joi, 27 septembrie 2012

“Zisa”- spuneari :Ilia Colonia

“Zisa”- spuneari :Ilia Colonia

Aveam trei añ nidus la teta Tia, sor-sa-al tati, cari băna tu ună hoară di rămăñ. Rămăñl’i u-avea sculat
hoara-a lor vără paturdzăţinţi di añ ma ninti sum ună dzeană. Dininte-a l’ei s-tindea un cămpu, dinaparti ţ-acaţa ocl’il’ niscănti dzeñ şi după năsi trei munţă analţă. Di cam Nordu, pi-ună dzeana apusă, s-videa mirminţal’i alghi, sum cari durña ti eta-a etilor rămăñl’i morţă.
Dipunai dit machina ninga un club, iu zbura şi bea niscănţă bărbaţ.
Mi adunai cu năş. Ñ-deadira ş-a ñia ti beari. Nu şidzui multu tu club.
Teta Tia u-aflai tu uborlu-a casăl’ei a l’ei. Ma ţi mi vidzu, băgă budzali pi-arăs şi-ñ dzăsi:
- Minduii ca mi-agarşiş, vre nipoate...
Mi lo di guşi şi, ca tuti moaşili duruti, lăcrimă.
Dicara intrai ăn casă, ñ-dzăsica avea armasă singura cu ună nipoată di dzaţi añ. Alanţă eara duş
nafoară la lucru.
Teta Tia yinea ca şcurn, cu suratea sufrursită, heama ca galbina. Eara nviscuta tu străñi lai, ca tuti
moaşili rămăni, n cap ţanea ună şamji napoi lai.
- Ar fudzită mulţă nafoară? u ntribai teta Tia.
- Mulţă ar fudzită, ma hoara easti mari... Căt s-fuga, napoi armăn ş-aoa...
Dicara biui cafea, teta Tia mi ntriba că s-earam isusit i nu.
 - Nu escu isusit ninga, teta...
- Voi cu şcoală mari vă nsuraţ amănat. Niseş di şaptisprăyinghiţ di añ tora. Lipseaşti s-ti nsori. Şcreţl’i
di añ fug cu niaduchita...
Teta Tia, dicara s-minduiheamă, mi ntribă:
- - U ţăñ minti Zisa?
- Cum s-nu u ţăn? Anţărţu, căndu viñ aoa, mi adunai cu năsă.
- Va neg sa-l’ dzăc ca viñiş napoi, şi teta Tia si sculă.
- Căţe vrei s-u faţaesta, teta?
- Ta s-vă cunuşteţ ma ghini...
Şi teta Tia a mea durută s-dusi la casa-ali Zisa, cari eara aclo aproapea.
Trei añ ma ninti, Zisa s-duţea la şcoala pedagoyica ta si s-facă dascală. Viñi la teta Tia şi zburam.
Avea un trup ndreptu, ocl’il’ lai, ascăpiroş şi dauă budzi-aroşi ca cireaşi coapti. Atumţea mini, căt
aveam bitisim şcoala analtă ti doctur. Ñ-si păru erea mintimenă, şma multu, eara ş-muşată. U-aveam
adusă cativăraoară aminti. S-dzăc ndreptu, vream s-mi-adun năpoi cu Zisa. Teta Tia, maş cănda eara tu mintea-a mea di s-dusi ta s-u bagă tu şteari ca aveam vinit năpoi. Mi hărsii, ma ntroară mi nvirinai: Zisa vahi eara isusită tora. “S-aveam viñită ma ninti, draclu s-u l’a - dzaş cu mintea. Teta Tia s-turnă ntroara.
- Ha? u cărtii.
- Va yină, va yină. Eara singură acasă.
- Nacă easti isusită, teta? u ntribai şi aştiptam hăbarea a l’ei cu inima trimurată.
- U căfta mulţă, ma ea ninga nu i isusită. Ari doi añ ţi lucreadză ca dascală n hoară.
Nu s-amănă, şi la uşi s-deadi Zisa aşi cu truplu ndreptu şi muşat. Avea nviscuta ună fustani galană,
cari-l’ yinea ca strimtă. Ñ-si paru ma muşata di ma ninti. Ocl’il’ a l’ei ascapiră tăş ca dauă steali. Acăţam mañli mutrindalui tu ocl’i. Şidzu carşi cu mini pi-ună divani. Trei añ ma ninti făţea şi şicai cu mini, tora şidea heamă ca niuroasă. Ori l’-arcăocl’il’ pi mini, ori pi tavani.
 - Hă, u cărtii, li-agarşiş şicaili? şi arăş.
-Nu, ma...
Teta Tia l’-deadi ti beari cocacola tu-ună cupă mari.
-Hărioş! nă dzăsi Zisa şi biu heama di coca-cola.
- Canda eşti alaxită, u cărtii napoi mini.
- Aţea ţi earam escu, ñ-u turnă cu budzali pi-arăs.
Teta Tia işi nafoară ta s-n-alasă doil’i singuri.
“Cata mintimena u am teta Tia” dzăş cu mintea.
- Cum treţ cu lucrul? u ntribai Zisa mutrindă pi năsă.
- Ghini... Nveţ ñiţl’i tu prota clasă... Am şi cripari... Ma tini, cum treţ?
- Ca tuţ docturl’i... Mutrescu oamiñ soi di soi, la dau reţeti ti loari yitrii.
- Eşti speţializat ti inima, i ma nu?
 - Ahă, l’-u feci mini.
- Phe! l’-u feaţi Zisa. Ti tini inima a omlui easti simplu un organ cari prindi s-hibă lăndzit ică nilăndzit. Ti tini inima nu ari simţaminti...
L’-u plăscanii a arăslui. Mini mi harsii că ea ahurhi năpoi s-facă şicai.
- Cum treţ cu mul’ari-ta? mi ntriba.
- Ghini...
Zisa si sculă.
- Ahantu ntroară va fudz, lea? al’ dzăş.
Tu-aţea oara intră nuntru teta Tia. Şi ea s-ciudusi ca Zisa s-dipartă curundu.
- Nu va si macă muabetea? Nă carti ea şi urmă: Ază ficiorl’i cu featili zburăscu ti multu chiro, ahăt
ma multu, căndu nu suntu isusiţ...
- Cum?! şi Zisa arcă ocl’il’ pi mini ca niuroasă.
- Ti-arăş, al’ dzăş. Mini nu escu nsurat, nică isusit...
- Nu ñ-intră ţiva pi lucru a ñia că eşti i nu eşti isusit, ñ-u turnă Zisa.
- Nu vă acăţaţ, nă ncace teta. Ñ-si adrisă a ñia: Ma tini căţe u araseş feata di-l’ dzăseş că eşti
isusit?
- L’-dzaş că escu nsurat... Feci alătus, teta...
Zisa timsi măna cătă mini. Si scula s-fugă.
- Stă, stă ninga heama. Bea coca-cola, că nu u-ai bitisim, l’-dzăsi teta Tia şi u-acăţă di braţ.
- L’artă-mi ti-aradearea ţi ţ-u feci! al’ dzăş mini.
Zisa şidzu năpoi mpădi şi biu ninga heama di coca-cola. Ama nu mi l’irta:. Dicara fudzi, teta mi
ntribă cum ăñ si păru.
- Multu bună easti, tetă
-S-u căftu nveasta pi tini? ...
-Nu. Va yin năpoi după un meso Atumţea va-ţ dzăc cum s-faţ...e..,
După un mes mi-aflai năpoi la casă-ali teta Tia. Ninga nişidzut ghini mpădi, teta Tia mi bagă tu
şteari cu aesti zboară:
- Zisa yini la mini ma dză-l’-u, ti iţido dzuă, lai Toli ali teti. Lu duţi zborlu şi la tini. Pistusescu că ti-araseaşti.
Ma ş-mini aestă vream să ştiu, ti-aţea mi duş năpoi aclo. Teta aţea dăruta a mea s-dusi di-l’ dzăsi ali
Zisi că aveam viñim. Zisa viñi ntroară.
- Ca ndasi yiñ tu hoara-a noastră, mi cărti.
- Vahi araseaşti vără feată, l’-u turna teta.
- EI baneadza tu căsabă, nu-ari feati aclo? dzasi Zisa cu ocl’il’i pi mini.
-Ari, ma mini voi ună huryetă, l’-u turnai.
-Nu vrea minti ca tern n-alasă napoi singuri.
-Hă? l’i-u feci, cu ocl’il’i pi Zisa.
-Ţi esti aestu “hă”? arăsi ea.
- Ñ-si pari că ti-arăsescu.
- Ma mi-arăseşti, du-ti la tati.
Arădzăndalui, n-acaţăm di mañ şi nă başem pi budzi...
ş = sh,ţ = ts =c(albania),
c = k, dz =tz =x(albania),
l’u = ju( γιού),
l’i = ji (γι) ,
ci,ce = tsi,tse=çi,çe(albania)
exemple : cu ocl’il’i = ku oqiji (Albania)= κου όκιγι(όκγιγι)= με
τα μάτια,
ocl’u=okju(oqu)(albania) = όκγιου(όκιου)(greek) = το μάτι

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu