vineri, 14 septembrie 2012

Andrei Şaguna



Andrei Saguna s-a născut în ianuarie 1808, la Mişkolţ în nordul Ungariei, din părinţi aromâni, originari din Grabova, lângă Moscopole în Balcani. Naum Saguna, tatăl lui Andrei Saguna, a trecut în 1814 la catolicism, religie în care şi-a botezat copiii. În 1816 Anastasie (numele de botez a lui Andrei) a început şcoala la
Mişkolţ. În 1826 a terminat gimnaziul catolic la călugării piarişti din Pesta.
La 29 decembrie 1826 a trecut la ortodoxie. Între 1826-1829,
urmează filozofia şi dreptul la Buda. În 1829 pleacă la Vâr ş eţ unde urmează teologia. La 1 noiembrie 1833 se călugăreşte şi ia numele de Andrei. La 15/27 iunie 1846 este numit vicar general la Sibiu. Un aspect criticat al biografiei sale a fost predarea Ecaterinei Varga, luptătoare maghiară pentru drepturile românilor transilvăneni, autorităţilor imperiale absolutiste în ianuarie 1847.În ziua de 2 februarie 1834 în biserica catedrală din Carloviţ
 a fost înaintat diacon viitorul mitropolit Andrei Saguna. Atunci el a spus: „Pe românii transilvăneni, din adâncul lor somn (vreau) să-i trezesc Si cu voia către tot ce e adevărat, plăcut Si drept să-i îndrumez”. În 1847 în "Biserica Dintre Romani" dinTurda A. Saguna este ales episcop al bisericii Ortodoxe. La 3/15 mai 1848 prezidează, împreună cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni, Adunarea de la Blaj. În fruntea unei delegaţii, duce petiţia de la Blaj la Viena, împăratului Franz Joseph. În 16/28 decembrie 1848 a organizat o adunare la Sibiu de unde trimite o nouă petiţie împăratului. Ideea unităţii românilor este conţinută în „Memoriul” naţiunii române din Marele Principat al Ardealului, din Banat, din părţile vecine ale Ungariei Si din Bucovina, prezentat tot împăratului. La 12 martie 1850 a organizat la Sibiu un congres bisericesc la care a participat si Avram Iancu.
Angajamentul lui Saguna luat la Carloviţ începe să prindă viaţă. La 27 august 1850 se deschide la Sibiu Tipografia eparhială, întemeiată pe banii lui Saguna. Aici se tipăresc abecedare, cărţi Si istorioare biblice. La 1 ianuarie 1853 se întemeiază Telegraful Român, singurul ziar din România cu apariţie neîntreruptă până astăzi. începând cu anul 1855, Saguna reorganizează învăţământul teologic din Sibiu sub forma unui Institut de teologie Si pedagogie Si care poartă numele de Seminarul Andreian. Începând cu anul 1854, a organizat peste 800 de Scoli primare confesionale. Tot sub îndrumarea sa au fost întemeiate gimnaziile ortodoxe din BraSov Si Brad. Gimnaziul de la BraSov, inaugurat în 1850, este una dintre cele mai vechi Scoli superioare româneSti, astăzi purtând numele mitropolitului Saguna: Colegiul Naţional „Andrei Saguna”. Scolii din Brad îi dăruieşte Andrei Saguna în 1870 suma de 2000 fl. Din îndemnul său vor fi tipărite 25 de titluri de manuale Scolare, Andrei Saguna sprijină ideea lui Ioan PuScariu de a înfiinţa Astra. Saguna este ales primul preSedinte al Astrei.
Saguna a fost un dangăt de clopot care a trezit din amorţire
conştiinţe Si destine, a redat speranţe Si vigoare, a pus plugul în
brazdă şi a dezţelenit ceea ce ameninţa să devină pârloagă. Asa a procedat si în Ţara Moţilor unde
neStiinţa de carte, în rândul românilor ortodocSi, era foarte mare,Si se datora sărăciei, restricţiilor Si mai ales lipsei de organizare.
Situaţia Scolilor româneSti ortodoxe era jalnică. Lipseau localurile de Scoli, învăţătorii, manualele Scolare, Si mai ales o instituţie care să dea învăţătorilor cunoStinţele necesare. Comunicările
r                                                                  i                  i
(rapoartele) primite de la protopopiate oglindesc pe deplin cele afirmate.
Dupa înabusirea revolutiei din 1848, Andrei Saguna a început demersurile pentru restaurarea vechii Mitropolii Ortodoxe a Transilvaniei, desfiintata în 1701,redactând în acest scop trei memorii.In 1850 a convocat la Sibiu primul sinod al Eparhiei sale,la care au luat parte 24 de preoti si 20 de mireni,între care si Avram Iancu, unde s-a cerut restaurarea Mitropoliei.Trebuia convins mitropolitul sârb Iosif Raiacici sa-si dea consimtamântul pentru iesirea Bisericii noastre de sub jurisdictia Carlovitului,ca apoi sa se obtina din partea curtii imperiale din Viena, aprobarea pentru reînfiintarea Mitropoliei.Dupa o lupta de 15 ani,la 24 decembrie1864, împaratul Francisc Iosif a aprobat reînfiintarea mitropoliei Transilvaniei, cu resedinta la Sibiu si numirea lui Andrei Saguna ca arhiepiscop si mitropolit.
Mitropolitul Andrei Saguna a convocat la Sibiu, în toamna anului 1868, un Congres-National Bisericesc a românilor ortodocsi din întreaga Mitropolie, unde au discutat un proiect prezentat de Saguna, sub denumirea de Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania. Ideea de baza a acestuia era colaborarea dintre clerici si mireni în toate cele trei sectoare ale administratiei bisericesti: parohia, protopopiatul si eparhia pe plan bisericesc, scolar si economic. Treburile parohiei erau conduse de o adunare parohiala, condusa de preot, iar bunurile bisericii parohiale si ale scolii erau administrate de o epitropie. Mai multe parohii formau un protopopiat, în fruntea caruia se afla protopopul, cu comitetul si adunarea protopopeasca. Treburile eparhiei erau conduse de episcop (sau arhiepiscop la Sibiu), de adunarea eparhiala, compusa din 20 de clerici si 40 de mireni, si de consiliul eparhial (consistor), care avea trei sectii: bisericeasca, scolara si economica. Conducerea treburilor întregii Mitropolii era încredintata Congresului National Bisericesc, convocat o data la trei ani, format din 90 de membri, câte 10 clerici si 20 de mireni din fiecare eparhie. Alegerea episcopilor se facea de Adunarea Eparhiala a episcopiei vacante, iar alegerea mitropolitului de catre Congresul National Bisericesc. Problemele dogmatice erau rezolvate de Sinodul episcopal, format din toti ierarhii ortodocsi români din Transilvania.
Mitropolitul Andrei Saguna a dus o munca neobosita pentru slujirea poporului român prin cultura, înfiintând scoli elementare, ce erau sub conducerea Bisericii, învatatorii fiind absolventi ai Institutului Pedagogic din Sibiu, condus de Biserica. Preotii parohi functionau ca directori ai acestor scoli, iar protopopii aveau misiunea de inspectori ai acestor scoli. La sfârsitul arhipastoririi sale functionau aproape 800 de scoli elementare. Numarul de manuale scrise la îndemnul lui Saguna a ajuns la 25.
În 1870, cerea ca în fiecare parohie, preotii si învatatorii sa tina cursuri serale pentru taranii nestiutori de carte, la care sa le predea scrisul, cititul si aritmetica. În 1850 a înfiintat un gimaziu la Brasov si un gimnaziu inferior la Brad în 1868. A acordat burse pentru elevii lipsiti de mijloace materiale, din venituri propii sau din fundatii întemeiate în acest scop: ” Fundatia Emanuil Gojdu ”. A ridicat cursurile de teologie la un an, hotarând sa nu mai fie primiti decât absolventi de gimnaziu. În Sinodul din 1850 s-a hotarât crearea unui Institut Teologic-Pedagogic , urmând ca absolventii de teologie, înainte de hirotonie sa functioneze ca învatatori. În 1853 a înfiintat o sectie separata de pedagogie cu
studiul de patru ani. În 1852, cursurile de teologie s-au ridicat la doi ani de studii, iar în 1861 la trei ani, cum au ramas pâna în 1921.
Pentru studentii Institutului Teologic, dar si pentru preoti, mitropolitul Andrei a scris câteva manuale didactice: Elementele Dreptului Canonic (1854), Istoria Bisericii Universale (2vol.,1860), Compendiu de Drept Canonic (1868) , Enhiridion de canoane (1871), Manual de studiu pastoral (1872), etc. În 1856­-1858 a tiparit o noua editie a Bibliei cu ilustratii, prima de acest gen la noi. A reeditat toate cartile de slujba si a fondat ziarul Telegraful român la Sibiu, cu aparitie neîntrerupta din 3 ianuarie1853 pâna astazi. A înfiintat Asociatiunea transilvana pentru literatura si cultura poporului român , în 1861.
A condus lucrarile Marii Adunari Nationale a românilor de pe Câmpia Libertatii de la Blaj, din 3-15 mai 1848 si a condus la Viena o delegatie de 30 de membri, în care au prezentat Curtii Imperiale hotarârile si doleantele natiunii române din Transilvania.
A murit la 16-28 iunie 1873, fiind înmormântat lânga biserica mare din Rasinari, jud.Sibiu. Întreaga sa avere a lasat-o Arhiepiscopiei Sibiului ”spre scopuri bisericesti, scolare si filantropice”.
Mitropolitul Andrei Şaguna rămâne în istoria neamului ctitorul cel mai mare al şcolii şi culturii ardelene.
Odată cu organizarea tipografiei, în anul 1850 a înfiinţat în Sibiu un institut teologic şi pedagogic cu durata de unu până la trei ani, pentru forma- rea de preoţi buni, luminaţi şi devotaţi Evangheliei lui Hristos, acordând celor săraci şi iubitori de învăţătură ajutoare, burse şi cărţi gratuite. Pentru lumina- rea copiilor din eparhia sa, a înfiinţat, pe lângă fiecare parohie, sute de şcoli primare- confesionale, cu predarea în limba română. În ele se învăţau, atât cunoştinţele religioase, cât şi cele de cultură generală. Şcolile erau organizate şi întreţinute de Biserică. Preoţii parohiei erau directori, iar protopopii, inspectori şcolari. Profesorii erau pregătiţi, fie în Institutul Pedagogic din Sibiu, fie la Gimnaziul din Braşov, ambele înfiinţate şi întreţinute de Episcopia Ortodoxă din Sibiu.
În anul 1873 existau în Transilvania peste 800 de şcoli primare confesionale, din care mai mult de jumătate erau înfiinţate de marele mitropolit.

Un comentariu: