şi fanfurâ”.
Fudze frămtu lailu Chita,
Ma multu mortu dicât yiu.
“ Zore lucru cumnicarea, “
Va-s ţăn minte pânâ s-hiu”.
Şi prit cale ş-află Chita
Unâ nveastă ţe-avea ńicu:
“ Bună-ţ oara” , greaşte omlu,
“ Iu cu aistu ficiuric?”
·  “ La bisearică, lai Chita,
Tra să-l’i da cumnicătură,
Lu-am ca lăndzit, di trei dzăle,
Nu va s-bagă ţiva-n gură”.
·  “ Nu ţ-ai minte, lea criştină, -“
Ştii ţe s-dzăţe cumnicari?
Om ca mine, om ca Chita
Ş-iara veade zore mari.
Du-l acasă ficiuriclu,                                      
Că nu ş-easti năs ti ahtări
Iu va s-poată el s-aravdă?
Ninga nu-i gros tu pâltări.
Multu, multu poa-s-ascapă,
Căndu-l’i da cumnicătură,
Ma pute nu-ńi tal’ie mintea                            
S-easă viu di tu fanfură”.

Nicolae Batzaria- Vaca'alu Coli (dzâsâ di Toma Enache)


Secta mujerlor di Toma Enache


Luplu Nicola_ di Sirma Guci


Matilda Caragiu - nani, nani


Aushlu di Marcu Beza (recita Matilda Caragiu)


Curcubeta de Sirma Guci


Ion Caramitru - Grailu armanescu di George Murnu


Toma Caragiu - Pârinteasca dimândari


Pãrãvulii di Nicolae Batzaria cu Toma Enache


Moskopole cu G Godi


Hlambura - Aromanian wedding - Part.2 Pareia Fantana dit hoara Dorkova - Vargaryi


Hlambura - Aromanian wedding - Part.1 Pareia Fantana dit hoara Dorkova - Vargaryi


Aminciu (Metsovo) - Grecia


Arădz di numtâ-Βλάχικος γάμος


Armani avdzâts tu duneauă


Taianilu - Part.3 Pareia Fantana dit hoara Dorkova dit Vargaryi


Taianilu - Part.2 - Pareia Fantana dit hoara Dorkova dit Vargaryi


Taianilu - Part.1 Pareia Fantana dit hoara Dorkova dit Vargaryi


joi, 27 septembrie 2012

“Zisa”- spuneari :Ilia Colonia

“Zisa”- spuneari :Ilia Colonia

Aveam trei añ nidus la teta Tia, sor-sa-al tati, cari băna tu ună hoară di rămăñ. Rămăñl’i u-avea sculat
hoara-a lor vără paturdzăţinţi di añ ma ninti sum ună dzeană. Dininte-a l’ei s-tindea un cămpu, dinaparti ţ-acaţa ocl’il’ niscănti dzeñ şi după năsi trei munţă analţă. Di cam Nordu, pi-ună dzeana apusă, s-videa mirminţal’i alghi, sum cari durña ti eta-a etilor rămăñl’i morţă.
Dipunai dit machina ninga un club, iu zbura şi bea niscănţă bărbaţ.
Mi adunai cu năş. Ñ-deadira ş-a ñia ti beari. Nu şidzui multu tu club.
Teta Tia u-aflai tu uborlu-a casăl’ei a l’ei. Ma ţi mi vidzu, băgă budzali pi-arăs şi-ñ dzăsi:
- Minduii ca mi-agarşiş, vre nipoate...
Mi lo di guşi şi, ca tuti moaşili duruti, lăcrimă.
Dicara intrai ăn casă, ñ-dzăsica avea armasă singura cu ună nipoată di dzaţi añ. Alanţă eara duş
nafoară la lucru.
Teta Tia yinea ca şcurn, cu suratea sufrursită, heama ca galbina. Eara nviscuta tu străñi lai, ca tuti
moaşili rămăni, n cap ţanea ună şamji napoi lai.
- Ar fudzită mulţă nafoară? u ntribai teta Tia.
- Mulţă ar fudzită, ma hoara easti mari... Căt s-fuga, napoi armăn ş-aoa...
Dicara biui cafea, teta Tia mi ntriba că s-earam isusit i nu.
 - Nu escu isusit ninga, teta...
- Voi cu şcoală mari vă nsuraţ amănat. Niseş di şaptisprăyinghiţ di añ tora. Lipseaşti s-ti nsori. Şcreţl’i
di añ fug cu niaduchita...
Teta Tia, dicara s-minduiheamă, mi ntribă:
- - U ţăñ minti Zisa?
- Cum s-nu u ţăn? Anţărţu, căndu viñ aoa, mi adunai cu năsă.
- Va neg sa-l’ dzăc ca viñiş napoi, şi teta Tia si sculă.
- Căţe vrei s-u faţaesta, teta?
- Ta s-vă cunuşteţ ma ghini...
Şi teta Tia a mea durută s-dusi la casa-ali Zisa, cari eara aclo aproapea.
Trei añ ma ninti, Zisa s-duţea la şcoala pedagoyica ta si s-facă dascală. Viñi la teta Tia şi zburam.
Avea un trup ndreptu, ocl’il’ lai, ascăpiroş şi dauă budzi-aroşi ca cireaşi coapti. Atumţea mini, căt
aveam bitisim şcoala analtă ti doctur. Ñ-si păru erea mintimenă, şma multu, eara ş-muşată. U-aveam
adusă cativăraoară aminti. S-dzăc ndreptu, vream s-mi-adun năpoi cu Zisa. Teta Tia, maş cănda eara tu mintea-a mea di s-dusi ta s-u bagă tu şteari ca aveam vinit năpoi. Mi hărsii, ma ntroară mi nvirinai: Zisa vahi eara isusită tora. “S-aveam viñită ma ninti, draclu s-u l’a - dzaş cu mintea. Teta Tia s-turnă ntroara.
- Ha? u cărtii.
- Va yină, va yină. Eara singură acasă.
- Nacă easti isusită, teta? u ntribai şi aştiptam hăbarea a l’ei cu inima trimurată.
- U căfta mulţă, ma ea ninga nu i isusită. Ari doi añ ţi lucreadză ca dascală n hoară.
Nu s-amănă, şi la uşi s-deadi Zisa aşi cu truplu ndreptu şi muşat. Avea nviscuta ună fustani galană,
cari-l’ yinea ca strimtă. Ñ-si paru ma muşata di ma ninti. Ocl’il’ a l’ei ascapiră tăş ca dauă steali. Acăţam mañli mutrindalui tu ocl’i. Şidzu carşi cu mini pi-ună divani. Trei añ ma ninti făţea şi şicai cu mini, tora şidea heamă ca niuroasă. Ori l’-arcăocl’il’ pi mini, ori pi tavani.
 - Hă, u cărtii, li-agarşiş şicaili? şi arăş.
-Nu, ma...
Teta Tia l’-deadi ti beari cocacola tu-ună cupă mari.
-Hărioş! nă dzăsi Zisa şi biu heama di coca-cola.
- Canda eşti alaxită, u cărtii napoi mini.
- Aţea ţi earam escu, ñ-u turnă cu budzali pi-arăs.
Teta Tia işi nafoară ta s-n-alasă doil’i singuri.
“Cata mintimena u am teta Tia” dzăş cu mintea.
- Cum treţ cu lucrul? u ntribai Zisa mutrindă pi năsă.
- Ghini... Nveţ ñiţl’i tu prota clasă... Am şi cripari... Ma tini, cum treţ?
- Ca tuţ docturl’i... Mutrescu oamiñ soi di soi, la dau reţeti ti loari yitrii.
- Eşti speţializat ti inima, i ma nu?
 - Ahă, l’-u feci mini.
- Phe! l’-u feaţi Zisa. Ti tini inima a omlui easti simplu un organ cari prindi s-hibă lăndzit ică nilăndzit. Ti tini inima nu ari simţaminti...
L’-u plăscanii a arăslui. Mini mi harsii că ea ahurhi năpoi s-facă şicai.
- Cum treţ cu mul’ari-ta? mi ntriba.
- Ghini...
Zisa si sculă.
- Ahantu ntroară va fudz, lea? al’ dzăş.
Tu-aţea oara intră nuntru teta Tia. Şi ea s-ciudusi ca Zisa s-dipartă curundu.
- Nu va si macă muabetea? Nă carti ea şi urmă: Ază ficiorl’i cu featili zburăscu ti multu chiro, ahăt
ma multu, căndu nu suntu isusiţ...
- Cum?! şi Zisa arcă ocl’il’ pi mini ca niuroasă.
- Ti-arăş, al’ dzăş. Mini nu escu nsurat, nică isusit...
- Nu ñ-intră ţiva pi lucru a ñia că eşti i nu eşti isusit, ñ-u turnă Zisa.
- Nu vă acăţaţ, nă ncace teta. Ñ-si adrisă a ñia: Ma tini căţe u araseş feata di-l’ dzăseş că eşti
isusit?
- L’-dzaş că escu nsurat... Feci alătus, teta...
Zisa timsi măna cătă mini. Si scula s-fugă.
- Stă, stă ninga heama. Bea coca-cola, că nu u-ai bitisim, l’-dzăsi teta Tia şi u-acăţă di braţ.
- L’artă-mi ti-aradearea ţi ţ-u feci! al’ dzăş mini.
Zisa şidzu năpoi mpădi şi biu ninga heama di coca-cola. Ama nu mi l’irta:. Dicara fudzi, teta mi
ntribă cum ăñ si păru.
- Multu bună easti, tetă
-S-u căftu nveasta pi tini? ...
-Nu. Va yin năpoi după un meso Atumţea va-ţ dzăc cum s-faţ...e..,
După un mes mi-aflai năpoi la casă-ali teta Tia. Ninga nişidzut ghini mpădi, teta Tia mi bagă tu
şteari cu aesti zboară:
- Zisa yini la mini ma dză-l’-u, ti iţido dzuă, lai Toli ali teti. Lu duţi zborlu şi la tini. Pistusescu că ti-araseaşti.
Ma ş-mini aestă vream să ştiu, ti-aţea mi duş năpoi aclo. Teta aţea dăruta a mea s-dusi di-l’ dzăsi ali
Zisi că aveam viñim. Zisa viñi ntroară.
- Ca ndasi yiñ tu hoara-a noastră, mi cărti.
- Vahi araseaşti vără feată, l’-u turna teta.
- EI baneadza tu căsabă, nu-ari feati aclo? dzasi Zisa cu ocl’il’i pi mini.
-Ari, ma mini voi ună huryetă, l’-u turnai.
-Nu vrea minti ca tern n-alasă napoi singuri.
-Hă? l’i-u feci, cu ocl’il’i pi Zisa.
-Ţi esti aestu “hă”? arăsi ea.
- Ñ-si pari că ti-arăsescu.
- Ma mi-arăseşti, du-ti la tati.
Arădzăndalui, n-acaţăm di mañ şi nă başem pi budzi...
ş = sh,ţ = ts =c(albania),
c = k, dz =tz =x(albania),
l’u = ju( γιού),
l’i = ji (γι) ,
ci,ce = tsi,tse=çi,çe(albania)
exemple : cu ocl’il’i = ku oqiji (Albania)= κου όκιγι(όκγιγι)= με
τα μάτια,
ocl’u=okju(oqu)(albania) = όκγιου(όκιου)(greek) = το μάτι

Dinastia Makedonjiloru

1

Dinastia Makedonjiloru

Tru unâ cuvendǎ di  ma  ninti, dzâtseamu câ zborlu  « makedonu »,  (tsi zugrâpsea
ditu kirolu alu Alexandru unu populu di picurari, tsi bâna maxusu tru munti sh
tritsea  unâ banǎ alâcsitoari di locu/migratoari), lu aflămu pânâ tu eta 11,  ligatu di
dinastia / fumealjia Makedonjiloru (867 – 1056).
Atselu tsi bâgǎ thimeljiulu  alishtei dinastii, fu Vasili Protlu tsi agiumsi amirǎ  tru
anlu 867.
Sinferlu a nostru ahoryia ti aestu amirǎ vini dupu tsi adyivâsimu câ desi numa di
prota,  sumu cari  fu cânâscutu,  eara di “Vasili Makedonlu”, s-pari câ arâzga lui
dealithea s-tradzi ditu unâ fumealji di vâsiljeadz armenji (ditu Armenia).
Ninti s-ahurhimu  s-dizvârtimu  lunga cali, ninga nibitisitâ, tru cari fârâ s-vremu
intrămu, prindi s-dzâtsemu  câ di  cumu  nâ intrarâ tru minti dauli zboarâ di cari
adusimu  aminti mandzeanâ,  « makedonu » sh « armeanu », dauli ligati di  unu
singuru omu, unâ pustâ di hirbeari nu n-alâsa arâhati.
Cumu potu ta s- sheadâ deadunu dauâ zboarâ cari suntu alargu cându nâ minduimu
la orighini, la kiro, la locu ?
Cu aestâ minduiari ahurhimu  s-câftămu  tutu tsi s-anyrâpsi ti Vasili Protlu sh ti
dinastia / fumealjia a lui.
Ma  multu  di tihi, câftǎrli  s-dânâsirâ pi unu isturianu  ditu  Frântsii, cu numa di
Albert Vogt, tsi anyrâpsi la 1908 “Basile I-er, Empereur de Byzance 867  –  886 et
La Civilisation Byzantine à  la fin du IXe siècle” tipusitâ  Paris tru Librairie
Alphonse Picard et Fils.
Albert Vogt  anvitsǎ sumu cumândâsearea pedayogicâ alu Charles Diehl  (1859-1944)  sh  Alfred Nicolas Rambaud  (1842-1905), doi di naima mǎrlji profesori cari
anyrâpsirâ ti Byzantsu sh-ti etili ditu mesi.
Ditu cartea tsi-u deadimu ca numâ ma  ninti sh cari fatsi ti prota oarâ unâ
pirmituseari completâ a etâljei cându bânǎ Vasili Protlu, sinferlu a nostru tora di
oarâ s-aplicǎ ma  multu pi informatsiili tsi mutrescu orighinea sh bana alushtui
amirǎ.
Informatsiili  cari li anyrâpseashti Albert Vogt yinu ti aestâ parti di la nipotlu alu
Vasili, Constantin VII Porphyrogenetlu (905-959) cari anyrâpsi ti bana a pap-su-lj
sh ti cumu eara andreaptâ amirâriljia byzantinâ  tu atselu  kiro.  S-dzâtsi di
Constantin VII Porphyrogenetlu câ fu unu amirǎ intelectualu, istorianu, artistu sh
anyrâpsitoru / literatoru.
Tsi lomu noi tu isapi tu studiulu a nostru furâ dauâ cǎrtsâ, “Bana alu Vasili / Vie de
Basile” sh “De Administrando imperio”, iu pistipsimu noi câ s-aflâ informatsiili di
naima mari simasii ti subiectulu tsi nâ dishtiptǎ sinferlu.
Albert Vogt anyrâpseashti cǎ Vasili s-amintǎ tu Makedonii, fârǎ s-da unu locu, la
anlu 811  icâ  812, tu unâ fumealji  di huryeats tsi va  s-dzâcâ oaminji di la hoarâ.
Loclu a lui di amintari âlj  deadi ma  amânatu cându agiumsi amirǎ, numa di Vasili
Makedonlu, di iu sh numa a dinastiljei  /  fumealjei di amiradz cari vini dupu elu
pânâ la anlu 1056, cându muri atsea ditu soni  vâsiljoanji di idyea arâzgâ  /  di
idyiulu osu (Théodora Porphyrogénéte, 980-1056).
2
Iara fârâ altâ exiyisii, dzâtsi câ  la 813,  ti  itia polimlui cari-lu  purtă  unu vâsilje
vârgaru Krum, contra Byzantslui, fumealjia  alu Vasili, cari s-afla tu mâhâladzlji
deanvârliga di Andrinopoli, fu loatâ deadunu cu altsâ 10000-12000 di bârbats fârâ
s-misurâ muljerli sh ficiuritslji,  sh furâ adushi tu Vârgâria ditu  atselu kiro, iuva nu
multu  alargu di  Preslav iu eara loclu iu bâna  sh cumândâsea vâsiljelu vârgaru icâ
poati ninga Dunâ, tu loclu iu adzâ easti  Silistra(Cadrilateru). Aestâ ditu soni
minduiari, dzâtsi Vogt, vini ti  sibepea  câ adutsearea makedonjiloru s-featsi  cu
câravili.  Ma s-hibâ dealithea aestâ ipotezâ,  ti  ciudii sh tâxirati ti makedonji s-agiungâ ninti di oarâ (“avant l’heure”) tu idyiulu Cadrilateru,  iu dupu altu polimu
(1912/1913) ama ti altâ itii furâ colonizats pârintsâlji a noshtsâ armânji a curi lâ s i
dzâtsea tutu « makedonji ». Ma undzearea tsi iasi tru miydani tu aestâ minduiari nu
s-dânâseashti mash aua. Cumu va videmu malargu.
Vasili eara  tu  atselu kiro ninga tu culpani.  Fumealjia lui sh alantsâ  makedonji icâ
trakianji bâna tu hoari deadunu sh armasirâ tu locurli atseali ma  multu di yinyits
anji.
Aua bânǎ Vasili sh fumealjia lui iu s-amintarâ ma  multsâ  frats sh surori, ditu cari
elu eara naima marli. S-pari câ nu-âlj  vigljea canu sh bâna deadunu acshi cumu
bâna sh tu Makedonii. Vasili criscu fârâ sculii, cumu crishtea sh alantsâ ficiurits
vâryari,  mashi cu urnipsearea pârinteascâ sh praxea cari u loa di la  ma tricutslji a
hoarâljei.  Albert Vogt dzâtsi câ afendu-su alu Vasili muri cându  elu avea 15-17 di
anji sh cumu eara adetea,  atselu ma  marli ditu ficiori âlj  loa loclu.  Nu shtimu tsi
lucru fâtsea  Makedonjlji tu atselu locu sh nitsi cumu  sh-tritsea bana. Tsi shtimu
easti câ Vasili sh alantsâ Makedonji armasirâ aclo pânâ cându elu  umplu  ilikia di
25 di anji.  Fârâ di  altâ, cumu bâna deadunu ca di  totna, nu-shi kirurâ ni limba ni
adetsli, sh vrearea ti turnari-âlj frimta tuts.
Sâ spuni câ Makedonjilji,  ân capu cu doi bârbats di mari curagiu cu numa di
Kordyles sh Tzantzes,  s-bâturâ cu vâryarlji  cari eara andrupâts di unguri sh  lj-anâkisirâ.  S-turnarâ tuts tu Makedonii, iu Tzantzes fu durusitu cu titlu di strategu  /
gheneralu / cumândisitoru ali Makedonii.
Dupu tsi s-turnǎ tu Makedonii, unu kiro lucrǎ ti Tzantzes ama nu aminta câtu
lipsea sh-tsânâ fumealjia sh atumtsea lo apofasea s-ducǎ Constantinopol.  Vogt
dzâtsi câ-lj  fu multu greu s-dispartâ di fumealjia lui, ama nu u agârshi vârâ oarâ sh
dipriunâ pânâ cându bânǎ, lâ pitritsea tutu tsi avea ananghi.
Va nâ dânâsimu aoa cu epopeia alu Vasili sh va nâ turnǎmu niheamâ la tsi
anyrâpseashti Constantin VII Porphyrogenetlu ti arâzga a fumealjei a pap-su-lj.
Elu dzâtsi câ arâzga loru dealithea easti di la Philip II sh Alexandru Makedon sh
aestâ arâzgâ fu totna nsusutsânutâ di tuts amiradzlji cari  ishirâ  ditu aestâ fumealji.
Siyura câ putemu s-aprukemu aestâ ipotezâ  ca hiindalui zborlu di  “arâzgâ dila
populu alu Philip II sh Alexandru Makedon”, acshi cumu sh adzâ ninga multsâ
Armânji minduiescu câ arâzga loru easti di la Alexandru sh populu makedoneanu.
Easti intirisantu ti anyrâpseari câ aestâ pistipseari u avurâ tuts amiradzlji cari ishirâ
ditu aestâ fumealji. Multu kiro dupu Vasili Protlu, Vasili II Bulgaroctonlu   (958  –
1025)  avu unâ sorâ Ana  cari u mârtǎ cu  Vladimir (958  –  1015), vâsiljelu di Kiev.
Unâ nipoatâ Ana Iaroslava s-mârtǎ cu Henri I ali  Frântsii  cu cari avu unu ficioru
3
tsi-lu pâtidzarâ Philip, trâ adutsearea aminti alu Philip II Makedonlu, strâp aplu a
fumealjei ditu cari-sh trâdzea zârtsina.  Eara ti prota oarâ cându tu Frântsii s-amintǎ
unu ficiuricu tsi fu pâtidzatu Philip.
Easti iara intirisantu ti anyrâpseari câ cronitsli slavoni (Cronica alu Nestor  –
1116?) cari anyrâpsescu  ti  Ana Porphyrogeneta cumu  u zugrâpsescu, easti adusâ
aminti ca “makedonski” tsi va s-dzâcâ câ yini ditu dinastia / fumealjia makedonâ.
Ma s-eara zborlu mash di arâzga “makedonâ”  cari nâ-u anyrâpseashti Constantin
VII Porphyrogenetlu, isturia a noastâ va dânâsea aoa.
Ama nu fu s-hibâ acshi!
Amirǎlu Vasili Protlu nu fu ici  unu omu ca tuts alantsâ.  Vahi  fârâ sculii sh fârâ
carti dipu (nu shtea s-adyivâseascâ nitsi s-anyrâpseascâ) elu agiumsi amirǎ tu ilikia
di 55 di anji. Cumu anyrâpseamu ma  ninti dupu  tsi lucrǎ unu kiro sumu
cumândâsearea  alu  Tzantzes, cari eara strateglu ali  Makedonii, lo  apofasea s-ducâ
Constantinopol, iu minduia câ  va  poatâ s-amintâ ma lishoru bana ti elu sh ti
fumealjia lui cari avea armasâ acasâ, tu Makedonii.
S-dzâtsi di elu câ eara unu bârbatu analtu ca bradlu, cu percea neali neali, cu multâ
cuveti,  multu mintimenu sh multu  sertu. Tsi shtea ma  ghini eara s-mutreascâ di
calji, acshi câ tihea lu adusi s-lucreadzâ ti unu omu multu avutu,  cu  numa-lj
Theophylitzes. Tu  kirolu atselu amirǎ  eara Mihali III, hiljiulu  alu Theophil sh
Theodora. Putearea dealithea u avea Bardas, frati ali Theodorâ cari purta numa di
Cezar, cata cumu tu amirâria romanâ.
Antigon, unu hiljiu alu Bardas avea andreaptâ unâ measâ cu gimbushi cari s-bitisea
totna cu alumti iu tiniri cu cuveti câfta gloria sh paradzlji tsi yinea diunâoarâ cu ea.
Ti kirolu di cari zburâmu tora, la gimbushi eara câlisits sh alumtâtori vâryari cari di
multu kiro eara cunuscuts tu Byzantsu, ca oaminji  cari  vârnu  nu lâ  putea. Maxusu
eara unu cari nu avea vârâ su-lu surpâ, ahânta eara di sarpu. Cumu la gimbushi eara
câlisitu sh  afendicolu  alu Vasili, Theophylitzes,  aestu  lâ dzâsi  câ ari elu unu tiniru
tsi nu-lj  poati vârâ, nitsi vâryarlji. Ti Vasili  fu  prota poartâ tsi-lj  dishcljisi  calea
câtâ aveari. Vârgarlu vru sâ-lu mutâ sh sâ-lu da di padi, ama Vasili armasi ca
gurguilu  di keatrâ, alâkitu di locu. Dupu aestâ,  Vasili s-ascumbusi, âlu mutǎ
vârgarlu pânâ pisti capu sh lu arcǎ mpadi di iu vârgarlu nu mata s-mutǎ.
Aestâ fu duri ta s-adarâ unâ mari entipusi tu mintea Cezarlui cari-lj gri s-lucreadzâ
ti elu. Ti Vasili fu intrata tu fumealjia amirǎlui.
Unâ dzuuâ,  Mihali III ancupârǎ unu calu tsi  vru s-lu ancalicâ, ama  callu  fu ahântu
di ayru, câ nu putu canu sâ-lu tsânâ. Cându  amirǎlu dzâsi cǎ va sâ-lj  talji cicioarli
di dinâpoi, Vasili câftă sâ-lu ancalicâ. Cu mari mâsturlâki alinǎ    callu  cari lu-ascultǎ  fronimu, acshi cumu cu 12 di eti  ma  ninti Alexandru Makedon,  dila cari
dzâtsea câ  s-tradzi,  adrǎ cu Bucefal. Acshi agiumsi di  lucra tu ahurea amirǎlui.
Eara la anlu 856, la ilikia di 44 di anji.
Dupu unu kiro, la unâ kiniyi  la cari Vasili purta bastonea amirâreascâ, unu lupu
ishi dinâcali shi  s-hiumusi câtâ  amirǎ. Cu curagiu sh fârâ s-minduiascâ ici,  cu
cuvetea-lj  cunuscutâ, Vasili âlj cripǎ caplu cu bastonea-lj  amirâreascâ,  sh de-atumtsea, aprukearea lui di amirǎ nu mata putu s-hibâ curmatâ.
4
Dupu  ninga  dzatsi anji cari tricurâ,  s-dzâtsi câ Vasili fu atselu tsi-lu  cândâsi
amirǎlu sâ-lu vatâmâ  Cezarlu Bardas,  sh ti itia câ lu avea adratâ s-pistipseascâ câ
ascâpǎ di unu mari dushmanu, amintǎ tesea di co-amirǎ.
Pânâ tu soni s-dzâtsi câ tutu elu fu atselu cari andreapsi vâtâmarea amirǎlui Mihali
III sh la anlu 867 agiumsi amirǎlu a Bizantslui, cându bâgǎ thimeljilu a dinastiljei
Makedone.
Fu la cumândâsearea Byzantslui kiro di 19  di anji, cându  spusi  câ easti unu omu
multu mintimenu, cari shtii  s-tsânâ ekilibrulu cu lucurlu, cu pâradzlji, cu putearea,
cu pistea. Acâ  fu fârâ carti, fu unu mari amirǎ  cari  bâgǎ pi cali amirâria tsi fu
thimeljlu la Europa cari amintǎ pânâ adzâ.
Ti hǎrli tsi li avu aestu  amirǎ sh ti tsi amintǎ Byzantslu tu kirolu alu Vasili va s-anyrâpsimu altâ oarâ.
Tora vremu mashi  s-arcǎmu unâ mutritâ ti cumu  lu vidzurâ cronicarlji cari
anyrâpsirâ ti elu dupu Constantin VII Porphyrogenetlu.
Albert Vogt adutsi aminti di  Continuarea la  Theophanes  (961), Yioryi Caluyarlu
(948), Leon Yrâmâticlu (948), Symeon Magister (975) sh Georgios Kedrenus
(1124?).
Aestu ditu soni adutsi unâ theorii cari easti ti noi di mari simasii. Nu  câ easti
dealithea, ama tamam câ poati s-nâ aducâ unâ multu importantâ apandisi  la unâ
antribari cari nâ frimitâ di multu kiro.
Kedrenos,    cumu sh altsâ  cronicari, ama cu ma ptsâni detalii, anyrâpseashti câ
Vasili Protlu sh tutâ dinastia  /  fumealjia Makedonjloru pari câ  easti di arâzgâ
“armeanâ” .
Ia tsi dzâtsi Kedrenos:
“Vasili  s-amintǎ tu Makedonii, ama elu eara di arâzgâ armeanâ, sh ma  multu,
eara  amintatu  tu unâ fumealji multu cunuscutâ a Arsacizloru, cari au datâ
vâsiljeadz la Partsâ, Medzâ sh Armeanji...Atselu ditu soni vâsilje, Artaban, kiru
putearea sh vini cu frati-su Klienis, s-ascundâ  tu  Byzantsu, iu eara amirǎ Leon
atselu Marli. Aestu lj-apruke  ghini sh lâ featsi tinjia di lj-apânyisi tu pâlatea lui.
Aflândalui, vâsiljelu a Pershloru, tsi lu avea bâtutâ  Artaban, i-anyrâpsi s-toarnâ
câ pali va-lj bagâ  s-hibâ vâsiljedz pisti Armeanji. Cumu s-minduia tsi  s-adarâ sh
avdzâ amirǎlu Leon, lj-ari mutatâ tu unu câsâbǎ ditu Makedonii cu numa di Nike.
Dapoaia cumu vâsilia persanâ fu bâtutâ di araghi  (651 dH), cumândâsearea
arabâ câlisi diznau armeanjlji s-yinâ nâpoi tu Apiritâ. Cumu Heraclius tsi eara sh
elu di arâzgâ armeanu, ditu fumealjia arsacizloru, avdzâ sh elu di aiestâ  acljimari
sh nu vrea s-kearâ aieshtsâ armeanji, lj-adusi prota tu câsâbǎlu Philipes ditu
Makedonii sh ma  nâpoi Andrinopoli iu lâ si pâru ma  ghini, ama fârâ  ta  s-minteascâ cu dunjeaua autohtonâ.”
Unâ analizâ anyâtanu la tsi pirmituseashti Kedrenos ascoati tu miydani multi
alathusi  maxusu chronoloyitsi. Prota,  sâ shtii tora,  câ Arsacizlji  furâ vâsiljadz tu
Armenia di la anlu 250 ndH pânâ la 225 dH. Artaban V  fu vâtâmatu tu polimu sh
nu s-cânoashti  desi  avu vârâ  frati. Leon Protlu (câ di elu easti zborlu) fu amirǎ la
457-474 dH  sh  Heraclius fu amirǎ la 610 –  641  dH. Vasili s-amintǎ la 812.  Cumu
s-pistipseshtsâ câ vârâ ditu Arsacizi dila anlu 225 dH agiumsi tâshi dupu ma  multu
5
di 200 di anji tu Byzantsu, sh dupu ninga 150 di anji Heraclius  (cari eara mortu la
651 dH)  lj-ari mutatâ Andrinopoli, iu dupu altsâ 200 di anji s-amintǎ Vasili cari
pistipsea câ ari arâzgâ makedonâ?
Ta s-nu adrǎmu vârâ alathusi tru analiza noastrâ neasimu sh mutrimu la tuts
isturianjlji armeanji, tsi putum s-lj-aflǎmu. Suntu isturianji di mari autoritati cumu
Moïse de Khorene  (410  –  490 dH)  , Arisdagues de Lasdiverd  (1000 ? –  1071 dH),
Sébéos (645 dH). Iuva nu s-adutsi aminti di arâzga armeanâ alu Heraclius (Sébéos)
icâ  alu Vasili Protlu icâ tuts atselji tsi furâ dupu  elu,  acâ  Arsdagues de Lasdiverd
anyrâpsi multu ti amuradzlji ditu dinastia makedonâ sh maxusu ti Vasili  II
Bulgaroctonlu.  Neasimu ninti cu câftarea noasta sh antribǎmu unu mari numiru  di
armeanji cari bâneadzâ tu Europa sh SUA. Tuts nâ dzâsirâ idyiulu mesagiu. Dupu
elji nu s-ari  avdzâtâ vârâ oarâ ca unu armeanu sh-kiarâ identitelu sh nu cânoscu ca
vârâ armeanu s-agiungâ tu  tesea /  clasa socialâ ahântu di-nghiosu cumu pari câ fu
Vasili.  Sh ca unâ pârâtirisiri  /  observatsii ditu soni, unâ paradiymâ multu
sughestivâ : cu ptsânu kiro ninti di Vasili Protlu fu amirǎ Leon Armeanlu cari nu
sh-avea agârshitâ arâzga acshi cumu ishishi Kedrenos  dzâtsi  câ armeanjlji nu para
s-mintea cu alanti milets.
Easti limbidu câ tutâ isturia easti alathusi icâ pirmithu.
Ama, dupu tsi ljiai tu isapi tuti minduierli, unâ antribari nu tsâ da arâhati. Di iu vini
aiestâ theorii cu arâzga “armeanâ”.
Lipseashti s-nâ turnǎmu niheamâ la Albert Vogt sh Constantin VII
Porphyrogenetlu. Tu “Bana alu Vasili” (cap XII, 244) Constantin VII
Porphyrogenetlu dzâtsi câ Vasili, tiniru agiumtu Constantinopol,  s-avea ligatâ
sotsu cu unu patricianu cu numa di Constantin, fendi alu Thoma cari bâna tu kirolu
alu Constantin VII Porphyrogenetlu ti itia câ eara doilji di idyia arâzgâ “armenios”,
tsi va s-dzâcâ tu limba greacâ “armeni”.  Ma-nclo nitsi unu  altu zboru cari-s-pitreacâ la aestu populu, ni iu bâneadzâ, ni di iu s-tragu, ni cumu agiumsirâ tu
Makidonii.
Prindi s-dzâtsemu câ nu sâ shtii mamultu ti  patricianlu Constantin sh Thoma,
nafoara di tsi adutsi aminti Constantin VII Porphyrogenetlu tu capitolu di
mandzeanâ.
Defturlu locu iu Constantin VII Porphyrogenetlu adutsi aminti di zborlu
“armenios”  easti atumtsea cându azburashti ti unu sotsu alu Valisi Protlu cu numa
di Stilianos Zaoutzés, cari agiumsi  omlu cu naima mari puteari pininga Amirǎ.
Stilianos Zaoutzés di cari Costantin VII Porpyrogenetlu dzâtsi câ easti  “armenios”
di idyea arâzgâ ca pap-su, easti afendi ali Zoe, mârtatâ cu Leon VI di cari s -amintǎ
Constantin VII Porphyrogenetlu.
Cu aiesti dauâ numi ditu soni, nâ si pari câ alathusea cu arâzga alu Vasili Protlu s -limbidzashti  tutâ. Ca unâ pârâtirisiri/observastii, numili  “Constantin” sh “Thomas”
cumu sh “Vasili” nu para eara ufilisiti la armeni, a  s-hibâ  câ  eara sh ljei crishtini.
Cu ahântu maptsânu numili di Stilianos sh Zoe, cari dupu shtearea noastrâ li
aflǎmu adzâ sh maxusu tu atselu kiro la Grets sh la Makedonji/Armânji.  Unâ
câftari ti numili sh patronumili ufilisiti di Armenji nâ adutsi apofasea câ
6
minduiarea noastrâ easti dealithea. Dǎmu manghiosu ndauâ di locurli iu putemu
s’adyivâsimu numili sh patronumili ufilisiti la Armenji: [1]  / [2] / [3]
Mash ca unâ adâvgari,  tu tuti cǎrtsâli ti isturia Armenjloru tsi li deadimu mansusu
nu aflǎmu canâ di numili adusi aminti aua.
Diznău  ca unâ pârâtirisiri/observatsii, zborlu cari-lu ufilisescu armeanjlji  anamisa
di elji, atumtsea cându  zburǎscu ti elji,  easti “hay, pluralu hayer” dupu numa
fondatorlui myticu  Haïk.  Acshi cumu sh alti populi ufilisescu altu zboru, tsi nu
easti idyiulu  cu-atselu ufilisitu di xenji : “shkiptari ti arbinezu”, “brezh ti bretonu”,
“euskadi ti basc”, “elinu ti grecu” etc.
Tsi easti ti ciudii tu tutâ aestâ isturii, easti câ desi putemu s-lomu di bunâ orighinea
“armeanâ”, tu  tutu tsi yini dupu aestu capitolu, Constantin VII Porpyrogenetlu
anyrâpseashti mash di arâzga makedonâ, di la Philip sh Alexandru atselu Marli. Nâ
si pari ti nipistipseari câ unu isturianu bunu cânâscâtoru di populi pi sti cari eara
amirǎ, s-minteascâ dauâ zboarâ cu semnificatsiuni ahântu  ahoryia, fârâ ta s-da vârâ
exiyisi icâ apandisi.
Unâ sinyurâ apandisi  poati s-exiyiseascâ aestâ theorii. Zborlu “armeanu”  di iu
ahurhi theoria cu arâzga armeanâ alu Vasili, sh cari tu limba greacâ s-anyrâpseashti
“armenios”  fu la orighini “armanoi” icâ  “armenoi” cumu siyura sh-dzâtsea
makedonjlji di multi eti ninti. Sh adzâ tu locurli iu bâneadzâ armânji ditotna sh
maxusu ninga Kastoria icâ tu Arbinishii, zborlu tsi lu avdzâ easti “ar(â)meanji” icâ
“rrâmeanji” cari easti multu efcula ti confundari cu “armeanu”.
Cumu s-agiumsi la aestâ alathusi ? Minduimu  câ zborlu “armân” cari eara ufilisitu
di makedonji,  nu  eara  multu cânâscutu nafoara di comunitatea loru, cumu nu fu
cânâscutu nitsi tu eta 19 sh cumu nu easti ninga ghini cânâscutu nitsi adzâ.
Pistipsescu câ Constantin VII Porphyrogenetlu ufilisi zborlu acshi cumu lu avdzâ
di la pâpânjlji a lui, dupu tsi bânǎ alargu di Makedonii sh yrâmâticlu cari lu
anyrâpsi lu adusi tu limba greacâ, aschi cumu duki elu.  Easti  vahi, unu semnu
alâsatu di Dumnidzǎ ti dizligarea mistiriului ligatu di populu makedonu cari nu vru
pânâ tora s-lu alasâ s-kearâ.
Sh nu dipu tu  soni,  prindi s-dzâtsemu câ, cathi oarâ cându dzâtsemu  “hiu armânu”,
nu fu unâ oarâ s-nu nâ toarnâ xenlu cu cari azburâmu: “hii armeanu ?”
Cathi oarâ lipseashti s-tritsemu pritu :
“aromanian” icâ “aroumain” cari nâ adutsi antribarea : “hii român ?”;
“makedoneanu” cu antribarea : “hii slavu ?”;
“vlahu” cu antribarea ntru-oclji “?”;
sh dipu dinâpoi “Makedon-Armânu” dila Alexandru Makedon.
Câ tse “Makedon-Armânu” ?
Ti itia câ numa alushtuiu popul yini di la dauâ personalitǎts mithitsi:
Protlu cu numa di  “Makednes”,  adusu aminti di Herodot,  tsi deadi numa di
Makedonia, sh defturlu (vahi  protlu) cu numa di  “Armenus”,  adusu aminti di
Strabon, tsi deadi numa di Armân icâ Arâmeanu.
7
Ca unâ concluziuni ditu soni, minduimu câ ipoteza pi cari u prezentǎmu tu câftarea
noastrâ easti dealithea, fârâ câsuri sh câ zborlu di “armânu” icâ  “arâmeanu” fu
ufilisitu di Armânji di naima vecljiulu kiro. Sh  malargu câ tu perspectiva aestâ
easti evidentu câ multi di personalitǎtsli tsi pânâ adzâ  furâ cunuscuti ca “Armenj”
icâ di arâzgâ “armeanâ” eara dealithealui Armânji icâ Makedonji.
Armâni ca intelectuali di-anoshtsâ cu vreari ti fara armâneascâ s-apleacâ  pi
subiectulu aiestu sh s-caftâ tu documenti tsi suntu adzâ multu ma efcula  ti aflari.
Shi  s-anyrâpseascâ diznau isturia a popului a nostru, ti mârtii,  ninga nicânâscutâ  ti
Europa, ti cari adrǎ ahânta curbani.

Niculaki Caracota

Paris, tu 17-li di Yinaru 2010